{"id":227459,"date":"2024-06-07T10:28:45","date_gmt":"2024-06-07T10:28:45","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=227459"},"modified":"2024-06-07T10:28:45","modified_gmt":"2024-06-07T10:28:45","slug":"cine-si-cum-remodeleaza-lumea-in-zilele-noastre-cand-totul-se-schimba-cu-o-viteza-uluitoare-si-cine-sunt-cei-care-au-de-pierdut-din-aceasta-cauza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=227459","title":{"rendered":"Cine \u015fi cum remodeleaz\u0103 lumea in zilele noastre, c\u00e2nd totul se schimb\u0103 cu o vitez\u0103 uluitoare \u015fi cine sunt cei care au de pierdut din aceast\u0103 cauz\u0103"},"content":{"rendered":"

\nSchimb\u0103rile se produc cu vitez\u0103 tot mai mare \u00een toate domeniile, iar orizontul de timp \u00een care lucrurile vor fi diferite \u00een mod radical este de ordinul c\u00e2torva ani. Digitalizarea \u015fi IA modeleaz\u0103 deja afaceri, slujbe, moduri de g\u00e2ndire. \u00cen acest univers \u00een permanent\u0103 mi\u015fcare, sustenabilitatea \u015fi educa\u0163ia pot juca un rol esen\u0163ial. Care sunt cele mai bune alegeri? Cum poate fi creat un viitor prosper? Ce pre\u0163 trebuie pl\u0103tit \u015fi de c\u0103tre cine?<\/strong><\/p>\n

\nRaportul dintre lumea fizic\u0103 \u015fi cea digital\u0103 a fost dat peste cap. Dintr-o dat\u0103, multe afaceri trebuie s\u0103 treac\u0103 \u00een lumea digital\u0103 pentru a supravie\u0163ui. Lumea se mi\u015fc\u0103 foarte, foarte repede \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. Digitalizarea pune mult\u0103 presiune asupra societ\u0103\u0163ii noastre \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea a venit \u015fi inteligen\u0163a artificial\u0103. Este acolo de c\u00e2\u0163iva ani, ne amenin\u0163\u0103, vine peste noi. Vedem lans\u0103rile tehnologii \u015fi produse noi care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, totul este foarte clar\u201d, a spus economistul Cristian Mure\u015fan, specializat \u00een inteligen\u0163\u0103 economic\u0103, \u00een a 19-a edi\u0163ie a forumului \u201eSuperbrain: \u201eDefining our future\u201d. \u00cen opinia sa, toate aceste schimb\u0103ri aduse de tehnologie, de transformarea digital\u0103, de sustenabilitate duc la o revolu\u0163ie industrial\u0103.<\/p>\n

\n\"\"\u201eP\u0103rerea mea este c\u0103 suntem la \u00eenceputul unei revolu\u0163ii industriale foarte mari. Peste cinci ani cred c\u0103 lucrurile vor fi foarte diferite, iar \u00eentregi domenii de activitate precum medicina, jurnalismul, turismul, cinematografia, dreptul, crearea de con\u0163inut se vor remodela\u201d, a detaliat economistul. De altfel, de-a lungul timpului, economia global\u0103 a mai trecut prin asemenea schimb\u0103ri, iar modul \u00een care tr\u0103iesc oamenii \u015fi \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 mediul de business s-a transformat de nenum\u0103rate ori.<\/p>\n

\n\u201eProcentul de indivizi care tr\u0103iesc acum cu mai pu\u0163in de 2 dolari pe zi, care este standardul de s\u0103r\u0103cie \u00een \u00eentreaga lume, a fost de 90% din popula\u0163ie \u00een secolul al XIX-lea, 40% din acea popula\u0163ie \u00een anii 1980 \u015fi este sub 10% ast\u0103zi. F\u0103r\u0103 profit nu exist\u0103 viitor. Nu exist\u0103 o coeren\u0163\u0103 a societ\u0103\u0163ii noastre prin prosperitate care s\u0103 ajung\u0103 la toat\u0103 lumea \u015fi nu exist\u0103 nicio investi\u0163ie, cred c\u0103 acest lucru este ceva de baz\u0103\u201d, adaug\u0103 Cristian Mure\u015fan.<\/p>\n

\nDaniela Iliescu, director executiv al Asocia\u0163iei fondurilor de Private Equity (ROPEA), a vorbit despre investi\u0163iile de impact, adic\u0103 direc\u0163iile \u00een care ar trebui s\u0103 investeasc\u0103 mediul public \u015fi cel de business pentru a avea un impact \u00een societate. O statistic\u0103 oferit\u0103 de ea drept exemplu este despre elementul social: circa 34% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei se afl\u0103 \u00een risc de s\u0103r\u0103cie, o valoare mult mai mare dec\u00e2t media european\u0103. \u201eAsta vine la pachet cu lipsa de \u015fanse egale de acces la servicii de baz\u0103 precum s\u0103n\u0103tate, educa\u0163ie, servicii financiare. (…) Vedem c\u0103 riscurile legate de mediu \u015fi cele sociale sunt adresate, au o solu\u0163ie care este prezent\u0103 \u00een spa\u0163iul public de mai mul\u0163i ani, \u015fi anume investi\u0163iile cu impact, un concept care a fost prezentat de Rockefeller \u015fi care vorbe\u015fte despre \u00eembinarea scopului economic \u015fi a legilor economice cu drepturile de mediu \u015fi sociale\u201d, a spus Daniela Iliescu \u00een cadrul evenimentului Superbrain.<\/p>\n

\nInvesti\u0163iile de impact se refer\u0103 la cele f\u0103cute de companii, organiza\u0163ii \u015fi fonduri de investi\u0163ii cu inten\u0163ia de a genera un impact social sau de mediu m\u0103surabil, benefic, al\u0103turi de un profit financiar. \u201e\u00cen primul r\u00e2nd, activele totale gestionate prin referire la ESG sau investi\u0163iile de impact reprezint\u0103 mai pu\u0163in de 15% din activele totale gestionate. C\u00e2nd vine vorba de un alt nivel de activitate financiar\u0103, obliga\u0163iunile globale, obliga\u0163iunile verzi nu sunt pe o tendin\u0163\u0103 de cre\u015ftere, reprezint\u0103 o pondere foarte mic\u0103 \u00een totalul emisiunii de obliga\u0163iuni. \u015ei c\u00e2nd ne uit\u0103m la rela\u0163iile b\u0103ncilor, cel pu\u0163in la statisticile care vin de la Asocia\u0163ia B\u0103ncilor Europene, vedem c\u0103 ponderea total\u0103 a activelor verzi \u00een portofoliul b\u0103ncilor este de 4%, ceea ce este un procent foarte mic. \u00centrebarea este, care este diferen\u0163a, ce motiveaz\u0103 aceste tendin\u0163e \u015fi pozi\u0163ia actual\u0103 c\u00e2nd vine vorba de investi\u0163ii de impact\u201d, a subliniat Daniela Iliescu.<\/p>\n

\n\u00cen plus, ea crede c\u0103, atunci c\u00e2nd vorbim despre investi\u0163ii sustenabile merit\u0103 s\u0103 le privim la nivel global \u015fi la modul \u00een care sunt sus\u0163inute de fapt de activele existente. \u201eVorbim aici despre s\u0103n\u0103tate, echipamente sau chiar active interna\u0163ionale. Toate aceste tendin\u0163e sunt legate de ritmul schimb\u0103rii tehnologiilor noastre, nevoile noastre de produc\u0163ie \u015fi de schimbarea modelelor de afaceri \u015fi a modelelor de produc\u0163ie\u201d, a concluzionat reprezentanta ROPEA.<\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Cristian Nacu, senior country officer pentru Rom\u00e2nia \u015fi Moldova al IFC – International Finance Corporation, divizia de investi\u0163ii a B\u0103ncii Mondiale, spune c\u0103 pentru institu\u0163ia financiar\u0103 pe care o reprezint\u0103 finan\u0163area cu scop a fost \u00eentotdeauna motivul de a exista. \u201eAm fost crea\u0163i ca o afacere de dezvoltare, deci, pentru noi, doar s\u0103 avem o viziune care s\u0103 aib\u0103 sens din punct de vedere economic nu este suficient. Membrii consiliului nostru de administra\u0163ie chestioneaz\u0103 fiecare investi\u0163ie pe care o facem \u015fi cer s\u0103 vad\u0103 care este rolul ei\u201d, a spus el \u00een cadrul aceluia\u015fi eveniment. Nevoile de investi\u0163ii verzi \u015fi \u00een sustenabilitate sunt uria\u015fe, afirm\u0103 reprezentantul IFC. Circa 2% din totalul activelor verzi din sectorul bancar sunt pentru \u00eentreprinderi \u015fi 2% pentru locuin\u0163e.<\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 ne uit\u0103m la afaceri, este \u015fi mai r\u0103u. (…) \u00cen ultimii ani am \u00eencercat s\u0103 cre\u0103m produse \u00eempreun\u0103 cu institu\u0163iile financiare \u00een principal pentru a crea instrumente care s\u0103 ajute clien\u0163ii s\u0103 investeasc\u0103 \u00een activele verzi. Am avut realiz\u0103ri fantastice, anul trecut au investit 500 de milioane de dolari \u00een Rom\u00e2nia, anul acesta probabil va fi undeva \u00een jur plus 600 de milioane de dolari. Anul acesta, \u00een special, am reu\u015fit s\u0103 mobiliz\u0103m \u015fi o sum\u0103 uria\u015f\u0103, 1,6 miliarde de dolari \u00een proiecte de genul acesta\u201d, a detaliat Cristian Nacu. Toate aceste investi\u0163ii vin pentru c\u0103 este nevoie de investi\u0163ii cu scop, \u0163ara are \u00eenc\u0103 \u0163inte uria\u015fe de decarbonizare \u015fi atingerea obiectivului Net Zero p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 va necesita investi\u0163ii de 350 de miliarde de dolari \u00een Rom\u00e2nia, crede Nacu. \u201eDintre acestea, 300 de miliarde vor fi pentru urm\u0103torii \u015fapte ani doar \u00een infrastructur\u0103, asta \u00eenseamn\u0103 mai mult de 3,5% din PIB \u015fi doar o treime va veni de la stat, restul va trebui s\u0103 provin\u0103 din sectorul de afaceri\u201d, a explicat el.<\/p>\n

\nSergiu Manea, CEO al BCR, este de p\u0103rere c\u0103 trebuie s\u0103 definim, de fapt, destina\u0163iile \u00een care \u00eencerc\u0103m s\u0103 cre\u0103m un impact. Nu este vorba numai de a crea impact prin noi \u00een\u015fine, ci \u015fi de a crea comunit\u0103\u0163i de impact, sus\u0163ine el. \u201eDesigur, cel mai u\u015for ar fi s\u0103 vorbim despre investi\u0163ii verzi. Noi plas\u0103m 400 de milioane de euro pe an \u00een economie \u00een proiecte verzi. A\u015fadar, \u00een ultimii cinci ani, am emis pe pia\u0163a local\u0103 aproximativ un miliard de obliga\u0163iuni, iar pu\u0163in mai mult de jum\u0103tate au fost obliga\u0163iuni verzi. Cred c\u0103 acesta este ceea ce ar trebui s\u0103 defineasc\u0103 modul \u00een care toate afacerile vor evolua: s\u0103 aplic\u0103m \u00een modelul nostru de afaceri o convingere pentru o societate mai bun\u0103, o convingere pentru un mediu mai bun\u201d, a spus CEO-ul BCR.<\/p>\n

\n\"\"\u00cen plus, Andrei Gemeneanu, cofondator \u015fi managing partner al fondului de investi\u0163ii Morphosis Capital, este de p\u0103rere c\u0103 industria \u00een care activeaz\u0103 se \u00eendreapt\u0103 \u00een direc\u0163ia corect\u0103, iar investi\u0163iile cu impact cresc \u00een portofoliile companiilor de investi\u0163ii. \u201eCred c\u0103 ceva care ar trebui s\u0103 ne dea tuturor speran\u0163e este faptul c\u0103, \u00een timp ce investi\u0163iile de impact reprezint\u0103 doar aproximativ 1-2% din activele gestionate la nivel european, investi\u0163iile sustenabile sau investi\u0163iile ESG reprezint\u0103 ast\u0103zi aproximativ 17% la nivel european \u015fi se estimeaz\u0103 c\u0103 va ajunge la aproximativ 30% \u00een urm\u0103torii cinci ani. A\u015fa c\u0103 simt c\u0103 industria noastr\u0103 se mi\u015fc\u0103 cu siguran\u0163\u0103 \u00een direc\u0163ia bun\u0103. Dac\u0103 m\u0103 uit la primul nostru fond \u015fi la al doilea fond, noi am fost \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie a investi\u0163iilor durabile. Ast\u0103zi, unul este clasificat drept fond conform articolului 6, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 suntem con\u015ftien\u0163i de agenda ESG, dar mai avem de lucru pentru a o pune \u00een centrul afacerii noastre\u201d, a spus Gemeneanu \u00een cadrul evenimentului Superbrain.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nEduca\u0163ia, la baza transform\u0103rii viitorului. <\/strong>Este necesar ca sistemul educa\u0163ional din Rom\u00e2nia s\u0103 se schimbe din temelii pentru a putea fi la baza transform\u0103rilor economiei, trebuie s\u0103 dispar\u0103 metoda de predare clasic\u0103 \u00een care profesorii stau la catedr\u0103 \u015fi le predau copiilor st\u00e2nd pe un scaun \u2013 este o alt\u0103 idee care a fost dezb\u0103tut\u0103 \u00een cadrul evenimentului. Pentru ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, este necesar\u0103 alt\u0103 abordare fa\u0163\u0103 de abilit\u0103\u0163ile profesorilor \u015fi fa\u0163\u0103 de felul \u00een care \u00eenva\u0163\u0103 copii. \u201eNu cred c\u0103 putem ignora programa \u015fcolar\u0103, matematica, \u015ftiin\u0163a sau engleza, dar cred doar c\u0103, \u00een general, copiii au o inteligen\u0163\u0103 care merge pe mai multe direc\u0163ii, unele care le dezvolt\u0103 \u015fi le cultiv\u0103 mintea. Evident, una dintre func\u0163iile primare ale \u015fcolii, ale sistemului educa\u0163ional, este s\u0103 se concentreze pe matematic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103. \u015ei cred c\u0103, \u00een general, nu se face prea bine. C\u00e2nd profesorii stau \u00een fa\u0163a unei s\u0103li de clas\u0103 \u015fi le predau copiilor st\u00e2nd pe un scaun, le \u00eendeas\u0103 informa\u0163ii \u00een creier, este cu adev\u0103rat irelevant \u00een lumea de ast\u0103zi. Poate c\u0103 a fost relevant \u00een anii 1980 \u015fi 1990, dar ast\u0103zi nu mai are sens\u201d, a spus Richard Ioannides, fondator al Verita International School. \u00cen plus, el sus\u0163ine c\u0103 societatea va merge \u00eentr-o direc\u0163ie foarte dur\u0103 – fie c\u0103 este vorba de perturb\u0103ri politice, probleme economice, instabilitate, r\u0103zboi, iar aceast\u0103 genera\u0163ie viitoare va trebui s\u0103 se confrunte cu ceva ce nicio alt\u0103 genera\u0163ie nu a experimentat.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen acest context, perturbarea este masiv\u0103, a\u015fa c\u0103 ar fi irelevant ca elevii s\u0103 memoreze con\u0163inut, nu ar mai fi implica\u0163i. Cred c\u0103 informa\u0163ia este mai mult o marf\u0103, este ca McDonald\u2019s. Ai acces instantaneu la tehnologie, de ce te-ai concentra pe con\u0163inut? Dac\u0103 ne uit\u0103m la sistemul educa\u0163ional rom\u00e2nesc, vedem c\u0103 trebuie s\u0103 lucr\u0103m la profesori, cred c\u0103 asta este solu\u0163ia principal\u0103. Cred c\u0103 este foarte greu s\u0103 faci schimb\u0103ri \u00een sistemul politic, \u00een sistemul educa\u0163ional din punct de vedere politic\u201d, a punctat Richard Joannides. \u00cen opinia sa, trebuie ca profesorilor s\u0103 li se ofere abilit\u0103\u0163i \u015fi s\u0103 fie instrui\u0163i \u00een modul de a preda \u00een mod diferit. \u201eAcesta ar fi primul lucru: trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m pe a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe copii cum s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 uit\u0103m de con\u0163inut\u201d, a concluzionat Richard Ioannides.<\/p>\n

\nAndreea Nistor, director executiv al Asocia\u0163iei pentru Valori \u00een Educa\u0163ie (AVE), a reamintit c\u0103 40% dintre tinerii din Rom\u00e2nia sunt analfabe\u0163i func\u0163ional \u015fi c\u0103 statisticile arat\u0103 c\u0103 doar 24% dintre tinerii din \u0163ara noastr\u0103 au studii universitare, fa\u0163\u0103 de media de 40% la nivelul UE. \u201eCum putem s\u0103 planific\u0103m s\u0103 devenim sustenabili \u00een economie, dac\u0103 nu facem la fel \u00een ceea ce prive\u015fte predarea \u00een \u015fcoli, care cu siguran\u0163\u0103 nu este o parte a curriculumului nostru educa\u0163ional \u00een majoritatea \u015fcolilor din Rom\u00e2nia?\u201d, a spus ea.<\/p>\n

\nValoarea total\u0103 a investi\u0163iilor pe care companiile private le fac \u00een educa\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia este de aproximativ 400 de milioane de euro pe an, afirm\u0103 Andreea Nistor. \u201eEste doar suma pe care companiile o aloc\u0103 din facilit\u0103\u0163ile fiscale. Suma poten\u0163ial\u0103 total\u0103 pe care companiile o pot redirec\u0163iona este de 800 de milioane de euro, adic\u0103 dublu. (…) Ceea ce vedem, dac\u0103 ne uit\u0103m la cifre, este c\u0103 exist\u0103 o mul\u0163ime de investi\u0163ii din partea tuturor companiilor care au loc deja, dar aceste investi\u0163ii nu sunt eficiente. Deci, cred c\u0103 r\u0103spunsul este s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 sus\u0163inem educa\u0163ia, nu este vorba despre cre\u015fterea sistemului care func\u0163ioneaz\u0103 deja, ci despre m\u0103surarea impactului \u015fi s\u0103 ne asigur\u0103m de faptul c\u0103 investi\u0163iile au rezultatele dorite. Este vorba despre cum investe\u015fti, nu dac\u0103 investe\u015fti\u201d, a detaliat reprezentanta AVE.<\/p>\n

\n\"\"Ionu\u0163 Georgescu, CEO \u015fi fondator al FEPRA, o companie cu activitate \u00een domeniul recicl\u0103rii, spune c\u0103, dac\u0103 ne uit\u0103m la cifre, c\u00e2nd vorbim de educa\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, sunt vizibile \u015fi rezultatele rezultatele antreprenoriatului autohton. \u201eAcesta este rezultatul ultimilor 30 de ani. Avem rezultate foarte bune de cre\u015ftere economic\u0103, dar \u00een ultimii ani ne pl\u00e2ngem c\u0103 nu avem angaja\u0163i, c\u0103 avem angaja\u0163i f\u0103r\u0103 competen\u0163e bune.\u201c Astfel, intervine \u00eentrebarea cum se pot schimba lucrurile \u00een bine? \u201eCeea ce am descoperit \u00een via\u0163a mea legat \u015fi de educa\u0163ie este c\u0103 primul lucru pe care trebuie s\u0103-l facem este de a ne deschide mintea, de a face ceva \u00eentr-un mod diferit. S\u0103 accept\u0103m c\u00e2nd gre\u015fim \u015fi s\u0103 reproiect\u0103m viitorul Rom\u00e2niei. Cum putem avea o Rom\u00e2nie sustenabil\u0103 cu tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een ultimii ani? De ce fel de competen\u0163e avem nevoie? P\u0103rerea mea personal\u0103 este c\u0103 nu avem nevoie de competen\u0163e, avem nevoie de emo\u0163ii\u201d, a  spus el \u00een cadrul evenimentului Superbrain.<\/p>\n

\nAstfel, \u00een opinia sa, este necesar\u0103 o educa\u0163ie care s\u0103 se concentreze mai mult pe inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103, mai pu\u0163in pe cea intelectual\u0103 \u015fi mai pu\u0163in pe competen\u0163e. \u201ePutem dob\u00e2ndi competen\u0163e, dar dac\u0103 nu ne place s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m, dac\u0103 nu ne place s\u0103 accept\u0103m e\u015fecul \u015fi s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din e\u015fec, dac\u0103 nu ne place s\u0103 facem parteneriate \u00eentre noi, nu vom reu\u015fi. Cum putem avea o Rom\u00e2nie sustenabil\u0103, o lume sustenabil\u0103? Prin schimbarea obiceiurilor. Nu putem ac\u0163iona la fel ca \u00een ultimii 30 de ani \u015fi ne a\u015ftept\u0103m s\u0103 avem un rezultat diferit. Dac\u0103 ne dorim cu adev\u0103rat un rezultat diferit, trebuie s\u0103 ne schimb\u0103m obiceiurile, trebuie s\u0103 schimb\u0103m felul \u00een care vedem lumea. Pentru a face acest lucru, trebuie s\u0103 schimb\u0103m contextul \u00een care credem, iar educa\u0163ia este baza acestui lucru. Trebuie s\u0103 cre\u015ftem oameni cu emo\u0163ii, s\u0103 cre\u015ftem tineri cu emo\u0163ii\u201d, a detaliat el.<\/p>\n

\nDe asemenea, Ionu\u0163 Georgescu crede c\u0103 trebuie s\u0103 fie schimbat\u0103 \u015fi programa din sistemul educa\u0163ional. \u201eTrebuie s\u0103 fim uni\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte acest aspect \u015fi s\u0103 spunem ce a\u015ftept\u0103m. Acesta este un an electoral, \u00eel sim\u0163im deja, \u00eentrebarea este cum putem noi, ca antreprenori \u015fi mediu de afaceri, s\u0103 lucr\u0103m cu asta? \u015ei putem cere taxe mai mici, putem cere bani, putem cere multe lucruri, care sunt nevoi foarte rapide pentru noi. S\u0103 cerem \u015fi un altfel de educa\u0163ie \u015fi s\u0103 cerem profesorilor s\u0103-\u015fi schimbe comportamentul cu copiii de la \u015fcoal\u0103\u201d, a concluzionat el.<\/p>\n

\nVirgil St\u0103nescu, fost baschetbalist \u015fi pre\u015fedinte executiv al Sports Hub, a f\u0103cut leg\u0103tura dintre dezvoltarea educa\u0163iei \u015fi parcursul \u00een sport. \u201eC\u00e2nd ne g\u00e2ndim la viitorul nostru, educa\u0163ia este un mare semn de \u00eentrebare. Cum arat\u0103 sala de clas\u0103 peste 10 ani? Dar cum arat\u0103 sala de clas\u0103 acum pentru copiii no\u015ftri de peste 10 ani? \u00cen sport ne concentr\u0103m pe sinele nostru din viitor. C\u00e2nd \u00eencepi sportul, nu e\u015fti Michael Jordan, nu e\u015fti Messi, vrei s\u0103 devii asta. Este clar pentru tine c\u0103 trebuie s\u0103 munce\u015fti pentru a deveni asta. Astfel, putem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem pe aceast\u0103 direc\u0163ie \u015fi s\u0103 vedem sportul ca pe ceva s\u0103n\u0103tos, care \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 pe copii abilit\u0103\u0163i precum munca \u00een echip\u0103, \u00eei ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u00e2\u015ftigul, pierderea, s\u0103 \u00eenve\u0163e din e\u015fec\u201d, a spus el \u00een cadrul aceluia\u015fi eveniment. \u00cen opinia sa, sportul \u00eei ajut\u0103 pe elevi s\u0103 lucreze la dezvoltarea educa\u0163iei lor viitoare.<\/p>\n

\n\u201eCeea ce facem noi ast\u0103zi este s\u0103 \u00eei ajut\u0103m pe unii copii s\u0103 continue s\u0103 practice sporturi, deoarece cred c\u0103 sportul nu educ\u0103 oamenii, dar educa\u0163ia \u00een sport \u00eei educ\u0103 pe oameni. \u00cei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m pe ace\u015fti copii cum s\u0103 devin\u0103 ceea ce \u00ee\u015fi doresc. Nu trebuie s\u0103 te a\u015ftep\u0163i s\u0103 fii Michael Jordan acum, trebuie doar s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u00e2t\u0103 munc\u0103 trebuie s\u0103 depui pentru a deveni Michael Jordan. A\u015fa c\u0103 vreau s\u0103 prive\u015fti sportul ca pe ceva care \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 cum s\u0103 devin\u0103 un sine viitor, nu doar s\u0103 \u00eenve\u0163e cum s\u0103 \u00eenve\u0163e, ci \u015fi cum s\u0103 dezve\u0163e ceea ce \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 poat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a altceva\u201d, a ad\u0103ugat Virgil St\u0103nescu.<\/p>\n

\n\u00cen concluzie, viitorul este modelat de tendin\u0163e interconectate care influen\u0163eaz\u0103 fiecare aspect al vie\u0163ii noastre. Transformarea digital\u0103, sustenabilitatea \u015fi educa\u0163ia sunt motoare ale acestor schimb\u0103ri, iar adaptarea la aceste tendin\u0163e \u015fi integrarea lor \u00een via\u0163a noastr\u0103 zilnic\u0103 sunt esen\u0163iale pentru a asigura un viitor prosper \u015fi sustenabil. \u00centr-o lume \u00een continu\u0103 mi\u015fcare, flexibilitatea \u015fi apetitul pentru inova\u0163ie sunt cheile succesului \u00een business, iar \u00een via\u0163\u0103 totul este business.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Schimb\u0103rile se produc cu vitez\u0103 tot mai mare \u00een toate domeniile, iar orizontul de timp \u00een care lucrurile vor fi diferite \u00een mod radical este de ordinul c\u00e2torva ani. Digitalizarea \u015fi IA modeleaz\u0103 deja afaceri, slujbe, moduri de g\u00e2ndire. \u00cen acest univers \u00een permanent\u0103 mi\u015fcare, sustenabilitatea \u015fi educa\u0163ia pot juca un rol esen\u0163ial. Care sunt […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[532,149,369,4895],"class_list":["post-227459","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-eveniment","tag-investitii","tag-obligatiuni","tag-schimbari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/227459","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=227459"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/227459\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=227459"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=227459"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=227459"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}