{"id":227320,"date":"2024-06-03T11:19:47","date_gmt":"2024-06-03T11:19:47","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=227320"},"modified":"2024-06-03T11:19:47","modified_gmt":"2024-06-03T11:19:47","slug":"opinie-leonardo-badea-bnr-premise-pentru-cresterea-investitiilor-straine-directe-in-europa-centrala-si-de-est-cazul-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=227320","title":{"rendered":"Opinie Leonardo Badea (BNR): Premise pentru cre\u015fterea investi\u0163iilor str\u0103ine directe \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est. Cazul Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

\nPentru ca \u0163\u0103rile emergente din Europa Central\u0103 \u015fi de Est s\u0103 ating\u0103 un ritm rapid de dezvoltare economic\u0103, atragerea investi\u0163iilor str\u0103ine directe (ISD) este esen\u0163ial\u0103. Pe termen mediu \u015fi lung, aceste investi\u0163ii contribuie la stabilitatea economic\u0103 \u015fi la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea standardelor de via\u0163\u0103. Astfel, ISD genereaz\u0103 oportunit\u0103\u0163i de angajare \u015fi stimuleaz\u0103 cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii prin transferul de tehnologie, know-how \u015fi competen\u0163e manageriale. De asemenea, ele diversific\u0103 baza industrial\u0103 a acestor \u0163\u0103ri, reduc\u00e2nd dependen\u0163a de importuri \u00een domenii cheie \u015fi sporind rezilien\u0163a economiilor locale la \u015focuri externe. \u00cen plus, capitalul atras favorizeaz\u0103 inova\u0163ia \u015fi faciliteaz\u0103 accesul companiilor locale pe pie\u0163ele interna\u0163ionale. Astfel, cre\u015fterea atractivit\u0103\u0163ii \u0163\u0103rilor pentru ISD devine un obiectiv strategic \u00een contextul competi\u0163iei regionale \u015fi globale, inclusiv \u00een contextul fenomenului recent, dar aparent tot mai accentuat, de \u201creshoring<\/em>\u201d (fenomen determinat de contextul geopolitic al ultimilor ani \u015fi opus, ca sens de ac\u0163iune, celui de diversificare regional\u0103 \u015fi global\u0103 a activit\u0103\u0163ilor companiilor).<\/p>\n

\nRom\u00e2nia, \u00een special, trebuie s\u0103 valorifice aceste oportunit\u0103\u0163i, iar accentul nu trebuie pus doar pe  dezvoltarea infrastructurii (chiar dac\u0103 avem nevoie s\u0103 recuper\u0103m c\u00e2t mai rapid decalajul mare creat \u00een timp \u00een defavoarea noastr\u0103). Infrastructura are efecte favorabile \u00een lan\u0163 pentru evolu\u0163ia economic\u0103, dar trebuie mers \u00een paralel cu programe care s\u0103 adreseze direct nevoia de a men\u0163ine ritmul de cre\u015ftere a productivit\u0103\u0163ii activit\u0103\u0163ilor de tip ISD. Totodat\u0103, trebuie continuat s\u0103 ac\u0163ion\u0103m cu un spectru larg de m\u0103suri pentru cre\u015fterea competitivit\u0103\u0163ii pe pie\u0163ele externe: \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea cadrului legal, reducerea birocra\u0163iei \u00een interac\u0163iunea dintre mediul de afaceri \u015fi administra\u0163ia public\u0103, o conduit\u0103 fiscal\u0103 previzibil\u0103 \u015fi u\u015for de aplicat, men\u0163inerea unui mediu concuren\u0163ial, sanc\u0163ionarea ferm\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 excep\u0163ii a practicilor incorecte pentru a p\u0103stra condi\u0163ii egale pentru toate companiile pe domenii specifice de activitate, o func\u0163ionare mai echilibrat\u0103 a pie\u0163ei muncii, sus\u0163inerea accesului la programe de formare adaptate nevoilor de ast\u0103zi \u015fi de m\u00e2ine ale angajatorilor, sprijinirea cercet\u0103rii aplicate \u00een parteneriat cu mediul de afaceri, asigurarea \u00een continuare a accesului la programe de finan\u0163are.<\/p>\n

\n1. Investi\u0163iile \u00een \u0163\u0103rile emergente din Europa Central\u0103 \u015fi de Est reprezint\u0103 \u00een continuare o bun\u0103 oportunitate pentru investitorii care doresc s\u0103 \u00ee\u015fi diversifice portofoliile \u015fi s\u0103 profite de poten\u0163ialul alert de cre\u015ftere economic\u0103 al regiunii (eng. <\/em><\/strong>\u201ccatching-up\u201d)<\/em><\/strong>. <\/em><\/strong><\/p>\n

\nAfirma\u0163ia nu este exagerat\u0103, chiar dac\u0103 o serie de factori exogeni, \u00een special cu manifestare recent\u0103, influen\u0163eaz\u0103 atractivitatea Europei ca destina\u0163ie pentru investitori. Pandemia de COVID-19 a determinat rupturi semnificative ale lan\u0163urilor de distribu\u0163ie \u015fi o reorientare strategic\u0103 \u00een acest sens, ajung\u00e2ndu-se chiar p\u00e2n\u0103 la punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a modelului bazat pe globalizare \u015fi la agrearea unor modele alternative de dezvoltare, care s\u0103 r\u0103spund\u0103 noilor necesit\u0103\u0163i \u015fi provoc\u0103ri economice. \u015eocul pandemic a fost \u00een scurt timp dublat de conflictul din Ucraina, care a indus un sentiment crescut de incertitudine, \u00een special \u00een arealul \u0163\u0103rilor limitrofe acestui focar. Costurile energiei, infla\u0163ia, dar \u015fi probleme mai vechi, de fond, legate de criza climatic\u0103 \u015fi cea demografic\u0103 se adaug\u0103 la noua imagine de ansamblu. Cre\u015fterile ratelor dob\u00e2nzilor aplicate de b\u0103ncile centrale, \u00eencetinirea ritmului cre\u015fterii economice, dar \u015fi deteriorarea rela\u0163iilor economice cu Rusia au conturat, \u00een esen\u0163\u0103, o nou\u0103 realitate \u00een Europa.<\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi timp \u00eens\u0103, nici atuurile nu pot fi neglijate, \u00eentr-o Uniune European\u0103 care a demonstrat valorile care au consacrat-o. \u00cen timpul crizelor recente, Uniunea a oferit un exemplu puternic de solidaritate \u015fi rezilien\u0163\u0103, p\u0103str\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp ca obiectiv primordial transformarea pentru lumea viitorului, o lume \u201cverde\u201d, incluziv\u0103, digitalizat\u0103. Totodat\u0103 trebuie afirmat c\u0103 \u0163\u0103rile UE \u015fi-au dovedit rezilien\u0163a dep\u0103\u015find a\u015ftept\u0103rile \u2013 ratele infla\u0163iei de\u015fi aflate peste \u0163intele multianuale, sunt pe un trend descendent relativ alert, iar activitatea economic\u0103 se estimeaz\u0103 c\u0103 va cre\u015fte treptat \u00een 2024 sus\u0163inut\u0103 de investi\u0163ii, dar \u015fi de revenirea consumului, potrivit celui mai recent Raport privind previziunile economice al Comisiei Europene.<\/p>\n

\n\u00cen contextul european general \u015fi \u00een pofida crizelor recente, \u0163\u0103rile din Europa Central\u0103 \u015fi de Est r\u0103m\u00e2n ancorate pe o traiectorie \u00een general pozitiv\u0103, av\u00e2nd drept motor specific al cre\u015fterii accesarea de fonduri UE. \u00cen condi\u0163iile men\u0163inerii previziunilor unei cre\u015fteri economice superioare celei din \u0163\u0103rile vestice, acestea \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 atractivitatea ca destina\u0163ii de fructificare a capitalurilor investi\u0163ionale. Apartenen\u0163a la UE, evolu\u0163ia economic\u0103 pozitiv\u0103 a ultimilor ani, progresele semnificative pe zona de digitalizare, dar \u015fi preocuparea pentru crearea unui mediu legislativ propice investi\u0163iilor str\u0103ine au transformat \u0163\u0103rile central \u015fi est-europene \u00een destina\u0163ii extrem de atractive pentru investitori.<\/p>\n

\n2. Multe \u0163\u0103ri din Europa Central\u0103 \u015fi de Est au cunoscut o dezvoltare semnificativ\u0103 \u015fi au atras tot mai multe investi\u0163ii str\u0103ine directe \u00een ultimii ani.<\/em><\/strong> Interesul investitorilor s-a datorat cre\u015fterii economice, for\u0163ei de munc\u0103 superior calificate \u015fi loca\u0163iei strategice.<\/em><\/strong><\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDincolo de tr\u0103s\u0103turi \u015fi avantaje comune (apartenen\u0163a la UE, statutul de membru sau candidat OCDE, disponibilitatea fondurilor europene, cadrul european de reglementare), fiecare dintre \u0163\u0103rile centrale \u015fi est europene, prezint\u0103 avantaje individuale \u015fi particularit\u0103\u0163i care le diferen\u0163iaz\u0103 \u00een abordarea privind atragerea ISD.<\/p>\n

\nSpre exemplu, atractivitatea Poloniei ca destina\u0163ie pentru investitorii str\u0103ini este sus\u0163inut\u0103 de preocuparea pentru dezvoltarea unui cadru legal propice investi\u0163iilor, de renumita eficien\u0163\u0103 \u00een accesarea \u015fi utilizarea fondurilor europene \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de orientarea pro-european\u0103 demonstrat\u0103 la alegerile de la finalul anului 2023.<\/p>\n

\nConfirmarea Poloniei<\/strong> ca destina\u0163ie ofertant\u0103 pentru investitori este sus\u0163inut\u0103 \u015fi de ratingurile impresionante: A2 (Moody\u2019s) \u015fi A- (Standard&Poor\u2019s \u015fi Fitch), valori ce indic\u0103 4 sau chiar 5 trepte peste nivelul \u201cnon-investi\u0163ional\u201d. Chiar dac\u0103 \u00een 2023, economia Poloniei a \u00eenregistrat o cre\u015ftere sub cea previzionat\u0103, de doar 0,2%, a\u015ftept\u0103rile pentru 2024 sunt de accelerare la 2,7% (cea mai recent\u0103 prognoz\u0103 a Comisiei Europene).<\/p>\n

\nAgen\u0163ia Polonez\u0103 pentru Investi\u0163ii \u015fi Comer\u0163 (PAIH) a anun\u0163at un record al investi\u0163iilor str\u0103ine directe \u00een 2023 care vor fi implementate prin agen\u0163ie, estimat la peste 7,4 miliarde euro, un cuantum aproape dublu fa\u0163\u0103 de cel din 2022 (https:\/\/www.trade.gov.pl\/en\/news\/a-record-breaking-2023-for-paih\/<\/a>).<\/p>\n

\n\u00cen acela\u015fi timp, este de remarcat consolidarea pozi\u0163iei Poloniei \u00een sectorul semiconductorilor, prin investi\u0163ia anun\u0163at\u0103 de Intel, cu un rol crucial \u00een determinarea avansului tehnologic \u015fi deci implicit, \u00een transformarea lumii noastre datorit\u0103 tehnologiei, transformare la care asist\u0103m deja de o bun\u0103 perioad\u0103 de timp. Dezvoltarea f\u0103r\u0103 precedent \u00een domeniul inteligen\u0163ei artificiale, Internet of Things (IoT) sau al re\u0163elelor 5G \u015fi implica\u0163iile pentru toate sectoarele economice sunt nemijlocit legate de evolu\u0163ia sectorului semiconductorilor. S\u0103 ne amintim c\u0103 doar cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, am asistat la o sc\u0103dere a produc\u0163iei de semiconductori, agravat\u0103 de debutul pandemiei de COVID-19 suprapus peste dificult\u0103\u0163ile deja existente \u00een a r\u0103spunde unei cereri \u00een cre\u015ftere (accentuat inclusiv de fenomenul de \u201cfriend-shoring<\/em>\u201d indus de tensiunile recente \u00eentre SUA \u015fi China), ceea ce a determinat o serie de efecte negative \u00een diverse industrii, variind de la indisponibilitatea unor produse p\u00e2n\u0103 la cre\u015fterea pre\u0163urilor.<\/p>\n

\nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, Polonia este recunoscut\u0103 pentru sectorul IT, extrem de dinamic, cu peste jum\u0103tate de milion de speciali\u015fti bine preg\u0103ti\u0163i.<\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Republica Ceh\u0103<\/strong> este \u00een topul \u0163\u0103rilor central \u015fi est europene \u00een ceea ce prive\u015fte fluxul de ISD, ating\u00e2nd 9,3 miliarde euro \u00een 2022, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 2021 (UNCTAD’s World Investment Report 2023).<\/p>\n

\nPrintre proiectele importante de investi\u0163ii str\u0103ine directe dezvoltate \u00een Cehia \u00een ultimii ani se num\u0103r\u0103 cele din sectorul de cercetare \u015fi dezvoltare ale unor gigan\u0163i tehnologici precum IBM \u015fi Honeywell, cu sus\u0163inerea politicilor guvernamentale locale care ofer\u0103 stimulente pentru proiectele de \u00eenalt\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103, \u00een special \u00een domenii precum IT, nanotehnologie \u015fi \u015ftiin\u0163e aplicate. Totodat\u0103, Republica Ceh\u0103 este un hub important pentru industria auto, companii precum \u0160koda Auto (parte a Volkswagen Group) \u015fi Hyundai Motor Company continu\u00e2nd s\u0103 investeasc\u0103 masiv \u00een modernizarea \u015fi extinderea capacit\u0103\u0163ilor locale de produc\u0163ie. \u00cen industria prelucr\u0103toare, investitori din Japonia \u015fi Coreea de Sud au realizat investi\u0163ii semnificative \u00een fabrici \u015fi facilit\u0103\u0163i de produc\u0163ie, contribuind la cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii industriale a \u0163\u0103rii.<\/p>\n

\nCzechInvest, agen\u0163ia guvernamental\u0103 de promovare a investi\u0163iilor care opereaz\u0103 sub Ministerul Industriei \u015fi Comer\u0163ului, a promovat activ atragerea de investi\u0163ii str\u0103ine \u00een special din partea unor companii de tehnologie. Totodat\u0103, CzechInvest ofer\u0103 asisten\u0163\u0103 \u00een timpul implement\u0103rii proiectelor de investi\u0163ii, servicii de consultan\u0163\u0103 pentru investitorii str\u0103ini care intr\u0103 pe pia\u0163a ceh\u0103, sprijin pentru furnizori \u015fi asisten\u0163\u0103 pentru dezvoltarea firmelor nou \u00eenfiin\u0163ate care favorizeaz\u0103 inovarea.<\/p>\n

\n\u015ei Ungaria<\/strong> a atins un nou nivel record al ISD \u00een 2023, dep\u0103\u015find 13 miliarde euro, un nivel dublu fa\u0163\u0103 de recordul anului precedent, de 6,5 miliarde euro, conform HIPA (Agen\u0163ia Maghiar\u0103 de Promovare a Investi\u0163iilor) (https:\/\/hipa.hu\/news\/previous-all-time-high-fdi-inflow-doubled-in-hungary\/<\/a>). Ca \u015fi \u00een anii anteriori, Ungaria a atras un volum mare de investi\u0163ii \u00een industria automobilelor, \u00een special cele electrice (https:\/\/www.intellinews.com\/hungary-s-fdi-soars-to-over-13bn-in-2023-306525\/<\/a>), demonstr\u00e2nd preocuparea pentru transformare \u015fi adaptare la noile exigen\u0163e ale economiei \u015fi societ\u0103\u0163ii. Astfel, Ungaria devine un juc\u0103tor important \u00een acest sector, cu perspective de a ajunge al doilea mare produc\u0103tor de baterii auto electrice din lume. Este o performan\u0163\u0103 remarcabil\u0103, cu un impact major pe termen mediu asupra \u00eentregii economii. De asemenea, este de remarcat c\u0103 Ungaria a devenit destina\u0163ia predilect\u0103 de investi\u0163ii \u00een zon\u0103 pentru unele \u0163\u0103rile asiatice (China, Coreea de Sud sau Japonia), \u0163\u0103ri care furnizeaz\u0103 aproape 82% din fluxul total al ISD (https:\/\/hipa.hu\/news\/previous-all-time-high-fdi-inflow-doubled-in-hungary\/<\/a>).<\/p>\n

\n\u00cen Bulgaria<\/strong>, fluxul net de investi\u0163ii str\u0103ine directe a crescut \u00een 2023, ajung\u00e2nd la 3,37 miliarde de euro, conform b\u0103ncii centrale (https:\/\/seenews.com\/news\/bulgarias-net-fdi-inflow-rises-28-in-2023-848774#:~:text=The%20largest%20net%20FDI%20inflow,Ireland%20with%2022%20million%20euro<\/a>).<\/p>\n

\nSpre deosebire de \u0163\u0103rile anterior men\u0163ionate, Bulgaria r\u0103m\u00e2ne atractiv\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pentru costurile mici cu for\u0163a de munc\u0103 \u015fi pentru nivelul sc\u0103zut al impozit\u0103rii. \u00cen acela\u015fi timp \u00eens\u0103, persist\u0103 \u00eengrijor\u0103ri cu privire la situa\u0163ia politic\u0103, birocra\u0163ie \u015fi lipsa de predictibilitate cauzat\u0103 de schimb\u0103ri relativ frecvente ale cadrului legal. Sectoare importante, cum sunt turismul, serviciile, logistica au fost afectate puternic de pandemia Covid-19, iar r\u0103zboiul din Ucraina a provocat ruperea lan\u0163urilor de distribu\u0163ie \u015fi a contribuit la cre\u015fterea infla\u0163iei.  <\/p>\n

\n\u00cen 2022, investi\u0163iile str\u0103ine directe \u00een Rom\u00e2nia<\/strong> au atins un nivel record de peste 10 miliarde de euro, o cre\u015ftere de 12,3% fa\u0163\u0103 de 2021 (BNR – Investi\u0163iile str\u0103ine directe \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 2022). Acest avans a fost sprijinit de o multitudine de factori favorabili, unii dintre ei fiind doar de natur\u0103 conjunctural\u0103, \u00een vreme ce al\u0163ii au reflectat relaxarea restric\u0163iilor pandemice, dar \u015fi rezilien\u0163a climatului investi\u0163ional rom\u00e2nesc, \u00een ciuda tensiunilor geopolitice \u015fi a crizei energetice. Investi\u0163iile s-au concentrat \u00een principal \u00een industrie, comer\u0163 \u015fi servicii financiare \u015fi de asigur\u0103ri. \u00cen anul 2023, ISD au sc\u0103zut \u00eens\u0103 la circa 6,6 miliarde de euro. Nivelul din 2023 este inferior inclusiv celui consemnat \u00een 2021, anterior declan\u015f\u0103rii de c\u0103tre Rusia a r\u0103zboiului \u00eempotriva Ucrainei, dar se plaseaz\u0103 totu\u015fi pe un palier vizibil superior celui din anii pre-pandemici.<\/p>\n

\nDatele din contul financiar al balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i privind structura fluxului net al ISD (Figura 2) arat\u0103 c\u0103 toate cele trei categorii importante de componente au avut un aport la sc\u0103derea din anul 2023. De asemenea, se observ\u0103 c\u0103 investi\u0163iile str\u0103ine directe sub forma aportului la capitalurile proprii ale firmelor rom\u00e2ne\u015fti au consemnat \u00een 2023 al doilea an consecutiv de sc\u0103dere \u015fi s-au plasat la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 19 ani. \u00cen acela\u015fi timp \u00eens\u0103, profitul reinvestit a r\u0103mas la unul dintre cele mai ridicate niveluri din perioada men\u0163ionat\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nUn element pozitiv ce poate fi observat in figura de mai sus este faptul c\u0103, pe ansamblul \u00eentregului interval analizat, cele dou\u0103 elemente ale participa\u0163iilor la capitalurile proprii men\u0163ionate anterior r\u0103m\u00e2n dominante \u00een raport cu cuantumul instrumentelor de natura datoriei. Astfel, \u00een luna martie 2024 (conform celor mai recente date disponibile privind soldul ISD conform principiului direc\u0163ional), participa\u0163iile la capitalurile proprii au consemnat cea mai ridicat\u0103 pondere din totalul soldului ISD \u00een Rom\u00e2nia din ultimii 10 ani, de aproximativ 72,7 %.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen cazul Rom\u00e2niei, necesitatea finan\u0163\u0103rii deficitului de cont curent prin surse negeneratoare de datorie este un argument pentru men\u0163inerea m\u0103surilor de \u00eencurajare a ISD, al\u0103turi de o absorb\u0163ie ridicat\u0103 a fondurilor europene de tip \u201ctransferuri de capital\u201d.<\/p>\n

\nMulte dintre detaliile privind structura investi\u0163iilor str\u0103ine pe \u0163\u0103ri, regiuni \u015fi tipuri de activit\u0103\u0163i nu sunt deocamdat\u0103 disponibile pentru anul 2023, dar este util s\u0103 observ\u0103m c\u0103 la finele anului 2022 soldul ISD de circa 108 miliarde de euro era format \u00een majoritate (65,8%) de investi\u0163ii de tip \u201cgreenfield<\/em>\u201d. Polarizarea la nivel de regiuni se men\u0163ine, \u00eens\u0103, la un nivel ridicat \u015fi din perspectiva atragerii ISD: regiunea Bucure\u015fti-Ilfov se plasa pe prima pozi\u0163ie, cu o pondere de 62,7% din soldul ISD. \u00cen ceea ce prive\u015fte \u0163\u0103rile partenere din care provin investitorii, Germania se plaseaz\u0103 pe prima pozi\u0163ie conform criteriului investitorului final cu 14,9%, iar \u0162\u0103rile de Jos conduc \u00een clasamentul investitorilor imedia\u0163i (criteriu care \u0163ine cont de reziden\u0163a investitorului care de\u0163ine \u00een mod direct participa\u0163iile la capital), cu 21,9%.<\/p>\n

\nTot la nivelul anului 2022 observ\u0103m c\u0103, de\u015fi ISD sub form\u0103 de capital au avut ponderea cea mai ridicat\u0103 \u00een totalul fluxurilor, investitorii str\u0103ini \u015fi companiile locale au continuat s\u0103 utilizeze \u00eentr-o propor\u0163ie semnificativ\u0103 \u015fi instrumentele de datorie. Astfel, datoria extern\u0103 brut\u0103 a companiilor beneficiare de ISD a reprezentat 47,3% din totalul datoriei externe a Rom\u00e2niei \u00een 2022. Cre\u015fterea ISD implic\u0103 \u00een mod natural \u015fi o amplificare a remuner\u0103rii acestora, astfel c\u0103 veniturile nete ale nereziden\u0163ilor au crescut cu 36,8%, ajung\u00e2nd la peste 12 miliarde de euro, \u00een special datorit\u0103 dinamicii ascendente a profiturilor nete ce au revenit investitorilor str\u0103ini din totalul profiturilor \u00eentreprinderilor de tip ISD. Este de men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103 \u00een anul 2022, jum\u0103tate din aceste profituri au fost reinvestite \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nStatistica publicat\u0103 de banca central\u0103 pentru anul 2022 eviden\u0163iaz\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi un alt efect al cre\u015fterii ISD, pentru care exist\u0103 preocupare deoarece se asociaz\u0103 cu unele probleme structurale (pe partea de ofert\u0103) care sunt \u00eenc\u0103 specifice economiei rom\u00e2ne\u015fti, \u00een pofida dezvolt\u0103rii din ultimii ani. A\u015fadar, din cauza caracterului deficitar al produc\u0163iei interne (cantitativ, dar \u015fi din perspectiv\u0103 competitiv\u0103 privind design-ul, calitatea \u015fi pre\u0163ul), firmele beneficiare de ISD recurg adesea la importuri pentru realizarea obiectivelor de investi\u0163ii. Datele arat\u0103 c\u0103, pentru anul 2022, cifra de afaceri a \u00eentreprinderilor ISD a crescut cu 30,2%, exporturile de bunuri au crescut cu 19,3%, \u00eens\u0103 \u00een acela\u015fi timp importurile au crescut \u015fi ele cu 27,5%. Cu toate acestea, ca element conjunctural, trebuie men\u0163ionat c\u0103 o parte semnificativ\u0103 din cre\u015fterea valorii importurilor de bunuri din ultimii doi ani poate fi atribuit\u0103 major\u0103rii pre\u0163urilor la materii prime \u015fi energie \u015fi, mai recent, infla\u0163iei generale.<\/p>\n

\nFiind o economie emergent\u0103, la fel ca celelalte economii aflate \u00eentr-un stadiu similar de dezvoltare, Rom\u00e2nia atrage mult mai multe investi\u0163ii directe din str\u0103in\u0103tate comparativ cu cele pe care companiile rom\u00e2ne\u015fti le realizeaz\u0103 \u00een afara \u0163\u0103rii. Totu\u015fi este \u00eembucur\u0103tor s\u0103 observ\u0103m c\u0103 investi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti \u00een afar\u0103 \u0163\u0103rii au totalizat \u00een anul 2022 circa 1,2 miliarde de euro, fiind de aproximativ cinci ori mai mari fa\u0163\u0103 de 2021, astfel c\u0103 soldul acestora a dep\u0103\u015fi pragul de 4,4 miliarde de euro. Principalele destina\u0163ii imediate au fost \u0162\u0103rile de Jos, Cipru \u015fi Republica Moldova.<\/p>\n

\n\"\"Corobor\u00e2nd cele dou\u0103 figuri de mai sus, putem afirma c\u0103, de\u015fi raportat la PIB, Rom\u00e2nia atrage anual ISD la un nivel mai redus comparativ cu Cehia sau Polonia, dinamica acestora este una favorabil\u0103 pe ansamblu, \u00een special av\u00e2nd \u00een vedere climatul economic \u015fi geopolitic volatil de pe parcursul ultimilor 4 ani. Astfel, reducerea de amploare a valorii ISD din primul an pandemic (de\u015fi considerabil mai pu\u0163in amplu comparativ cu sc\u0103derile \u00eenregistrate \u00een criza din 2008-2009), a fost urmat\u0103 de cre\u015fteri puternice \u00een 2021 \u015fi 2022. De aceea, cuantumul din 2023 (mai redus fa\u0163\u0103 de 2022 \u015fi 2021) poate fi interpretat ca o normalizare a situa\u0163iei \u015fi o rea\u015fezare pe un trend care r\u0103m\u00e2ne ascendent pe termen mediu, dar \u00eentr-un un ritm mai apropiat de condi\u0163iile actuale din economia local\u0103, \u00een contextul vulnerabilit\u0103\u0163ilor ce afecteaz\u0103 percep\u0163ia investitorilor str\u0103ini fa\u0163\u0103 de noi (deficitele gemene), \u00een etapa curent\u0103 de dezvoltare pe care o parcurgem, dar \u015fi \u00een contextul tensiunilor geopolitice locale \u015fi globale, care se dovedesc a fi mult mai persistente dec\u00e2t ne-am a\u015fteptat.<\/p>\n

\nDatele prezentate \u00een Figura 5 arat\u0103 c\u0103, pentru trimestrul I al anului curent, evolu\u0163ia lunar\u0103 a ISD este similar\u0103 celei observate pe parcursul aceleia\u015fi perioade din 2021 \u015fi 2023, dar mai redus\u0103 comparativ cu 2022. Aceast\u0103 observa\u0163ie trebuie \u00eens\u0103 coroborat\u0103 cu faptul c\u0103 pentru 2024 estimarea oficial\u0103 (publicat\u0103 de Comisia Na\u0163ional\u0103 de Strategie \u015fi Prognoz\u0103) indic\u0103 un nivel al PIB nominal mai mare cu aproximativ 10 la sut\u0103 fa\u0163\u0103 de 2023 \u015fi cu 26 la sut\u0103 fa\u0163\u0103 de 2022. A\u015fadar, avem nevoie \u00een a doua parte a anului curent de o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a nivelului nominal al ISD atrase, comparativ cu 2023, pentru men\u0163inerea unei ponderi a acestora \u00een PIB superioare nivelului de circa 2 la sut\u0103 din 2023, care este oricum mai redus\u0103 comparativ cea din anii pre-pandemici, 2016-2019.<\/p>\n

\n\"\"3. Regiunea Europei Centrale \u015fi de Est s-a confruntat \u00een ultimii ani cu amenin\u0163\u0103ri similare, dar \u015fi cu multe oportunit\u0103\u0163i comune de dezvoltare<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\n\u0162\u0103rile din Europa Central\u0103 \u015fi de Est au fost afectate \u00een ultimii ani de numeroase crize, ca de altfel o mare parte a \u0163\u0103rilor lumii, confrunt\u00e2ndu-se cu perturb\u0103ri ale activit\u0103\u0163ii economice, ale lan\u0163urilor de aprovizionare \u015fi cu provoc\u0103ri privind ocuparea for\u0163ei de munc\u0103.<\/p>\n

\nEforturile de redresare economic\u0103, m\u0103surile de stimulare fiscal\u0103 \u015fi sprijinul acordat \u00eentreprinderilor, au fost esen\u0163iale pentru restabilirea cre\u015fterii \u015fi pentru consolidarea rezisten\u0163ei \u00eempotriva unor poten\u0163iale \u015focuri viitoare.<\/p>\n

\nReformele structurale care vizeaz\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea mediului de afaceri, cre\u015fterea competitivit\u0103\u0163ii \u015fi atragerea investi\u0163iilor sunt vitale pentru stimularea cre\u015fterii economice. \u0162\u0103rile ECE implementeaz\u0103 reforme \u00een domenii precum impozitarea, reglementarea, infrastructura, educa\u0163ia \u015fi inovarea pentru a cre\u015fte productivitatea \u015fi pentru a promova dezvoltarea durabil\u0103. Valorificarea resurselor UE \u015fi participarea la ini\u0163iativele UE, cum ar fi European Green Deal sau Next Generation EU, pot sprijini cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi transformarea \u00een regiune.<\/p>\n

\nInclusiv ca efect al aloc\u0103rilor \u0163intite al unei p\u0103r\u0163i a fondurilor europene, regiunea ofer\u0103 oportunit\u0103\u0163i de investi\u0163ii \u00een diverse sectoare, inclusiv produc\u0163ie, servicii, tehnologie, energie regenerabil\u0103, infrastructur\u0103 \u015fi turism. Diversificarea economic\u0103 dincolo de industriile tradi\u0163ionale \u015fi promovarea inova\u0163iei, a antreprenoriatului \u015fi a digitaliz\u0103rii contribuie la perspectivele de cre\u015ftere pe termen lung.<\/p>\n

\n\u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea infrastructurii, inclusiv a infrastructurii de transport, energie, digital\u0103 \u015fi social\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte conectivitatea, faciliteaz\u0103 comer\u0163ul \u015fi stimuleaz\u0103 dezvoltarea economic\u0103. Investi\u0163iile \u00een proiecte de infrastructur\u0103, sus\u0163inute de un mix \u00eentre finan\u0163area public\u0103 \u015fi cea privat\u0103, contribuie la integrarea regional\u0103, sporesc competitivitatea \u015fi poten\u0163eaz\u0103 cre\u015fterea economic\u0103.<\/p>\n

\nAbordarea provoc\u0103rilor demografice, cum ar fi \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei, tendin\u0163ele de emigrare ori preferin\u0163a unor grupuri sociale de a r\u0103m\u00e2ne \u00een afara pie\u0163ei muncii, necesit\u0103 politici care s\u0103 promoveze participarea for\u0163ei de munc\u0103, dezvoltarea competen\u0163elor \u015fi gestionarea migra\u0163iei. Investi\u0163iile \u00een educa\u0163ie, formare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area pe tot parcursul vie\u0163ii stimuleaz\u0103 dezvoltarea capitalului uman \u015fi pot conduce, al\u0103turi de preocuparea pentru \u00eenzestrare tehnologic\u0103, la men\u0163inerea trendului de cre\u015ftere a productivit\u0103\u0163ii muncii.<\/p>\n

\nInstabilitatea politic\u0103 poate genera incertitudini legate de politicile de investi\u0163ii, modific\u0103ri ale cadrului de reglementare \u015fi posibile perturb\u0103ri ale opera\u0163iunilor comerciale.<\/p>\n

\n4. Apartenen\u0163a la Uniunea European\u0103, OCDE \u015fi alte forme de cooperare \u015fi integrare economic\u0103 regional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 sus\u0163in \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea guvernan\u0163ei, un cadru general care \u00eencurajeaz\u0103 mai mult dezvoltarea afacerilor, amplificarea comer\u0163ului exterior \u015fi atractivitatea pentru investitorii str\u0103ini. <\/em><\/strong><\/p>\n

\n\u00cen sine, calitatea de \u0163ar\u0103 membr\u0103 a UE are un impact pozitiv asupra percep\u0163iei investitorilor; de exemplu, exist\u0103 studii empirice care eviden\u0163iaz\u0103 o leg\u0103tura pozitiv\u0103 semnificativ\u0103 \u00eentre apartenen\u0163a la UE \u015fi fluxurile ISD.<\/p>\n

\n\u00cen mod similar, \u015fi apartenen\u0163a la diverse organiza\u0163ii interna\u0163ionale cu reputa\u0163ie acumulat\u0103, poate avea un impact pozitiv asupra fluxurilor de investi\u0163ii str\u0103ine directe, cel pu\u0163in prin perspectiva unei \u00eent\u0103riri a guvernan\u0163ei economice \u015fi implicit a perspectivelor de evolu\u0163ie favorabil\u0103 a ratingului de \u0163ar\u0103. De pild\u0103, \u0163\u0103rile membre UE din Europa Central\u0103 \u015fi de Est cu care ne compar\u0103m adesea \u00een privin\u0163a fluxurilor de ISD sunt, totodat\u0103, membre ale OCDE sau se afl\u0103 \u00een proces de aderare, a\u015fa cum este cazul Rom\u00e2niei \u015fi al Bulgariei.<\/p>\n

\nRiscul politic perceput de investitorii str\u0103ini poate fi diminuat prin apartenen\u0163a \u0163\u0103rii de destina\u0163ie la diverse organiza\u0163ii interna\u0163ionale, implicit prin aderarea la principiile \u015fi politicile promovate de respectivele organiza\u0163ii, reduc\u00e2ndu-se astfel gradul de incertitudine inerent investi\u0163iilor str\u0103ine. Credibilitatea autorit\u0103\u0163ilor din \u0163ara de destina\u0163ie este dublat\u0103 de conven\u0163iile aplicate de organiza\u0163iile interna\u0163ionale, ceea ce, a\u015fa cum este de a\u015fteptat, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte guvernan\u0163a local\u0103, implicit \u015fi percep\u0163ia investitorilor prin diminuarea probabilit\u0103\u0163ii lipsei de consecven\u0163\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u00een atitudinea fa\u0163\u0103 de investitorii str\u0103ini.<\/p>\n

\n\u00cen plus, nu este de neglijat faptul c\u0103 politicile promovate de organiza\u0163iile interna\u0163ionale \u00een domeniul investi\u0163iilor tind s\u0103 aib\u0103 un caracter mai stabil dec\u00e2t politicile promovate de guverne. Totodat\u0103, aderarea la o organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 asum\u0103 implicit angajamentul pe termen lung al guvernelor fa\u0163\u0103 de politicile promovate de respectiva organiza\u0163ie.<\/p>\n

\nAceast\u0103 poten\u0163ial\u0103 garan\u0163ie pentru investitorii str\u0103ini este cu at\u00e2t mai important\u0103 pentru economiile emergente, prin afirmarea ader\u0103rii la principiile \u015fi politicile promovate de aceste organiza\u0163ii. Drepturile de proprietate, principiul non-discrimin\u0103rii fa\u0163\u0103 de investitorii str\u0103ini, tratamentul corect al acestora sunt aspecte importante ce stau la baza deciziilor de investi\u0163ii. Apartenen\u0163a la organiza\u0163ii interna\u0163ionale \u015fi alinierea la principiile promovate de acestea men\u0163in deci credibilitatea angajamentelor guvernamentale privind sus\u0163inerea unui mediu adecvat \u015fi chiar propice derul\u0103rii afacerilor.<\/p>\n

\n5. Concluzii<\/em><\/strong><\/p>\n

\nIdeea de a cre\u015fte constant investi\u0163iile ca motor al dezvolt\u0103rii economice nu este nou\u0103. Investi\u0163iile sunt un motor important al cre\u015fterii PIB, iar \u00een timp acestea pot avea un efect de stimulare a exporturilor nete, \u00eempreun\u0103 ac\u0163ion\u00e2nd complementar pentru a echilibra contribu\u0163ia consumului la cre\u015fterea economic\u0103, asigur\u00e2nd, astfel, o structur\u0103 mai robust\u0103 a economiei. Pentru economiile emergente, este esen\u0163ial\u0103 o focusare pe investi\u0163iile \u00een infrastructur\u0103, care vor spori atractivitatea pentru investitori \u015fi competitivitatea companiilor. Totu\u015fi, este suboptimal ca \u00eentreg efortul investi\u0163ional s\u0103 fie concentrat doar \u00een acest domeniu. Este necesar\u0103 \u015fi cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii \u015fi competitivit\u0103\u0163ii firmelor, ceea ce se poate realiza printr-o combina\u0163ie de m\u0103suri legislative, de finan\u0163are, de sus\u0163inere a cercet\u0103rii \u015fi inov\u0103rii, \u015fi prin dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor antreprenoriale interne. Acest proces nu este simplu \u015fi necesit\u0103 \u00eentotdeauna perseveren\u0163\u0103 \u015fi echilibru.<\/p>\n

\n\u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea productivit\u0103\u0163ii prin cre\u015fterea inov\u0103rii \u015fi a investi\u0163iilor trebuie s\u0103 fie prioritar\u0103. Dezvoltarea infrastructurii are un rol important \u015fi contribuie, indirect, la sporirea productivit\u0103\u0163ii \u015fi a competitivit\u0103\u0163ii, dar nu trebuie s\u0103 neglij\u0103m investi\u0163iile legate direct de procesul de produc\u0163ie. Parafraz\u00e2ndu-l pe Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel \u015fi profesor de economie la Princeton University, productivitatea nu este chiar totul, dar pe termen lung este aproape tot ce conteaz\u0103, atunci c\u00e2nd ne referim la capacitatea unei \u0163\u0103ri de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i nivelul de trai al popula\u0163iei.<\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru ca \u0163\u0103rile emergente din Europa Central\u0103 \u015fi de Est s\u0103 ating\u0103 un ritm rapid de dezvoltare economic\u0103, atragerea investi\u0163iilor str\u0103ine directe (ISD) este esen\u0163ial\u0103. Pe termen mediu \u015fi lung, aceste investi\u0163ii contribuie la stabilitatea economic\u0103 \u015fi la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea standardelor de via\u0163\u0103. Astfel, ISD genereaz\u0103 oportunit\u0103\u0163i de angajare \u015fi stimuleaz\u0103 cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii prin transferul de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8135,246,13378,13374,7346],"class_list":["post-227320","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-badea","tag-crestere","tag-europa-centrala","tag-europa-centrala-si-de-est","tag-investitii-straine"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/227320","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=227320"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/227320\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=227320"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=227320"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=227320"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}