{"id":227178,"date":"2024-05-29T09:23:31","date_gmt":"2024-05-29T09:23:31","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=227178"},"modified":"2024-05-29T09:23:31","modified_gmt":"2024-05-29T09:23:31","slug":"cum-reuseste-reteaua-internationala-de-magazine-care-a-intrat-prima-pe-piata-din-romania-sa-creasca-intr-o-perioada-in-care-comertul-este-in-scadere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=227178","title":{"rendered":"Cum reu\u015fe\u015fte re\u0163eaua interna\u0163ional\u0103 de magazine care a intrat prima pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia s\u0103 creasc\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care comer\u0163ul este \u00een sc\u0103dere"},"content":{"rendered":"

\nConsumul privat, motorul de baz\u0103 al economiei locale \u00een mul\u0163i dintre ultimii ani, este \u00een prezent, pentru al doilea an consecutiv, \u00een zodia pruden\u0163ei, iar asta \u00een condi\u0163iile \u00een care infla\u0163ia a m\u00e2ncat din puterea de cump\u0103rare a rom\u00e2nilor, iar dob\u00e2nzile ridicate i-au determinat pe oameni s\u0103 fie mai aten\u0163i c\u00e2nd \u015fi c\u00e2t de mult \u00ee\u015fi deschid portofelele. Totu\u015fi, chiar \u015fi \u00een acest context, exist\u0103 \u015fi o serie de motive de optimism, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro Rom\u00e2nia, unul dintre cei mai importan\u0163i comercian\u0163i autohtoni, cu afaceri de 9,3 mld. lei \u00een 2022, ultimul an pentru care exist\u0103 date publice.<\/strong><\/p>\n

\nConsumul este destul de puternic afectat de sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare, iar asta se vede \u00een evolu\u0163ia pie\u0163ei bunurilor de larg consum \u00een primele patru luni din an. Per total, remarc\u0103m un client precaut, fapt ce face ca anumite categorii de bunuri s\u0103 posteze sc\u0103deri accentuate de v\u00e2nz\u0103ri\u201d, spune executivul rom\u00e2n. Un exemplu \u00een acest sens \u00eel reprezint\u0103 segmentul de b\u0103uturi nonalcoolice, afectat de majorarea TVA, de introducerea accizei pe zah\u0103r \u015fi de implementarea SGR. \u201eDin produse de mass consumption (consum curent – n.red.), aceste b\u0103uturi au devenit mai greu accesibile rom\u00e2nilor\u201d, explic\u0103 Adrian Ariciu, care conduce businessul din Rom\u00e2nia al Metro de aproape patru ani.<\/p>\n

\nEl lucreaz\u0103 \u00eens\u0103 pentru grupul german de circa dou\u0103 decenii, ocup\u00e2nd diferite pozi\u0163ii at\u00e2t local, c\u00e2t \u015fi interna\u0163ional. Metro e activ pe segmentul cash & carry, unde de\u0163ine o re\u0163ea de 30 de magazine proprii. Astfel, spre deosebire de retailerii care au hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau proximitate modern\u0103, comerciantul nu se adreseaz\u0103 consumatorului final, ci companiilor, fie ele mici magazine rev\u00e2nz\u0103toare sau operatori HoReCa. \u201eAst\u0103zi, sunt 55.000 – 60.000 de magazine \u00een comer\u0163ul tradi\u0163ional autohton.<\/p>\n

\nNoi avem undeva la 40.000 de clien\u0163i care achizi\u0163ioneaz\u0103 frecvent de la Metro, m\u0103 refer la clien\u0163ii rev\u00e2nz\u0103tori. \u00cen total, avem circa 60.000 de magazine care cump\u0103r\u0103 (nu to\u0163i actorii fac frecvent achizi\u0163ii), plus 35.000 – 40.000 de juc\u0103tori din HoReCa. Acesta e universul nostru de clien\u0163i.\u201d Metro este primul comerciant modern care a intrat pe pia\u0163a local\u0103, iar asta \u00een 1996, c\u00e2nd nem\u0163ii au venit \u00een parteneriat cu omul de afaceri Ion \u0162iriac, care apoi a v\u00e2ndut participa\u0163ia sa c\u0103tre grupul-mam\u0103. La momentul acela, \u00een pia\u0163a din Rom\u00e2nia erau circa 150.000-160.000 de mici magazine tradi\u0163ionale. \u00centre timp, num\u0103rul a sc\u0103zut puternic, iar asta \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care s-au deschis circa 4.500 de magazine moderne. \u201e\u00cen primele patru luni din an, \u00een valoare, comer\u0163ul tradi\u0163ional a evoluat mai bine dec\u00e2t comer\u0163ul modern \u015fi cred c\u0103 am pus \u015fi noi um\u0103rul la aceast\u0103 evolu\u0163ie\u201d, spune Adrian Ariciu.<\/p>\n

\n\u00cen valoare, evolu\u0163ia poate fi influen\u0163at\u0103 \u015fi de scumpirile aplicate de fiecare comerciant \u00een parte. Totu\u015fi, o evolu\u0163ie mai bun\u0103 a v\u00e2nz\u0103rilor micilor comercian\u0163i fa\u0163\u0103 de cea a marilor re\u0163ele e un fenomen rar. \u00cen continuare, actorii din comer\u0163ul tradi\u0163ional se confrunt\u0103 \u00eens\u0103 cu o serie de provoc\u0103ri, cum ar fi implementarea SGR (Sistemul Garan\u0163ie-Returnare). \u201eImplementarea SGR a venit cu o serie de provoc\u0103ri, mai ales pentru micii comercian\u0163i. Vorbim de provoc\u0103ri logistice \u015fi de timp, de provoc\u0103ri financiare \u015fi de mindset. Totu\u015fi, c\u0103ut\u0103m solu\u0163ii pentru un parteneriat public-privat pentru a-i ajuta, pentru c\u0103 dac\u0103 nu se adapteaz\u0103 pie\u0163ei, \u00een cinci ani ei pot pierde consumatorul.\u201d<\/p>\n

\nAnual, c\u00e2teva sute sau chiar mii de magazine mici se \u00eenchid \u00een Rom\u00e2nia pe fondul expansiunii accelerate numelor interna\u0163ionale care au \u015fi for\u0163a financiar\u0103, dar \u015fi know-how-ul s\u0103 o fac\u0103. Pentru a stopa aceast\u0103 hemoragie, acum mai bine de un deceniu, Metro a lansat franciza LaDoiPa\u015fi, un brand-umbrel\u0103 sub care sunt grupate magazinele tradi\u0163ionale partenere. Aceste magazine nu sunt de\u0163inute de grupul german, ci de antreprenorii franciza\u0163i. \u201eRe\u0163eaua LaDoiPa\u015fi a dep\u0103\u015fit 2.300 de magazine, a dep\u0103\u015fit a\u015ftept\u0103rile ca extindere \u015fi men\u0163inem ritmul.<\/p>\n

\nConsolid\u0103m o pia\u0163\u0103. Vrem s\u0103 deschidem \u00een continuare 200-300 de unit\u0103\u0163i pe an, vom fi un juc\u0103tor de top \u00een ceea ce prive\u015fte expansiunea.\u201d Cel mai recent pariu al Metro \u00een ceea ce prive\u015fte acest concept \u00eel reprezint\u0103 LaDoiPa\u015fi Extra, un format pe care Adrian Ariciu \u00eel define\u015fte drept un magazin \u201ede convenien\u0163\u0103 urban\u0103\u201d, g\u00e2ndit pentru Bucure\u015fti. \u201eAvem deja aproximativ 30 de magazine, dar este un concept \u00een teste. Focusul e pe produse proaspete \u015fi ready to eat. Prima unitate am lansat-o \u00een iulie 2022, dar chiar \u015fi acum \u00eenc\u0103 test\u0103m.<\/p>\n

\nAvem \u00eens\u0103 planuri de expansiune.\u201d El spune c\u0103 Metro are cinci piloni de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare, iar unul dintre ei este reprezentat chiar de extinderea francizei LaDoiPa\u015fi. \u201eDeschidem circa 300 de unit\u0103\u0163i \u00een total \u00een 2024, iar asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vom \u00eenchide anul cu 2.400-2.500 de magazine. Avem un model tot mai performant din punct de vedere comercial.\u201d  Un al doilea pilon e reprezentat de modelul multicanal (on \u015fi offline). \u201cApoi, avem digitalizarea, \u00een care am investit \u015fi continu\u0103m s\u0103 investim. Ne reinvent\u0103m \u00een fiecare zi, ne dorim s\u0103 fim tot mai eficien\u0163i pentru a putea s\u0103 sus\u0163inem politica de pre\u0163uri competitive. Dac\u0103 vorbim de digitalizare, ne dorim solu\u0163ii POS pentru clien\u0163i, ne dorim o integrare a businessului lor cu cel al Metro, ne dorim comenzi automate.\u201d Digitalizarea poate fi un motor pentru cre\u015ftere, crede executivul rom\u00e2n. \u201eInvestim totodat\u0103 \u00een dezvoltarea businessului de HoReCa, acesta fiind al patrulea pilon.\u201d<\/p>\n

\nAriciu explic\u0103 faptul c\u0103 Metro ofer\u0103 pentru clien\u0163ii din ospitalitate produse de convenien\u0163\u0103 (uz rapid) \u00een buc\u0103t\u0103rie, produse care r\u0103spund la problema lipsei de personal. \u201eVorbim de produse de tipul ready to kitchen sau ready to plate.\u201d Studiile arat\u0103 c\u0103, \u00een 2024, pia\u0163a HoReCa din Rom\u00e2nia a stagnat ca valoare, iar \u0163in\u00e2nd cont de infla\u0163ia \u00een continuare ridicat\u0103, a sc\u0103zut \u00een volum. Totu\u015fi, exist\u0103 oportunit\u0103\u0163ii, cre\u015fte CEO-ul Metro Rom\u00e2nia. \u201eEu v\u0103d ospitalitatea drept un sector care va cre\u015fte \u00een urm\u0103torii ani. Totu\u015fi, \u00een contextul de pia\u0163\u0103 actual, \u00eei sf\u0103tuiesc pe actorii din domeniu s\u0103 creeze mecanisme de \u00eencurajare a traficului, m\u0103 refer la programe de tipul meniu de pr\u00e2nz sau happy hour.\u201d<\/p>\n

\nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, investi\u0163ia \u00een oameni reprezint\u0103 un alt pilon de cre\u015ftere pentru comerciant. \u201cAvem circa 4.000 de salaria\u0163i \u015fi investim \u00een trainingul lor \u015fi \u00een dezvoltarea de noi competen\u0163e.\u201d \u00cen acest context, \u00een ceea ce prive\u015fte businessul Metro Rom\u00e2nia, Adrian Ariciu se declar\u0103 foarte optimist. \u201eSuntem pe un trend de cre\u015ftere accelerat\u0103, c\u00e2\u015ftig\u0103m cot\u0103 de pia\u0163\u0103, oferim solu\u0163ii customizate pentru franciza\u0163i \u015fi pentru clien\u0163ii din HoReCa. Planul r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi \u015fi pe mai departe. Avem o echip\u0103 puternic\u0103 \u015fi avem sprijinul grupului pentru a ne dezvolta \u00een Rom\u00e2nia. Avem un buget de investi\u0163ii de 30-40 mil. euro pe an.\u201d Metro Rom\u00e2nia este unul dintre cei mai importan\u0163i comercian\u0163i autohtoni, cu afaceri de 9,3 mld. lei (1,9 mld. euro) \u00een 2022, ultimul an pentru care exist\u0103 date publice.<\/p>\n

\nDe\u015fi este optimist pentru businessul pe care-l conduce, executivul rom\u00e2n vede \u015fi o serie de provoc\u0103ri la orizont. \u201eNe \u00eengrijoreaz\u0103 posibilitatea cre\u015fterii TVA la 19% la mai multe produse alimentare.\u201d Acum, avem TVA de 19% la aproape jum\u0103tate din ce vinde un magazin de proximitate, iar extinderea listei pare destul de probabil\u0103 dup\u0103 alegeri, spune el. Anterior, era cazul la \u0163ig\u0103ri \u015fi b\u0103uturi alcoolice. \u201eMaximum jum\u0103tate din lista actual\u0103 de produse avea TVA de 19%. Un TVA generalizat de 19% va duce la cre\u015fterea evaziunii. Dac\u0103 ne uit\u0103m ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2016, c\u00e2nd a fost redus nivelul, o s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 economia a crescut.\u201d<\/p>\n

\nO decizie de majorare a taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 va duce la sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare \u015fi deci la sc\u0103derea consumului. Avem deja precedentul. \u201eVedem ce s-a \u00eent\u00e2mplat la b\u0103uturi nonalcoolice, unde declinul de v\u00e2nz\u0103ri e de circa 10% \u00een volum. Totodat\u0103, a sc\u0103zut puternic \u015fi consumul de bere, fapt ce a dus \u00een r\u00e2ndul celor patru mari actori locali la disponibiliz\u0103ri de oameni \u015fi la \u00eenchideri de fabrici.\u201d Pia\u0163a de retail se bazeaz\u0103 pe o cre\u015ftere a consumului care, ne place sau nu, pune um\u0103rul la cre\u015fterea economiei, spune Adrian Ariciu. \u201eSc\u0103derea puterii de cump\u0103rare a consumatorului a dus la o reevaluare a politicii de pre\u0163 a retailerilor, care au aplicat \u00een B2C o serie de campanii similare cu cele pe care noi, la Metro, le aveam deja \u00een rela\u0163ia cu partenerii.\u201d<\/p>\n

\n\"\"El face referire la implementarea strategiei cumperi mai mult, pl\u0103te\u015fti mai pu\u0163in, ce face ca pre\u0163ul s\u0103 scad\u0103 cu c\u00e2t num\u0103rul de articole achizi\u0163ionate cre\u015fte. Retaileri str\u0103ini precum Carrefour sau Auchan, dar \u015fi rom\u00e2ni, precum La Coco\u015f, au acest program \u00een magazine. La Coco\u015f a fost primul dintre retaileri care a pariat pe un asemenea model. \u201eTotu\u015fi, exist\u0103 c\u00e2teva diferen\u0163e (\u00eentre ce face Metro \u015fi ce fac retailerii – n.red.) ce merit\u0103 men\u0163ionate. \u00cen primul r\u00e2nd, vorbim de mecanica de pre\u0163. \u00cen retail, acest model se aplic\u0103 la 2-3 buc\u0103\u0163i, ba chiar e limitat num\u0103rul de articole cump\u0103rate din acela\u015fi bun.<\/p>\n

\nLa noi, din contr\u0103, cu c\u00e2t cre\u015fte volumul, cu at\u00e2t scade pre\u0163ul.\u201d Mai exact, \u00een magazinele Metro, clien\u0163ii rev\u00e2nz\u0103tori sau restauratori pot cump\u0103ra 12, 24 sau 36 de buc\u0103\u0163i, iar un volum mai mare de marf\u0103 le asigur\u0103 un pre\u0163 mai bun. \u201e\u0162in\u00e2nd cont de necesarul magazinelor noastre partenere, noi am mizat pe o politic\u0103 ce stimuleaz\u0103 volumele mari de achizi\u0163ii. \u00cen al doilea r\u00e2nd, astfel de strategii sunt aplicate pe termen scurt \u00een retail, pe c\u00e2nd la noi e o politic\u0103 pe termen lung. Noi ne dorim ca rev\u00e2nz\u0103torii, care sunt clien\u0163ii no\u015ftri, s\u0103 poat\u0103 avea acces la un co\u015f competitiv, astfel \u00eenc\u00e2t prin aceast\u0103 aprovizionare, micile magazine s\u0103 poat\u0103 oferi mai departe consumatorului final un pre\u0163 stabil \u015fi competitiv.\u201d<\/p>\n

\nAriciu spune c\u0103 Metro a fost primul comerciant de tip cash & carry (wholesale) din Rom\u00e2nia care a avut ca strategie \u201eeveryday low prices\u201d, iar primul pas \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie a fost ini\u0163iativa cumperi mai mult, pl\u0103te\u015fti mai pu\u0163in. \u201eTotu\u015fi, noi nu promov\u0103m \u00een magazine (cu afi\u015fe sau altfel de mesaje) acest model de business, pentru c\u0103 deja clien\u0163ii no\u015ftri \u00eel \u015ftiu. Singura modalitate de semnalizare este eticheta prezent\u0103 la raft. Aceste pre\u0163uri \u00een praguri fac parte din strategia noastr\u0103 pe termen lung, iar clien\u0163ii \u015ftiu asta.\u201d Ca urmare a acestei strategii, compania a renun\u0163at treptat la promo\u0163ii. \u201eA fost un proces natural \u015fi firesc pentru noi. Am \u00eenceput aceast\u0103 mi\u015fcare \u00een 2015-2016.\u201d <\/p>\n

\nAcum circa un deceniu, share-ul promo\u0163iilor \u00een businessul Metro Rom\u00e2nia era de 35-40%, iar \u00een ultimii doi ani am ajuns la 0%. \u201eM\u0103 refer aici la orice fel de pre\u0163 redus, \u00een orice form\u0103, pe o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp. Focusul nostru a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne stabilitatea \u015fi competitivitatea pre\u0163urilor. Tocmai de aceea, am implementat aceste pre\u0163uri \u00een praguri. C\u00e2nd vorbesc de stabilitatea pre\u0163urilor m\u0103 refer la faptul c\u0103, la noi, pre\u0163urile r\u0103m\u00e2n neschimbate m\u0103car 30 de zile, dac\u0103 nu luni sau chiar un an. Cel mai adesea vorbim de luni sau chiar un an.\u201d \u00centr-un magazin Metro, exist\u0103 circa 15.000-16.000 de SKU-uri, iar dintre acestea, peste 13.000 sunt incluse \u00een programul cump\u0103r\u0103 mai mult, pl\u0103te\u015fti mai pu\u0163in. Num\u0103rul a crescut treptat, fiind un proces de lung\u0103 durat\u0103. \u201eAm fost pionieri \u00een aceast\u0103 abordare a pre\u0163urilor \u00een praguri \u015fi ne m\u0103gule\u015fte c\u0103 ce noi derul\u0103m deja de ani de zile \u00een businessul B2B fac acum \u015fi juc\u0103torii B2C.\u201dDiferen\u0163ele de pre\u0163 de la un prag la altul variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de produs \u015fi de categorie, spune Ariciu, care \u00eens\u0103 nu \u00eenainteaz\u0103 cifre. \u201ePe noi ne intereseaz\u0103 ca rev\u00e2nz\u0103torii, clien\u0163ii no\u015ftri, s\u0103 poat\u0103 oferi mai departe un pre\u0163 stabil \u015fi competitiv, \u00een contrapartid\u0103 cu ce fac actorii din comer\u0163ul modern de proximitate.<\/p>\n

\nCel mai bun pre\u0163 este ob\u0163inut la volumele mari de marf\u0103, volume care vin \u015fi cu o anumit\u0103 eficien\u0163\u0103 logistic\u0103 \u015fi de transport, at\u00e2t pentru noi, c\u00e2t \u015fi pentru micile magazine.\u201d Pentru actorii din comer\u0163ul tradi\u0163ional, principala competi\u0163ie vine din parte magazinelor de proximitate moderne, un format tot mai popular \u00een r\u00e2ndul clien\u0163ilor, pe care marile lan\u0163uri pariaz\u0103 puternic c\u00e2nd vine vorba de expansiune. \u201e\u00cen termeni de formate, vedem o orientare a oamenilor c\u0103tre proximitate \u015fi discount. Era hipermarketului a apus, iar juc\u0103torii din domeniu trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o adaptare a acestor magazine mari.\u201d<\/p>\n

\n

\n\u201ePia\u0163a din Romania a trecut printr-o serie de achizi\u0163ii importante, acesta fiind un proces firesc de dezvoltare. Mai mult, in urm\u0103torii ani vom vedea o consolidare accelerat\u0103 \u015fi m\u0103 refer at\u00c2t la retail, c\u00c2t \u015fi la distribu\u0163ie, produc\u0163ie (de bunuri FMCG) \u015fi HoReCa. E normal acest proces.\u201d – <\/strong><\/em><\/span>Adrian Ariciu, CEO al Metro Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n

\n

\nTocmai orientarea oamenilor c\u0103tre proximitate a determinat Metro s\u0103 parieze puternic pe dezvoltarea LaDoiPa\u015fi. \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 circa zece re\u0163ele str\u0103ine mari \u015fi c\u00e2teva zeci de mii de mici comercian\u0163i. \u00cen 2023, pia\u0163a a trecut printr-o serie de tranzac\u0163ii majore, care au dus la o reconfigurare a for\u0163elor. Astfel, re\u0163eaua Profi a fost preluat\u0103 de proprietarul Mega Image, grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, Carrefour a cump\u0103rat Cora \u00een Rom\u00e2nia, iar polonezii de la Zabka au intrat local printr-o tranzac\u0163ie pe pia\u0163a de distribu\u0163ie. Acesta a fost un prim pas, recent re\u0163eaua deschiz\u00e2nd \u015fi primul magazin \u015fi av\u00e2nd planuri ambi\u0163ioase \u00een retail. \u201ePia\u0163a din Rom\u00e2nia a trecut printr-o serie de achizi\u0163ii importante, acesta fiind un proces firesc de dezvoltare. Mai mult, \u00een urm\u0103torii ani vom vedea o consolidare accelerat\u0103 \u015fi m\u0103 refer at\u00e2t la retail, c\u00e2t \u015fi la distribu\u0163ie, produc\u0163ie (de bunuri FMCG) \u015fi HoReCa. E normal acest proces.\u201d Ast\u0103zi, primii zece produc\u0103tori de alimente din Polonia au afaceri c\u00e2t toat\u0103 industria alimentar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, explic\u0103 executivul. Dincolo de aceste tranzac\u0163ii, retailul \u015fi industria FMCG local\u0103 au fost afectate \u015fi de infla\u0163ia record din ultimii ani. \u201eCa wholesaler, am avut posibilitatea s\u0103 cump\u0103r\u0103m m\u0103rfuri la pre\u0163uri competitive \u015fi s\u0103 le stoc\u0103m, fapt ce ne-a permis s\u0103 oferit pre\u0163uri relativ stabile \u00een vremuri de infla\u0163ie ridicat\u0103 \u015fi de instabilitate.\u201d Iar asta a contat pentru business. Acum \u00eens\u0103, de c\u00e2teva luni, se dicut\u0103 tot mai des despre defla\u0163ie, mai ales la alimentele de baz\u0103 \u015fi la produsele proaspete. \u201eDefla\u0163ia e un proces mai greu de gestionat. C\u00e2nd vine vorba de pre\u0163uri, trebuie s\u0103 \u00ee\u0163i alegi b\u0103t\u0103liile, trebuie s\u0103 alegi unde vrei s\u0103 fii primul, unde po\u0163i reduce pre\u0163ul \u015fi cu c\u00e2t.\u201d Adrian Ariciu adaug\u0103 c\u0103 datele de la INS arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u00een continuare o infla\u0163ie de pu\u0163in sub 6% la bunuri \u015fi servicii. Dac\u0103 ne uit\u0103m doar la pre\u0163urile bunurilor de consum, infla\u0163ia static\u0103 e la 2%. \u201eTotu\u015fi, dac\u0103 analiz\u0103m infla\u0163ia dinamic\u0103, cea care \u0163ine cont \u015fi de comportamentul de consum, sunt categorii \u00eentregi unde avem defla\u0163ie. M\u0103 refer aici la faptul c\u0103 oamenii cump\u0103r\u0103 produse mai ieftine (iar asta duce la o sc\u0103dere a v\u00e2nz\u0103rilor pe sectoare).\u201d El remarc\u0103 defla\u0163ie la produsele proaspete \u015fi la alimente, \u00een general. Nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acela\u015fi lucru la articolele de igien\u0103, la cele pentru cas\u0103, la detergen\u0163i \u015fi cosmetice. \u201eAici \u00eenc\u0103 vedem infla\u0163ie ridicat\u0103.\u201d Sc\u0103derile de pre\u0163uri au venit \u015fi ca urmare a faptului c\u0103 autorit\u0103\u0163ile au limitat \u00eenc\u0103 de anul trecut adaosul comercial. Cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de baz\u0103 au fost stabilite la maximum 20% la procesator, fa\u0163\u0103 de costul de produc\u0163ie al produsului, maximum 5% pe \u00eentreg lan\u0163ul de distribu\u0163ie, indiferent de num\u0103rul de \u201em\u00e2ini\u201c prin care trece, \u015fi de maximum 20% la comerciant, fa\u0163\u0103 de pre\u0163ul de achizi\u0163ie. M\u0103sura este \u00een vigoare \u00eencep\u00e2nd cu luna august a anului trecut \u015fi vizeaz\u0103 produsele alimentare de baz\u0103. \u201eSus\u0163inem ini\u0163iativa autorit\u0103\u0163ilor de plafonare a adaosului comercial, ini\u0163iativ\u0103 lansat\u0103 \u00een 2023 \u015fi legiferat\u0103 \u00een acest an. Este o mutare realizat\u0103 \u00eentr-un dialog cu mediul de business, o mutare echilibrat\u0103, ce a vizat un co\u015f de produse de baz\u0103, produse reprezentative pentru consumatorul rom\u00e2n de r\u00e2nd.\u201d Limitarea adaosului comercial pe lan\u0163 a permis Metro, spune Adrian Ariciu, s\u0103 renegocieze cu furnizorii, fapt ce a dus la o accelerare a reducerii pre\u0163urilor. Iar aceste sc\u0103deri au fost trasmise \u00een cascad\u0103, ajung\u00e2nd la consumatorul final. \u201eC\u00e2nd vine vorba de limitarea adaosului la comercian\u0163i, pe noi ne-a afectat mai pu\u0163in, pentru c\u0103 noi lucr\u0103m cu adaosuri mici.\u201d El mai spune c\u0103 recent \u00een prim-plan au ajuns conceptele de shrinkflation \u015fi skimpflation. Shrinkflation este fenomenul prin care produc\u0103torii din industria bunurilor de larg consum au redus ambalajele bunurilor, f\u0103r\u0103 a t\u0103ia \u00eens\u0103, de cele mai multe ori, \u015fi pre\u0163urile \u00een consecin\u0163\u0103. Skimpflation e atunci c\u00e2nd produc\u0103torul umbl\u0103 la re\u0163et\u0103 pentru a ie\u015fi mai bine din punct de vedere al costurilor.<\/p>\n

\n\u201eAceste concepte exist\u0103 \u00eens\u0103 dintotdeauna. Acum ele sunt mai mediatizate, dar \u015fi consumatorul e mai atent. Shrinkflation este \u00eens\u0103 o practic\u0103 pe care produc\u0103torii o folosesc de mul\u0163i ani pentru a-\u015fi acoperi costurile, p\u0103str\u00e2nd totodat\u0103 identitatea bunurilor la raft. Vedem preponderent acest fenomen la dulciuri, snacksuri \u015fi articole de igien\u0103. Eu sus\u0163in o informare corect\u0103 pe produs sau la raft.\u201d Autoritatea Na\u0163ional\u0103 pentru Protec\u0163ia Consumatorilor (ANPC) a publicat un proiect prin care vrea s\u0103 oblige comercian\u0163ii s\u0103 semnalizeze la raft produsele alimentare \u015fi nealimentare care au cantitatea redus\u0103, dar prezentarea, ambalajul \u015fi forma identice, iar pre\u0163ul acela\u015fi. Decizia vine \u00een contextul \u00een care premierul Marcel Ciolacu a cerut luna aceasta ca produc\u0103torii \u015fi retailerii s\u0103 semnalizeze pe ambalaje \u015fi la raft dac\u0103 gramajele produselor au fost reduse, f\u0103r\u0103 ca pre\u0163urile s\u0103 scad\u0103 \u00een consecin\u0163\u0103.<\/p>\n

\nR\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut \u00een ce m\u0103sur\u0103 se va implementa.  <\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Consumul privat, motorul de baz\u0103 al economiei locale \u00een mul\u0163i dintre ultimii ani, este \u00een prezent, pentru al doilea an consecutiv, \u00een zodia pruden\u0163ei, iar asta \u00een condi\u0163iile \u00een care infla\u0163ia a m\u00e2ncat din puterea de cump\u0103rare a rom\u00e2nilor, iar dob\u00e2nzile ridicate i-au determinat pe oameni s\u0103 fie mai aten\u0163i c\u00e2nd \u015fi c\u00e2t de mult […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,7211,512],"tags":[23396,45964,5429,51067],"class_list":["post-227178","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-comert","category-revista-bm","tag-adrian-ariciu","tag-consumul-privat","tag-interviu","tag-metro-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/227178","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=227178"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/227178\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=227178"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=227178"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=227178"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}