\nAproape 4 miliarde de euro a fost \u00een 2023 deficitul co\u00admercial pe carne, lapte, panifica\u0163ie, legume \u015fi fructe, cu un miliard de euro \u00een plus \u00een numai doi ani. Retailerii spun c\u0103 ei au la raft \u201eproduse rom\u00e2ne\u015fti\u201c \u00een propor\u0163ie de peste 50%, \u00een timp ce dinspre produc\u0163ie \u00eencep s\u0103 se aud\u0103 voci care se pl\u00e2ng de delistarea din marile magazine.<\/p>\n
\nCe \u00eenseamn\u0103 pentru retailerii alimentari \u201eprodus rom\u00e2nesc\u201c \u015fi care este pentru ei diferen\u0163a dintre un produs fabricat \u00een Rom\u00e2nia \u015fi un produs furnizat de o companie din Rom\u00e2nia? Dup\u0103 pandemie \u015fi \u00een contextul r\u0103zboiului din Ucraina, securitatea produc\u0163iei locale a devenit esen\u0163ial\u0103. Dac\u0103 americanii \u00ee\u015fi aduc acas\u0103 produc\u0163ia de cipuri \u2013 pentru ei este un sector strategic \u2013 Rom\u00e2nia poate face din industria alimentar\u0103 un sector strategic. Dar cum \u00eempline\u015fte acest obiectiv \u00een condi\u0163iile \u00een care deficitul comercial pe produse agroalimentare se ad\u00e2nce\u015fte de la an la an?<\/p>\n
\n\u201eAvem nevoie de pia\u0163\u0103 \u015fi de un tratament corect pe pia\u0163\u0103. \u00cen momentul \u00een care s-a dezvoltat retailul \u00een Grecia, produc\u0103torii au luat parte cu mic, cu mare s\u0103 opreasc\u0103 asta. Mi-ar pl\u0103cea ca \u015fi rom\u00e2nii s\u0103 aib\u0103 caracterul grecilor\u201c, a spus George Scarlat, \u00een calitatea sa dubl\u0103 de fermier \u015fi pre\u015fedinte al Comisiei pentru agricultur\u0103 din Senatul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\nTimp de patru ani, \u00een perioada 2017-2020 Rom\u00e2nia a avut o lege care prevedea ca 51% din produsele din supermarketuri s\u0103 fie rom\u00e2ne\u015fti, legea care ar fi facilitat accesul la pia\u0163\u0103 al produc\u0103torilor rom\u00e2ni.<\/p>\n
\n\u201eComerciantul persoan\u0103 juridic\u0103 autorizat\u0103 s\u0103 desf\u0103\u015foare activit\u0103\u0163i de comercializare pentru produse alimentare are obliga\u0163ia ca, pentru categoriile carne, ou\u0103, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate \u015fi de panifica\u0163ie, s\u0103 achizi\u0163ioneze aceste produse \u00een propor\u0163ie de cel pu\u0163in 51% din volumul de marf\u0103 pe raft, corespunz\u0103tor fiec\u0103rei categorii de produse alimentare, provenite din lan\u0163ul alimentar scurt, a\u015fa cum este definit \u00een conformitate cu legisla\u0163ia \u00een vigoare\u201c, scria \u00een Legea 150 din 12 iulie 2016, care a intrat \u00een vigoare \u015fase luni mai t\u00e2rziu.<\/p>\n
\nAceasta modifica \u015fi completa Legea 321\/2009 privind comercializarea produselor alimentare.<\/p>\n
\n\u00cen 2020, legea a fost scoas\u0103 deoarece Comisia European\u0103 a spus c\u0103 contravine legisla\u0163iei UE referitoare la libera circula\u0163ie a bunurilor, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 favorizeaz\u0103 produsele rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
\n\u201eFaptul c\u0103 s-a dat o lege a fost o problem\u0103, care ne-a dus la o procedur\u0103 de infringement. Aveam peste 51% produse la raft \u00eenainte, dar a fost un mijloc ca unii s\u0103 ias\u0103 \u00een fa\u0163\u0103. Unde nu era destul\u0103 marf\u0103, nu aveam majoritatea, dar altfel erau peste 51%\u201c, spune acum George B\u0103descu, directorul executiv al Asocia\u0163iei Marilor Re\u0163ele Comerciale din Rom\u00e2nia (AMRCR).<\/p>\n
\nDe asemenea, acesta spune c\u0103 \u015fi \u00een prezent sunt produse listate \u00een spuermarketuri la care marii retaileri au majoritatea din Rom\u00e2nia. \u201eIarna, de exemplu, nu avem ro\u015fii rom\u00e2ne\u015fti. Puteam s\u0103 rezolv\u0103m problema, dar nu printr-o lege care nu propune o solu\u0163ie real\u0103 la o problem\u0103 real\u0103.\u201c<\/p>\n
\nB\u0103descu a mai amintit \u015fi cazul c\u0103rnii de porc, unde Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi asigur\u0103 doar 20% din consum, deoarece are pest\u0103 porcin\u0103 african\u0103, motiv pentru care nu ar putea fi asigurat\u0103 majoritatea la raft. Totu\u015fi, \u00een lege era precizat \u015fi faptul c\u0103, prin excep\u0163ie, necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara lan\u0163ului scurt de aprovizionare \u00een baza unui ordin al ministrului agriculturii \u015fi \u00een urma consult\u0103rii entit\u0103\u0163ilor din cadrul organiz\u0103rii comune de pia\u0163\u0103. Totodat\u0103, \u00een lunile de iarn\u0103, decembrie-februarie legumele \u015fi fructele din import pot reprezenta maximum 70% din ofert\u0103, pe fiecare categorie, a comercian\u0163ilor men\u0163iona\u0163i.<\/p>\n
\n\u201eUna este s\u0103 ai 51% produse rom\u00e2ne\u015fti pe raft \u015fi alta este s\u0103 dai o lege prin care s\u0103 obligi comercian\u0163ii s\u0103 aib\u0103 51% produse rom\u00e2ne\u015fti. Ce e mai important pentru Rom\u00e2nia: s\u0103 fie o lege sau s\u0103 fie 51% produse rom\u00e2ne\u015fti pe raft? Cum s-a ajuns la acest procent? Unde nu era 51% la raft? La ce produse? De ce nu s-a f\u0103cut o analiz\u0103?\u201c, se \u00eentreab\u0103 directorul executiv al Asocia\u0163iei Marilor Re\u0163ele Comerciale din Rom\u00e2nia, f\u0103r\u0103 a indica exact produsele la care se \u00eendeplinea condi\u0163ia majorit\u0103\u0163ii produselor rom\u00e2n\u015fti \u00een comer\u0163ul modern \u015fi se \u00eendepline\u015fte \u015fi acum.<\/p>\n
\nMai mult, el crede c\u0103 nu poate intra \u00een discu\u0163ie readucerea la via\u0163\u0103 a acestei legi, deoarece nu s-ar putea evita o nou\u0103 procedur\u0103 de infringement \u015fi ar m\u0103ri pr\u0103pastia dintre produc\u0103tori \u015fi comercian\u0163i.<\/p>\n
\n\u201eAceast\u0103 lege a fost \u00eenceputul unui zbucium, a fost plata unor poli\u0163e \u015fi a afectat dialogul dintre produc\u0103tori \u015fi comercian\u0163i. Sunt probleme, g\u0103sim rezolv\u0103ri, dar nu pseudo rezolv\u0103ri. \u00cen primul r\u00e2nd, ar trebui s\u0103 avem mai multe informa\u0163ii de calitate. Dac\u0103 vorbim despre merele din Polonia, care pentru ei sunt o prioritate \u015fi au devenit competitivi, ar trebui s\u0103 ne stabilim \u015fi noi priorit\u0103\u0163i, s\u0103 fim la prune competitivi, de exemplu. Nu putem s\u0103 fim num\u0103rul unu la toate, ci trebuie s\u0103 avem anumite priorit\u0103\u0163i\u201c, este de p\u0103rere George B\u0103descu.<\/p>\n
\n\u00cen ultimele zile, unii produc\u0103tori rom\u00e2ni din industria alimentar\u0103, dar nu numai, au spus public c\u0103 au fost delista\u0163i din supermarketuri pe motiv c\u0103 produsele lor nu se v\u00e2nd, pentru c\u0103 sunt \u201eprea scumpe\u201c sau \u201esezoniere\u201c, iar consumatorii rom\u00e2ni nu le cer, potrivit marilor retaileri. Printre cei delista\u0163i se num\u0103r\u0103 Uniconf, produc\u0103tor local de lenjerie intim\u0103 din S\u0103laj, Sonimpex Topoloveni, produc\u0103torul magiunului Topoloveni \u015fi Cream Land Teleorman, produc\u0103torul \u00eenghe\u0163atei Cremola.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22386088\/2\/12-tabel-evolutia-importurilor-si-exporturilor-pe-categorii-de-a.jpg?height=384&width=640\")
<\/p>\n
\nAstfel, \u00een timp ce an ce marele retail, care controleaz\u0103 70% din comer\u0163ul alimentar local, renun\u0163\u0103 la produsele rom\u00e2ne\u015fti, an de an importurile de alimente cresc at\u00e2t cantitativ, c\u00e2t \u015fi valoric. Rom\u00e2nia, \u201e\u0163ar\u0103 cu poten\u0163ial\u201c, are o singur\u0103 constant\u0103: importurile de alimente au crescut rapid \u00een ultimii cinci ani.<\/p>\n
\n\u201eUltima spe\u0163\u0103 este delistarea \u015fi la ea se ajunge \u00een urma unui raport care s\u0103 r\u0103spund\u0103 optim cerin\u0163elor clien\u0163ilor \u015fi rulajului din magazine, adic\u0103 raportul acesta este pe baz\u0103 de cerere \u015fi ofert\u0103. At\u00e2t timp c\u00e2t scade foarte mult cererea pentru un produs, mai ales dac\u0103 vorbim de un produs sezonier, cum a fost cazul Cremola, este foarte greu s\u0103 po\u0163i men\u0163ine la raft un produs dac\u0103 nu are rulaj \u00een magazin, iar delistarea e ultima solu\u0163ie la care se poate se poate ajunge \u015fi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 destul de rar, pentru c\u0103 noi suntem adep\u0163ii parteneriatelor pe termen lung, cel pu\u0163in pe marc\u0103 proprie\u201c, spun reprezentan\u0163ii Kaufland Rom\u00e2nia, care au marca privat\u0103 Vreau din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nAce\u015ftia au ad\u0103ugat c\u0103 sunt mai multe list\u0103ri dec\u00e2t delist\u0103ri, pentru c\u0103 obiectivul lor este s\u0103 creasc\u0103 num\u0103rul de produc\u0103tori locali cu cel pu\u0163in 5% \u00een fiecare an, pe toate categoriile. \u201ePentru noi este mult mai simplu \u015fi din punct de vedere logistic \u015fi din punct de vedere al sustenabilit\u0103\u0163ii, al prospe\u0163inii. De aceea c\u0103ut\u0103m produc\u0103tori locali \u015fi ini\u0163iem discu\u0163ii cu ei ca s\u0103-i list\u0103m \u00een magazinele noastre. Spre exemplu, deja am \u00eenceput s\u0103 avem \u00een magazine cire\u015fe livrate din Rom\u00e2nia \u015fi urmeaz\u0103 pe parcurs ce apar \u015fi alte culturi s\u0103 le avem \u00een magazine. Ajungem \u00een sezon undeva la 90% din produc\u0163ia de fructe \u015fi legume din Rom\u00e2nia\u201c, au completat ei, f\u0103r\u0103 a r\u0103spunde exact care este num\u0103rul de list\u0103ri \u015fi delist\u0103ri f\u0103cute \u00een acest an sau diferen\u0163a procentual\u0103 dintre ele.<\/p>\n
\nDe altfel, reprezentan\u0163ii Kaufland au mai spus c\u0103 e nevoie ca produc\u0103torul s\u0103 se promoveze activ \u015fi pe cont propriu, nu doar s\u0103 se bazeaz\u0103 pe retailer, astfel \u00eenc\u00e2t consumatorul s\u0103-l cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103-l caute la raft. \u00cens\u0103, George Scarlat, pre\u015fedintele Comisiei de Agricultur\u0103 din Senat, a spus c\u0103 cererea este influen\u0163at\u0103 \u015fi de retaileri.<\/p>\n
\n\u201eLegea 81\/2022 reglementeaz\u0103 sanc\u0163iuni aspre pentru \u00eenc\u0103lcarea interdic\u0163iilor privind practicile comerciale neloiale \u015fi c\u00e2nd reconstituim pre\u0163urile de la raft, vedem c\u0103 valorile ad\u0103ugate sunt foarte mari la comercian\u0163i. Acesta este neajunsul nostru. (…) Una este s\u0103 cumperi morcov din Grecia cu 2 lei \u015fi s\u0103 pui 65% adaos \u015fi alta este s\u0103 iei un morcov rom\u00e2nesc cu 1,8 lei \u015fi s\u0103 \u00eei pui 90% adaos. Consumatorul rom\u00e2n c\u00e2nd vine la raft vede doi morcovi \u015fi \u00eel alege pe cel mai ieftin. Apoi, retailerul spune: al t\u0103u, rom\u00e2nesc, nu s-a v\u00e2ndut\u201c, a afirmat Scarlat. Acesta crede c\u0103 dac\u0103 statul investe\u015fte bani \u00een dou\u0103 fabrici de procesare, de exemplu, ar trebui s\u0103-i oblige pe cei care fac bulion ori alte conserve s\u0103 foloseasc\u0103 doar ro\u015fii, castrave\u0163i \u015fi alte legume rom\u00e2ne\u015fti, iar apoi s\u0103 ducem acest produs 100% rom\u00e2nesc la raft.<\/p>\n
\nReprezentan\u0163ii Kaufland Rom\u00e2nia au spus c\u0103 \u00een spatele form\u0103rii pre\u0163ului de la raft al unui produs e un proces complex \u015fi adaosul comercial variaz\u0103 de la alimentele de baz\u0103, spre exemplu, care acum sunt plafonate, la celelalate produse.<\/p>\n
\n\u201eAvem o limit\u0103 p\u00e2n\u0103 la care putem cre\u015fte pre\u0163ul. Mergem \u00eentotdeauna pe o solu\u0163ie sustenabil\u0103 \u015fi avantajoas\u0103 pentru noi \u015fi pentru produc\u0103tor. Dac\u0103 produc\u0103torul nu se poate autosus\u0163ine, nu poate nici asigura produsele ulterior la raft. Prin urmare, trebuie s\u0103 fie o situa\u0163ie de win-win \u00een care at\u00e2t noi, c\u00e2t \u015fi produc\u0103torii, la final, s\u0103 ne bucur\u0103m de c\u00e2\u015ftig, dar s\u0103 fie \u00een avantajul clientului, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103spundem \u00een nevoilor sale de calitate, de pre\u0163\u201c, au explicat ace\u015ftia.<\/p>\n
\nEi n-au spus care este adaosul minim \u015fi adaosul maxim practicat de re\u0163ea \u00een Rom\u00e2nia, dar au precizat c\u0103 \u201eatunci c\u00e2nd s-a plafonat pre\u0163ul alimentelor de baz\u0103, la multe dintre ele acel procent de 20% era mult mai mare dec\u00e2t stabilisem noi ini\u0163ial\u201c.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nCe stabilea legea 51% produse rom\u00e2ne\u015fti (Legea 150 din 12 iulie 2016)<\/strong><\/p>\n \n\u2666 Care sunt produsele rom\u00e2ne\u015fti luate \u00een calcul: categoriile carne, ou\u0103, legume, fructe, miere de albine, produse lactate \u015fi de panifica\u0163ie.<\/p>\n \n\u2666 Ce \u00eenseamn\u0103 produse rom\u00e2ne\u015fti: produse alimentare, provenite din lan\u0163ul alimentar scurt, care \u00eenseamn\u0103 c\u0103 produsul vine de la o distan\u0163\u0103 mic\u0103 fa\u0163\u0103 de magazin, trece prin mai pu\u0163ine m\u00e2ini \u00een traseul parcurs de la fabric\u0103 p\u00e2n\u0103 la consumator.<\/p>\n \n\u2666 Care este ponderea lor la raft: comerciantul are obliga\u0163ia s\u0103 achizi\u0163ioneze aceste produse \u00een propor\u0163ie de cel pu\u0163in 51% din volumul de marf\u0103 pe raft.<\/p>\n \n <\/p>\n \nCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi \u00een marile magazine<\/strong><\/p>\n \n\u2666 Comercian\u0163ii afirm\u0103 c\u0103 au \u00een oferta de la raft produse rom\u00e2ne\u015fti sau de la furnizori rom\u00e2ni \u00een propor\u0163ie de 50-80 sau chiar 90%. La ce tipuri de produse se refer\u0103? Sunt produse fabricate \u00een Rom\u00e2nia sau v\u00e2ndute de companii \u00eenregistrate \u00een Rom\u00e2nia? Nu r\u0103spund.<\/p>\n \n\u2666 Este batonul de cereale produs \u00een Polonia \u015fi v\u00e2ndut de o multina\u0163ional\u0103 cu sediul \u00een Rom\u00e2nia un produs de la o companie rom\u00e2neasc\u0103? Este el produs rom\u00e2nesc? Se afl\u0103 fabrica din Polonia pe lan\u0163ul scurt al consumatorului care ia acel produs de pe raftul din Bucure\u015fti?<\/p>\n \n <\/p>\n \nScurt istoric. De ce a avut o via\u0163\u0103 scurt\u0103 Legea \u201e51%\u201c?<\/strong><\/p>\n \n\u00cen primul r\u00e2nd, marii retaileri cu capital str\u0103in au spus la momentul respectiv c\u0103 legea duce la subminarea lor, c\u0103-\u015fi vor \u00eenchide magazinele, c\u0103 \u00eei avantajeaz\u0103 pe produc\u0103torii necompetitivi \u015fi c\u0103 nu este favorabil\u0103 consumatorilor, c\u0103rora li se restr\u00e2nge libertatea de a alege, astfel c\u0103 au fost \u00eempotriva ei. Apoi, dup\u0103 trei ani, \u00een 2020, legea a fost scoas\u0103 deoarece Comisia European\u0103 a spus c\u0103 contravine legisla\u0163iei UE referitoare la libera circula\u0163ie a bunurilor, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 favorizeaz\u0103 produsele rom\u00e2ne\u015fti. \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Rom\u00e2nia nu a furnizat dovada faptului c\u0103 m\u0103surile na\u0163ionale aprobate prin Legea nr. 150\/2016 erau justificate \u015fi propor\u0163ionale, respectivele excep\u0163ii nu se puteau aplica. Ca urmare, a fost adoptat\u0103 Legea nr. 28\/2020 pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 321\/2009 privind comercializarea produselor alimentare, care a abrogat normele contrare legisla\u0163iei Uniunii Europene \u00een domeniu. \u00cen consecin\u0163\u0103, la data de 02.07.2020, Comisia European\u0103 a decis s\u0103 \u00eenchid\u0103 ac\u0163iunea \u00een constatarea ne\u00eendeplinirii obliga\u0163iilor \u00eempotriva Rom\u00e2niei, \u00een ceea ce prive\u015fte m\u0103surile restrictive impuse \u00een sectorul produselor alimentare, m\u0103suri care au favorizat produsele interne \u00een detrimentul produselor similare importate\u201c, se ar\u0103ta \u00eentr-un document al Consiliului Legislativ, care a dat avizul negativ referitor la propunerea pentru modificarea \u015fi completarea legii 321\/2009.<\/p>\n \nTot \u00een 2020, odat\u0103 cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, marile re\u0163ele comerciale, spuneau c\u0103 le este greu s\u0103 g\u0103seasc\u0103 marf\u0103 local\u0103, astfel c\u0103 legea a fost scoas\u0103, dar \u015fi dat\u0103 uit\u0103rii, de\u015fi s-a mai \u00eencercat o \u201eresuscitare\u201c \u00een 2022, iar George Scarlat a fost unul dintre promotorii ei.<\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n \n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Aproape 4 miliarde de euro a fost \u00een 2023 deficitul co\u00admercial pe carne, lapte, panifica\u0163ie, legume \u015fi fructe, cu un miliard de euro \u00een plus \u00een numai doi ani. Retailerii spun c\u0103 ei au la raft \u201eproduse rom\u00e2ne\u015fti\u201c \u00een propor\u0163ie de peste 50%, \u00een timp ce dinspre produc\u0163ie \u00eencep s\u0103 se aud\u0103 voci care se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[426,8363,7704,38622,16431,8364,387,11126,7541,413,421],"class_list":["post-227026","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-alimente","tag-carne","tag-comercianti","tag-deficitul-comercial","tag-fructe","tag-lapte","tag-magazine","tag-panificatie","tag-produse","tag-retaileri","tag-supermarketuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/227026","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=227026"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/227026\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=227026"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=227026"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=227026"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n <\/p>\n