![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22382773\/5\/obiectiveue.jpg?height=152&width=640\")
<\/p>\n\nBanca European\u0103 pentru Hidrogen, institu\u0163ie \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2022 de Comisia European\u0103 pentru a finan\u0163a proiecte \u00een acest nou domeniu, a primit \u00een luna noiembrie a anului trecut 132 de dosare din 17 \u0163\u0103ri \u00een licita\u0163ia-pilot organizat\u0103 pentru proiecte de producere a hidrogenului, volumul investi\u0163iilor dep\u0103\u015find cu mult cele 800 de milioane de euro alocate prin Fondul European de Inovare.<\/p>\n
\nClean Hydrogen Partnership, structur\u0103 care are la baz\u0103 crearea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea tehnologiilor pe baz\u0103 de hidrogen, a lansat \u00een ianuarie 2024 un call pentru proiecte de cercetare-dezvoltare, cu un buget de 113 milioane de euro. P\u00e2n\u0103 \u00een 2031, fondurile alocate prin acest program pentru R&D vor ajunge la 1 miliard de euro.<\/p>\n
\n\u00cen paralel, European Clean Hydrogen Alliance, creat\u0103 \u00een 2020 sub tutela Direc\u0163iei Generale Pia\u0163\u0103 Intern\u0103, Industrie, Antreprenoriat \u015fi IMM-uri din cadrul Comisiei Europene, a adunat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent un pipeline de 840 de posibile proiecte \u00een zona de producere, transport sau utilizare a hidrogenului de la 25 din cele 27 de state membre ale UE, multe dintre aceste investi\u0163ii av\u00e2nd ca termen de intrare \u00een func\u0163iune anul 2025. Doar pun\u00e2nd cap la cap toate propunerile de proiecte incluse \u00een aceste programe europene, fie c\u0103 este vorba de cercetare, fie c\u0103 vorbim deja de produc\u0163ie, este evident c\u0103 hidrogenul nu mai este doar o solu\u0163ie poten\u0163ial\u0103, ci o realitate. \u00cen Europa, lucrurile se mi\u015fc\u0103 at\u00e2t la nivelul autorit\u0103\u0163ilor publice, c\u00e2t \u015fi la nivelul companiilor. Exist\u0103 idei, exist\u0103 proiecte \u015fi, cel mai important, exist\u0103 fonduri. Problema este c\u0103 cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 acum Rom\u00e2nia lispse\u015fte din partea de idei sau de proiecte.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\n\u201eDin 2020, odat\u0103 cu lansarea Strategiei pentru Hidrogen, Comisia European\u0103 a recunoscut hidrogenul ca fiind o parte important\u0103 a solu\u0163iilor pentru decarbonizare \u015fi astfel au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 la nivel european diverse finan\u0163\u0103ri pentru proiectele de cercetare. Sunt finan\u0163\u0103ri prin Fondul de Inovare, prin a\u015fa-numita European Hydrogen Bank. \u0162\u0103rile din Vest \u00eentotdeauna au fost interesate s\u0103 promoveze aceast\u0103 solu\u0163ie. De la \u00eenceput, cei care \u015ftiau s\u0103 lucreze cu hidrogen, cum erau Shell, Linde, au fost promotori ai acestor solu\u0163ii. Apoi, au fost companii constructoare de electrolizoare, cum ar fi Siemens\u201d, explic\u0103 Mirela Atanasiu, Head of Unit Operations and Communications la Clean Hydrogen Partnership.<\/p>\n
\nDintre \u0163\u0103rile din vestul Europei, Olanda a fost prima care s-a uitat la hidrogen ca la o variant\u0103 de decarbonizare a regiunilor sale, fiind presat\u0103 s\u0103 reduc\u0103 extrac\u0163ia de gaz din cauza cutremurelor. Prima \u201evale de hidrogen\u201d cu finan\u0163are european\u0103 a \u00eenceput s\u0103 fie dezvoltat\u0103 \u00een nordul Olandei \u00een 2020, cu termen de finalizare 2026. Insula Mallorca, din Spania, este un alt exemplu de autoritate local\u0103 care a decis s\u0103 reduc\u0103 dependen\u0163a de electricitatea scump\u0103 prin utilizarea tehnologiilor pe baz\u0103 de hidrogen, iar un consor\u0163iu din Fran\u0163a condus de compania Lhyfe a primit 9 milioane de euro de la Comisia European\u0103 pentru crearea unei \u201ev\u0103i a hidrogenului\u201d \u00een Valea Loarei.<\/p>\n
\nProiectele de acest tip presupun dezvoltarea unui ecosistem complet \u00een jurul industriei locale, nu pentru a fi \u201ecool\u201d, ci pentru a p\u0103stra joburile \u00een regiune, pentru a crea mai multe joburi, \u00een paralel cu asigurarea tranzi\u0163iei energetice, spune Mirela Atanasiu.<\/p>\n
\n\u00cen cazul proiectelor analizate de European Clean Hydrogen Alliance de exemplu, multe propuneri vizeaz\u0103 utilizarea hidrogenului \u00een industrii precum cea chimic\u0103, de rafinare, siderurgic\u0103 sau a transporturilor, \u00een special \u00een transportul rutier greu \u015fi maritim. Oficialii europeni sunt convin\u015fi c\u0103 dezvoltarea acestor proiecte va juca un rol important \u00een reducerea dependen\u0163ei UE de gazul rusesc \u015fi \u00een atingerea obiectivelor de decarbonizare.<\/p>\n
\n\u201eAvem membri din toat\u0103 Uniunea European\u0103, inclusiv din Balcanii de Vest. \u00cen total sunt 1.800 de membri \u015fi lucr\u0103m la produc\u0163ia de hidrogen, transport \u015fi distribu\u0163ie, pe zona de stocare de energie. De asemenea, avem un grup de lucru special dedicat extinderii produc\u0163iei de electrolizoare \u00een Europa\u201d, a precizat Siobhan McGarry, policy officer \u00een cadrul Direc\u0163iei Generale Pia\u0163\u0103 Intern\u0103 din cadrul Comisiei Europene. Din cele 840 de proiecte depuse, o treime vin de la autorit\u0103\u0163i locale, iar restul din zona corporate. Mai mult de jum\u0103tate dintre ele sunt pe zona de produc\u0163ie (446), pe locul doi \u00eentre domeniile de interes fiind cel de mobilitate (240), urmat de aplica\u0163iile industriale (172).<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22382773\/9\/citatee.jpg?height=607&width=640\")
<\/p>\n
\nDespre ce vorbim c\u00e2nd vorbim despre hidrogen<\/strong><\/p>\n \nHidrogenul nu se g\u0103se\u015fte \u00een natur\u0103 \u00een stare liber\u0103, el fiind produs prin diferite procedee industriale. Cel mai des, hidrogenul este produs din prelucrarea combustibililor fosili prin reformarea catalitic\u0103 a gazului natural, oxidarea par\u0163ial\u0103 a metanului \u015fi gazeificarea c\u0103rbunelui. Alte metode de ob\u0163inere a hidrogenului sunt gazeificarea biomasei, piroliza metanului \u015fi electroliza apei. Ultima necesit\u0103 curent electric, dar se poate folosi orice surs\u0103, de exemplu cele regenerabile (sursa Wikipedia).<\/p>\n \n\u00cen iulie 2020, Comisia European\u0103 a propus o strategie a hidrogenului pentru o Europ\u0103 neutr\u0103 climatic, ce urm\u0103re\u015fte accelerarea producerii de hidrogen curat \u015fi asigurarea rolului s\u0103u la baza unui sistem energetic neutru climatic p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. Hidrogenul reprezint\u0103 acum aproximativ 2% din mixul energetic al UE, din care 95% este produs prin arderea de combustibili fosili, prin care se degaj\u0103 70-100 de milioane de tone de CO2 \u00een fiecare an.<\/p>\n \nPotrivit cercet\u0103rilor, energiile regenerabile ar putea furniza o parte substan\u0163ial\u0103 din mixul energetic european p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. \u00cen acest mix, hidrogenul ar putea reprezenta p\u00e2n\u0103 la 20%, respectiv \u00eentre 20 \u015fi 50% din necesarul de energie \u00een transporturi \u015fi \u00eentre 5 \u015fi 20% din necesarul din industrie (sursa: Comisia European\u0103).<\/p>\n \n \n \nUnde este Rom\u00e2nia \u00een ecosistemul european al hidrogenului<\/strong><\/p>\n \nRom\u00e2nia are din toamna anului trecut o Strategie Na\u0163ional\u0103 a Hidrogenului \u015fi un Plan de Ac\u0163iune 2023-2030 pentru implementarea sa, realizat de Ministerul Energiei. \u00cen plus, Planul Na\u0163ional Integrat pentru Energie \u015fi Schimb\u0103ri Climatice 2021-2030 (PNIESC) indic\u0103 hidrogenul ca surs\u0103 pentru sus\u0163inerea securit\u0103\u0163ii energetice na\u0163ionale pe termen lung, cu rol \u00een producerea de energie curat\u0103 \u015fi \u00een decarbonizarea proceselor industriale.<\/p>\n \nHidrogenul este men\u0163ionat \u015fi \u00een Planul Na\u0163ional de Redresare \u015fi Rezilien\u0163\u0103 (PNRR), aprobat de Comisia European\u0103 \u00een 2021, prin care Rom\u00e2nia a alocat 148 milioane euro pentru 100 MW de capacitate de electroliz\u0103 pentru companiile interesate de dezvoltarea unor capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie a hidrogenului regenerabil. Strategia Na\u0163ional\u0103 a Hidrogenului indic\u0103 o serie de sectoare economice (chimie, procese de rafinare, produc\u0163ie de o\u0163el etc.) care ar putea reduce emisiile de carbon cu p\u00e2n\u0103 la 70-95% prin intermediul utiliz\u0103rii hidrogenului regenerabil.<\/p>\n \nDe asemenea, \u00een ultimii ani \u00een sectorul industrial din Rom\u00e2nia au ap\u0103rut o serie de ini\u0163iative legate de produc\u0163ia hidrogenului regenerabil.<\/p>\n \nCompanii precum OMV Petrom, Liberty Steel \u015fi Chimcomplex au inclus \u00een strategiile de dezvoltare sau \u00een planurile de afaceri obiective \u015fi proiecte conexe, potrivit datelor din acela\u015fi document.<\/p>\n \nDar, dac\u0103 d\u0103m deoparte planurile, inten\u0163iile sau ideile \u015fi enumer\u0103m proiectele care sunt deja \u00een lucru, investi\u0163iile nu par s\u0103 avanseze cu aceea\u015fi vitez\u0103 cu care se mi\u015fc\u0103 \u00een vestul Europei.<\/p>\n \n\u201eLa nivel european, finan\u0163\u0103m zona de cercetare-inovare, nu neap\u0103rat zona de tehnologii, ci \u015fi business models, ecosisteme. Avem alocat un 1 miliard de euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2031 pentru R&D \u015fi \u00eencerc\u0103m s\u0103 avem un apel anual pentru proiecte \u00een jur de 150 milioane euro. \u00cen 2024, apelul este deschis p\u00e2n\u0103 pe 17 aprilie \u015fi a\u015ftept\u0103m aplica\u0163ii pentru dezvoltare, cercetare, inovare, pentru urm\u0103toarele genera\u0163ii de produse, pe distribu\u0163ie, stocare, utilizare pe transport, dar \u015fi producere de electricitate. Dar sunt foarte pu\u0163ine proiecte depuse din partea Rom\u00e2niei \u00een ultimii ani, mai ales din partea institutelor de cercetare\u201d, men\u0163ioneaz\u0103 Mirela Atanasiu, Head of Unit Operations and Communications, Clean Hydrogen Partnership.<\/p>\n \nPe site-ul Ministerului Cercet\u0103rii, Inov\u0103rii \u015fi Digitaliz\u0103rii exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi o list\u0103 cu peste 40 de institute de cercetare aflate \u00een coordonarea ministerului, inclusiv un Institut Na\u0163ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie \u2013 ICEMENERG Bucure\u015fti, care \u00eens\u0103 a fost desfiintat \u00een 2023 \u015fi transformat \u00een sectie a unui alt institut (Institutul pentru Inginerie Electric\u0103 ICPE-CA).<\/p>\n \n \n\u201eAvem o problem\u0103 cu cercetarea \u00een Rom\u00e2nia. \u015etiu c\u0103 se face cercetare \u015fi \u00een companii, dar la nivel de institute mai sunt foarte pu\u0163ine, au mai r\u0103mas \u00een universit\u0103\u0163i. Probabil c\u0103 \u00een industrie presiunea pe cercetare nu a fost destul de mare \u015fi nu am fost for\u0163a\u0163i s\u0103 ne uit\u0103m la alternative. Noi, \u00een Rom\u00e2nia, avem \u00eenc\u0103 resurse naturale \u015fi asta poate nu ne for\u0163eaz\u0103 s\u0103 ne uit\u0103m la alte solu\u0163ii. Pe termen lung trebuie s\u0103 ne uit\u0103m la alternative \u015fi s\u0103 vedem cum putem s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u015fi s\u0103 lucr\u0103m cu cei din Vest\u201d, a completat Mirela Atanasiu.<\/p>\n \nLipsa proiectelor venite din Rom\u00e2nia este remarcat\u0103 \u015fi la nivelul European Clean Hydrogen Alliance, Siobhan McGarry, policy officer \u00een cadrul Direc\u0163iei Generale Pia\u0163\u0103 Intern\u0103, Industrie, Antreprenoriat \u015fi IMM-uri din cadrul Comisiei Europene, atr\u0103g\u00e2nd atentia c\u0103 din cele 840 de proiecte depuse spre analiz\u0103 de membrii alian\u0163ei doar nou\u0103 provin din \u0163ara noastr\u0103. \u201dAvem foarte pu\u0163ini membri din Rom\u00e2nia din p\u0103cate. Cu c\u00e2t avem mai mul\u0163i stakeholderi locali implica\u0163i \u00een demararea acestor proiecte, cu at\u00e2t mai mult \u00eei putem pune \u00een leg\u0103tur\u0103 cu investitorii. Dac\u0103 reu\u015fim s\u0103 implic\u0103m investitorii publici \u00een acest sector \u015fi dac\u0103 le ar\u0103t\u0103m investitorilor priva\u0163i c\u0103 exist\u0103 o pia\u0163\u0103 emergent\u0103 acolo, atunci vor urma \u015fi investi\u0163ii private\u201d.<\/p>\n \n \nDintre propunerile de proiecte depuse de companii din Rom\u00e2nia, trei apar\u0163in combinatului Chimcomplex Borze\u015fti, inclusiv pe zona de produc\u0163ie a hidrogenului, una companiei austriece Verbund \u015fi una Elsa Industry, un start-up de inginerie care vrea s\u0103 dezvolte aeronave electrice alimentate cu hidrogen \u015fi infrastructura de realimentare specific\u0103.<\/p>\n \nGreen Hydrogen@Blue Danube, proiect transeuropean care are printre parteneri Verbund \u015fi Hidroelectrica, vizeaz\u0103 producerea de hidrogen verde \u015fi \u00eenglobarea lui \u00eentr-un ulei mineral pentru a fi transportat pe Dun\u0103re c\u0103tre Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Muntenegru, Serbia. Ulterior, Hidroelectrica vrea s\u0103 reconverteasc\u0103 uleiul \u00een hidrogen gazos \u015fi s\u0103-l v\u00e2nd\u0103 c\u0103tre consumatori.<\/p>\n \n\u00cen paralel, potrivit Strategiei Na\u0163ionale, combinatul Chimcomplex are \u00een vedere construirea unor instala\u0163ii de producere a hidrogenului, cu o valoare a investi\u0163iei de 500 milioane euro – 1 miliard euro. Compania propune trei proiecte conexe hidrogenului, pentru care a aplicat \u00een scopul ob\u0163inerii finan\u0163\u0103rii din PNRR. La r\u00e2ndul s\u0103u, Liberty Steel Gala\u0163i, cel mai mare produc\u0103tor de o\u0163el din Rom\u00e2nia, \u015fi-a propus construirea unei instala\u0163ii pentru producerea de hidrogen regenerabil, care s\u0103 fie utilizat \u00eentr-un proces industrial nou de produc\u0163ie a o\u0163elului.<\/p>\n \n\u00cen final, proiectul care este cel mai aproape de etapa opera\u0163ional\u0103 este cel realizat de OMV Petrom la rafin\u0103ria Petrobrazi. Compania a anun\u0163at recent semnarea a dou\u0103 contracte de finan\u0163are prin PNRR pentru construirea a dou\u0103 capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie de hidrogen verde cu o capacitate total\u0103 de 55 MW. Contractele au fost semnate cu Ministerul Energiei pentru o valoare maxim\u0103 a finan\u0163\u0103rii de 50 milioane de euro, investi\u0163ia total\u0103 fiind de circa 140 milioane de euro.<\/p>\n \n\u201eTehnologia pe hidrogen nu este imatur\u0103. OMV Petrom \u015fi Rom\u00e2nia fac hidrogen de foarte mul\u0163i ani. Exist\u0103 activitatea de produc\u0163ie \u015fi utilizare a hidrogenului \u00een diferite domenii. Ce este nou este migra\u0163ia hidrogenului de la statutul de element chimic c\u0103tre statutul de fluid energetic\u201d, explic\u0103 Ionu\u0163 Cristian Ciubotaru, Vice President for Business Development la OMV Petrom.<\/p>\n \nStrategia companiei prevede, ca pe l\u00e2ng\u0103 folosirea hidrogenului pentru consum propriu, acesta s\u0103 fie utilizat \u015fi pe zona de mobilitate, un segment cu poten\u0163ial de dezvoltare \u00een viitor. \u201ePe l\u00e2ng\u0103 aceste dou\u0103 direc\u0163ii, exist\u0103 clar \u015fi se vede at\u00e2t la nivel na\u0163ional, c\u00e2t \u015fi interna\u0163ional, modificarea tehnologiilor de utilizare a diferitelor fluide energetice \u015fi \u00eenlocuirea acestora cu hidrogen. M\u0103 g\u00e2ndesc aici de la c\u0103rbune p\u00e2n\u0103 la gaz natural, \u015fi multe industrii, metalurgie, ciment, petrochimie, vor \u00eencerca s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 energia produs\u0103 din combustibili fosili cu energie produs\u0103 din hidrogen. Noi suntem interesa\u0163i s\u0103 ne p\u0103str\u0103m profilul de furnizor \u015fi s\u0103 mergem \u00een zona aceasta de dezvoltare a tehnologiilor\u201d, a ad\u0103ugat Ionu\u0163 Cristian Ciubotaru.<\/p>\n \n\u00cen plus, pe l\u00e2ng\u0103 produc\u0163ia de hidrogen verde, OMV Petrom vrea s\u0103 exploreze \u015fi oportunit\u0103\u0163ile din zona de hidrogen cu emisii reduse de carbon, care poate fi definit din punctul de vedere al culorilor at\u00e2t galben, c\u00e2t \u015fi turcoaz. \u201eEste hidrogen produs din gaz natural, dar cu emisii reduse de dioxid de carbon, care credem c\u0103 se preteaz\u0103 pentru tranzi\u0163ia energetic\u0103, pentru modelul de tranzi\u0163ie treptat\u0103, de la emisii uria\u015fe p\u00e2n\u0103 la un sistem cu emisii reduse de gaze cu efect de ser\u0103\u201d.<\/p>\n \nO astfel de tranzi\u0163ie cu pa\u015fi intermediari ar reduce din presiunea financiar\u0103 adus\u0103 de schimb\u0103rile tehnologice, at\u00e2t la consumatori, c\u00e2t \u015fi la produc\u0103tori.<\/p>\n \n \n <\/p>\n \nDe la idee la c\u0103r\u0103mid\u0103. Care sunt obstacolele \u00een dezvoltarea pie\u0163ei locale de hidrogen<\/strong><\/p>\n \nAtunci c\u00e2nd vine vorba de resursele Rom\u00e2niei, totul anun\u0163\u0103 o poveste de succes. Se pare c\u0103 avem practic toate ingredientele necesare pentru a fi pe harta c\u00e2\u015ftig\u0103torilor: avem resurse naturale, v\u00e2nt, soare, avem o industrie \u00eenc\u0103 important\u0103, cu o pondere semnificativ\u0103 \u00een PIB, avem fabrici, combinate, o\u0163el\u0103rii, re\u0163ele de transport de gaze, avem facult\u0103\u0163i pe o multitudine de specializ\u0103ri, avem bani. \u015ei totu\u015fi undeva acest angrenaj nu func\u0163ioneaz\u0103. Pe drumul de la idee la prima c\u0103r\u0103mid\u0103 apare o pr\u0103pastie care m\u0103n\u00e2nc\u0103 timp, bani \u015fi entuziasm.<\/p>\n \n \n\u201e\u00cen Rom\u00e2nia, exist\u0103 o comunitate puternic\u0103 pe zona de hidrogen, unde vedem companii industriale mari, cum sunt OMV Petrom, Romgaz \u015fi E.ON. Ce mi se pare c\u0103 lipse\u015fte extraordinar de mult este capacitatea \u015fi dorin\u0163a de a aduce capital privat \u015fi a pune acest capital privat la b\u0103taie, \u00eenainte de a te g\u00e2ndi de unde iei finan\u0163are nerambursabil\u0103 public\u0103. Din experien\u0163a noastr\u0103 ca fond de investi\u0163ii, trebuie s\u0103 investe\u015fti banii t\u0103i \u00een primul r\u00e2nd ca s\u0103 dezvol\u0163i acele proiecte, pentru a ajunge la o maturitate suficient\u0103, pentru ca apoi s\u0103 po\u0163i aplica la fonduri europene sau na\u0163ionale. Trebuie s\u0103 ai un proiect matur, bine g\u00e2ndit, cu un plan de afaceri de lung\u0103 durat\u0103 \u015fi s\u0103 ai capacitatea s\u0103 \u00eel derulezi\u201d, este de p\u0103rere Alexandru Flori\u015ftean, director al companiei de consultan\u0163\u0103 Hy Legal, reprezentant al Hy24, fond de investi\u0163ii orientat spre proiecte de hidrogen curat. \u00cen opinia lui, ceea ce-i lipse\u015fte pie\u0163ei locale este de fapt spiritul antreprenorial.<\/p>\n \n\u201eAceast\u0103 capacitate \u015fi dorin\u0163\u0103 de a investi \u00eenainte de a c\u00e2\u015ftiga \u00een acest subiect care este un pic dificil este la un stadiu incipient \u00een Rom\u00e2nia\u201d. Alexandru Flori\u015ftean subliniaz\u0103 c\u0103 \u00een proiectele de energie verde, pe l\u00e2ng\u0103 finan\u0163area public\u0103 care poate fi atras\u0103, exist\u0103 \u015fi nevoia de finan\u0163are privat\u0103, atragerea de finan\u0163are din partea de private equity sau din investi\u0163ii private.<\/p>\n \nO alt\u0103 problem\u0103 pare s\u0103 fie \u00eens\u0103 lipsa de comunicare \u00eentre actorii implica\u0163i \u00een acest sector, fie c\u0103 sunt de la stat, fie priva\u0163i.<\/p>\n \n\u201eEste o structur\u0103 prea ampl\u0103. Pentru finan\u0163area unui proiect trebuie s\u0103 vorbim cu patru ministere. \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 mentalitatea c\u0103 de ce statul s\u0103 finan\u0163eze o companie privat\u0103. Statul german a finan\u0163at \u00eens\u0103 un proiect de 5 miliarde de euro \u00eentr-un juc\u0103tor privat. Noi cum moderniz\u0103m industria\u201d, \u00eentreab\u0103 Vlad Stoicescu, pre\u015fedinte al Sustainable Fuel Association.<\/p>\n \n \nIar pentru Ionu\u0163 Cristian Ciubotaru de la OMV Petrom lipsa proiectelor de hidrogen este cauzat\u0103 de lipsa segmentului de utilizare. \u201eTrebuie s\u0103 g\u0103sim utilizatori pentru hidrogen\u201d, spune el, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103, un al doilea factor este nevoia de reglementare. \u201eTranzi\u0163ia spre fluid energetic are nevoie de reglementare\u201d.<\/p>\n \nIndiferent care este cauza ritmului lent \u00een care sectorul hidrogenului se dezvolt\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, un lucru este sigur. Acest val al schimb\u0103rii pie\u0163ei de energie a pornit \u00een Vest de ceva vreme \u015fi vine u\u015for spre Est, iar gradul de preg\u0103tire al fiec\u0103rei \u0163\u0103ri depinde \u00een final doar de ea \u00eens\u0103\u015fi.<\/p>\n \nUn exemplu simplu al nevoii rapide de ac\u0163iune la nivel local vine din zona raport\u0103rilor de sustenabilitate. Directiva UE privind raportarea corporativ\u0103 de sustenabilitate extinde obligativitatea raport\u0103rilor ESG de la 1 ianuarie 2025 la companiile mari (care au peste 250 de angaja\u0163i \u015fi\/sau 40 de milioane de euro cifr\u0103 de afaceri \u015fi\/sau 20 de milioane de euro active totale), rapoartele fiind emise \u00een anul 2026. Iar de la 1 ianuarie 2026 obligativitatea este extins\u0103 \u015fi la IMM-urile cotate la burs\u0103, rapoartele fiind emise \u00een anul 2027. \u201eVorbim despre hidrogen verde, dar ar trebui s\u0103 vorbim despre hidrogen curat, pentru c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul viitor vom avea nevoie de o garan\u0163ie de origine pentru hidrogen, vom avea nevoie de o garan\u0163ie de origine pentru energia regenerabil\u0103 \u015fi pentru orice produs care este cuantificat sustenabil, pentru c\u0103 firmele vor emite rapoarte de sustenabilitate. Nu mai putem vorbi de o\u0163el de exemplu f\u0103r\u0103 s\u0103 vorbim de o\u0163el verde\u201d, atrage aten\u0163ia Vlad Stoicescu, pre\u015fedintele Sustainable Fuel Association.<\/p>\n \n\u0162inta UE este ca p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 s\u0103 ajung\u0103 la o produc\u0163ie intern\u0103 de hidrogen verde de 10 milioane de tone. Totalul investi\u0163iei necesare pentru a produce, transporta \u015fi consuma aceast\u0103 cantitate este estimat la 335-471 mld. euro. Investi\u0163iile \u00een infrastructura-cheie de hidrogen p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 sunt estimate la 50-75 mld. euro pentru electrolizoare, 28-38 mld. euro pentru conducte \u015fi 6-11 mld. euro pentru stocare, se arat\u0103 \u00een calculele Comisiei Europene. \u00cen acest ecosistem european, Rom\u00e2nia are \u015fansa de a beneficia deja de o serie de avantaje, recunoscute de juc\u0103torii din industria energetic\u0103. R\u0103m\u00e2ne doar s\u0103 \u015ftie s\u0103 se foloseasc\u0103 de ele.<\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Banca European\u0103 pentru Hidrogen, institu\u0163ie \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2022 de Comisia European\u0103 pentru a finan\u0163a proiecte \u00een acest nou domeniu, a primit \u00een luna noiembrie a anului trecut 132 de dosare din 17 \u0163\u0103ri \u00een licita\u0163ia-pilot organizat\u0103 pentru proiecte de producere a hidrogenului, volumul investi\u0163iilor dep\u0103\u015find cu mult cele 800 de milioane de euro alocate prin […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[57818,8866,7371,25095,77],"class_list":["post-226915","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-anuar-energie-2024","tag-cercetare","tag-comisia-europeana","tag-hidrogen","tag-proiecte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/226915","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=226915"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/226915\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=226915"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=226915"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=226915"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22382773\/4\/lantul-valoric.jpg?height=289&width=640\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22382773\/6\/tipurihidrogen.jpg?height=321&width=640\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22382773\/10\/cost.jpg?height=266&width=640\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22382773\/3\/european-clean-hydrogen-alliance-projects.jpg?height=775&width=640\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22382773\/2\/hidrogen.jpg?height=640&width=640\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22382773\/12\/1.jpg?height=751&width=130\")
<\/strong><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22382773\/11\/2.jpg?height=484&width=130\")
<\/strong><\/p>\n