\n\u00cen mod normal, BNR ar trebui ca \u00een \u015fedin\u0163a de politic\u0103 monetar\u0103 de ast\u0103zi s\u0103 reduc\u0103 cu un pas dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103, care st\u0103 la 7% de mai bine de un an, \u015fi s\u0103 \u00eenceap\u0103 astfel trendul de sc\u0103dere a dob\u00e2nzilor.<\/p>\n
\nCu sau f\u0103r\u0103 shrinkflation (p\u0103strarea pre\u0163urilor dar reducerea gramajului), pre\u0163urile nu au mai crescut a\u015fa mult – doar cre\u015fterea pre\u0163ului biletelor de avion iese \u00een eviden\u0163\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere cererea mare care este pe pia\u0163\u0103 \u015fi dorin\u0163a rom\u00e2nilor de a vizita lumea sau de a merge la munc\u0103 \u00een Occident -, iar cre\u015fterea de taxe \u015fi impozite operat\u0103 de la \u00eenceputul anului \u015fi-a f\u0103cut deja efectul.<\/p>\n
\nDeci ar trebui s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la o sc\u0103dere mai vizibil\u0103 a infla\u0163iei, care s\u0103 se apropie de \u0163inta de 4,5% la finalul acestui an, fa\u0163\u0103 de 6,6% c\u00e2t a fost \u00een martie, ultimele date disponibile.<\/p>\n
\nAl doilea motiv este c\u0103 men\u0163inerea dob\u00e2nzii de 6% pentru atragerea de depozite, adic\u0103 lichiditatea \u00een exces din pia\u0163\u0103 pe care o de\u0163in b\u0103ncile, a devenit extrem de costisitoare pentru BNR. Dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, acesta a fost unul dintre pre\u0163urile pl\u0103tite pentru stabilizarea pie\u0163ei monetare, a dob\u00e2nzilor \u015fi a infla\u0163iei. <\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, BNR ar putea s\u0103 am\u00e2ne sc\u0103derea dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 doarece marile b\u0103nci centrale din lume (Fed \u2013 SUA \u015fi BCE \u2013 Banca Central\u0103 European\u0103) nu au \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 dob\u00e2nzile, pentru c\u0103 economia american\u0103 merge prea bine iar infla\u0163ia \u00een SUA r\u0103m\u00e2ne destul de sus, iar \u00een Europa, de\u015fi economia nu merge a\u015fa bine, pre\u0163urile sunt \u00eenc\u0103 mari.<\/p>\n
\nCum a mers economia \u00een Rom\u00e2nia \u00een primul trimestru vom vedea miercuri, pe 15 mai, c\u00e2nd trebuie s\u0103 vin\u0103 datele de la Statistic\u0103 privind cre\u015fterea economic\u0103 din primul trimestru.<\/p>\n
\nA\u015fa, la prima vedere, dac\u0103 ne uit\u0103m pe rezultatele publicate de principalele b\u0103nci pentru T1, economia ar trebui s\u0103 duduie.<\/p>\n
\nBanca Transilvania, principala banc\u0103, a raportat o cre\u015ftere a profitului net \u00een T1 de 35%, la o cre\u015ftere a veniturilor opera\u0163ionale cu 32%. Dar \u00d6mer Tetik, CEO al b\u0103ncii, spune c\u0103 din punct de vedere macroeconomic anul r\u0103m\u00e2ne provocator at\u00e2t ca nivel ridicat de incertitudini \u015fi volatilitate interna\u0163ional\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte indicatorii economici. \u201eInfla\u0163ia se dovede\u015fte mai rezistent\u0103 dec\u00e2t am fi sperat, iar cre\u015fterea economic\u0103 este \u00eenc\u0103 redus\u0103.\u201c<\/p>\n
\nCre\u015fterea profiturilor b\u0103ncilor se bazeaz\u0103 mai mult pe activitatea trecut\u0103 \u015fi pe nivelul extrem de sc\u0103zut al creditelor neperformante, av\u00e2nd \u00een vedere gradul extrem de ridicat \u00een care clien\u0163ii b\u0103ncilor \u2013 companii \u015fi persoane fizice \u2013 \u00ee\u015fi pl\u0103tesc f\u0103r\u0103 probleme ratele la banc\u0103, \u00een ciuda men\u0163inerii unor dob\u00e2nzi ridicate.<\/p>\n
\nDac\u0103 activitatea de creditare pentru persoane fizice \u2013 creditele de consum \u2013 merg bine, sus\u0163in\u00e2nd revenirea consumului dup\u0103 perioada afectat\u0103 de infla\u0163ie, iar acum se vede \u015fi o revenire a cererii de credite ipotecare\/imobiliare, nu aceea\u015fi situa\u0163ie se reg\u0103se\u015fte \u015fi la nivelul firmelor, acolo unde nu exist\u0103 o cerere chiar at\u00e2t de mare pentru creditele de investi\u0163ii.<\/p>\n
\nCompaniile sunt \u00eenc\u0103 reticente, anul electoral de-abia a \u00eenceput \u015fi nu se \u015ftie cum se va termina, tensiunile geopolitice sunt \u00een continuare mari, iar costurile de finan\u0163are r\u0103m\u00e2n ridicate.<\/p>\n
\nPe l\u00e2ng\u0103 acest lucru, \u00een Rom\u00e2nia birocra\u0163ia statului nu ajut\u0103 deloc partea de investi\u0163ii: programele europene merg foarte greu, sunt \u00eent\u00e2rzieri cu lunile sau cu anul \u00een finan\u0163\u0103rile din PNRR, deci nu au \u00eenceput s\u0103 se trag\u0103 din miliardele de euro care stau la BNR.<\/p>\n
\nDrago\u015f Damian, CEO Terapia Cluj, un produc\u0103tor de medicamente, se \u00eentreab\u0103 retoric dac\u0103 politicienii rom\u00e2ni cu aspira\u0163ii parlamentare \u015fi europarlamentare au vreo idee c\u00e2t trebuie s\u0103 a\u015ftep\u0163i dup\u0103 autoriza\u0163ii pentru a construi o fabric\u0103.<\/p>\n
\n\u201eDup\u0103 ce fabrica este construit\u0103, nu g\u0103se\u015fti personal specializat \u015fi calificat pentru c\u0103 \u00eentre timp a plecat la munc\u0103 la partenerii strategii sau c\u0103, tot \u00eentre timp, statul rom\u00e2n a schimbat regulile jocului, astfel \u00eenc\u00e2t investi\u0163ia nu se mai amortizeaz\u0103 conform planului ini\u0163ial.\u201c<\/p>\n
\nCererea redus\u0103 pentru creditele de investi\u0163ii se vede \u00een industrie, care nu prea \u015fi-a revenit dup\u0103 c\u0103derea de 5% de anul trecut.<\/p>\n
\nDac\u0103 vre\u0163i s\u0103 \u015fti\u0163i, industria are \u00een continuare o pondere mare \u00een economia Rom\u00e2niei, iar orice sc\u0103dere sau cre\u015ftere se vede imediat \u00een evolu\u0163ia economiei.<\/p>\n
\nConform indicelui BCR Rom\u00e2nia Manufacturing PMI care evalueaz\u0103 industria prelucr\u0103toare, se vede o oarecare revenire a industriei, pentru c\u0103 \u00een aprilie indicele a trecut pentru prima dat\u0103 peste 50 de puncte, urc\u00e2nd la 51,5 puncte, de la 49,3 \u00een martie. Dar aceast\u0103 cre\u015ftere se va vedea \u00een T2 \u015fi mai pu\u0163in \u00een T1 \u00een evolu\u0163ia cre\u015fterii economice din acest an.<\/p>\n
\n\u00cen func\u0163ie de cum a mers economia \u00een T1, vom vedea dac\u0103 cre\u015fterea economic\u0103 pe tot anul se va \u00eendrepta spre 3,8%, c\u00e2t sper\u0103 guvernul, fa\u0163\u0103 de 2,1%, c\u00e2t a fost anul trecut.<\/p>\n
\nInvesti\u0163iile publice \u00een infrastructur\u0103, care merg la foc automat, sus\u0163in acum cre\u015fterea economic\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care investi\u0163iile private stagneaz\u0103 sau au dat c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u00eenapoi, dar aici principala problem\u0103 este legat\u0103 de sumele de bani disponibile pe care le are guvernul pentru a pl\u0103ti aceste lucr\u0103ri.<\/p>\n
\nMen\u0163inerea deficitului bugetar \u00een parametri anuali – sub 5% din PIB – pare destul de dificil de realizat av\u00e2nd \u00een vedere rezultatul din T1, c\u00e2nd am avut un deficit de 2% din PIB, iar anul abia a \u00eenceput.<\/p>\n
\nGuvernul Ciolacu poate men\u0163ine echilibrul bugetar \u015fi cre\u015fterea economic\u0103 prognozat\u0103 doar dac\u0103 nu am\u00e2n\u0103 plata lucr\u0103rilor de investi\u0163ii pentru anii viitori. Iar \u00een tot acest timp, companiile private lucreaz\u0103 pe banii lor.<\/p>\n
\nConstruc\u0163iile reziden\u0163iale sunt pe minus pentru c\u0103 dezvoltatorii imobiliari \u2013 de apartamente, de spa\u0163ii logistice, de birouri \u2013 sunt \u00een a\u015fteptare. Pe de o parte costul finan\u0163\u0103rii este ridicat, iar pe de alt\u0103 parte dureaz\u0103 foarte mult autorizarea proiectelor.<\/p>\n
\n\u00cen anii anteriori, industria de IT&C aducea un plus substan\u0163ial de cre\u015ftere economic\u0103, care putea s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a, dar acum \u015fi aceast\u0103 pia\u0163\u0103 \u201es-a mai r\u0103cit\u201c.<\/p>\n
\nParadoxal, administra\u0163ia public\u0103, care a ajuns la o pondere de 12% din PIB \u015fi care duduie prin cre\u015fterile de salarii, prin cre\u015fterea investi\u0163iilor, ar putea s\u0103 fac\u0103 acum diferen\u0163a \u00een datele statistice din T1.<\/p>\n