{"id":226542,"date":"2024-05-09T10:08:15","date_gmt":"2024-05-09T10:08:15","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=226542"},"modified":"2024-05-09T10:08:15","modified_gmt":"2024-05-09T10:08:15","slug":"comisia-europeana-circa-6-milioane-de-romani-se-confrunta-cu-riscul-saraciei-si-excluziunii-sociale-in-scadere-fata-de-2019-dar-departe-de-tinta-propusa-pentru-2030-romania-are-inca-probleme-in-zo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=226542","title":{"rendered":"Comisia European\u0103: Circa 6 milioane de rom\u00e2ni se confrunt\u0103 cu riscul s\u0103r\u0103ciei \u015fi excluziunii sociale, \u00een sc\u0103dere fat\u0103 de 2019, dar departe de tinta propus\u0103 pentru 2030. Rom\u00e2nia are \u00eenc\u0103 probleme \u00een zona asistentei medicale, accesului la educatie \u015fi pe piata muncii.1 din 4 tineri din zonele rurale abandoneaz\u0103 \u015fcoala"},"content":{"rendered":"

\nCirca 6 milioane de rom\u00e2ni se confrunt\u0103 cu riscul s\u0103r\u0103ciei \u015fi excluziunii sociale, fat\u0103 de 7 milioane de persoane \u00een 2019, nivel care arat\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103tire a situatiei, dar r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 departe de tinta de 2,5 milioane persoane stabilit\u0103 pentru 2030, arat\u0103 un raport publicat de Comisia European\u0103 \u00een domeniul ocup\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103, al competen\u0163elor \u015fi al incluziunii sociale pentru Rom\u00e2nia, Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania \u015fi Ungaria, prezent\u00e2nd \u00een detaliu rezultatele cadrului de convergen\u0163\u0103 social\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen pofida progreselor realizate \u00een ultimii ani, Rom\u00e2nia prezint\u0103 riscuri notabile \u00een privinta protectiei sociale, a riscului de s\u0103r\u0103cie \u015fi excluziune sociale, a accesului egal la servicii medicale \u015fi educatie. \u00cen plus, raportul arat\u0103 procentul mic de persoane cu abilit\u0103ti digitale de baz\u0103 \u015fi ponderea mare a tinerilor care nu sunt nici \u00een sistemul de educatie, nici angajati.<\/p>\n

\n Riscul de s\u0103r\u0103cie<\/strong><\/p>\n

\nDe\u015fi situatia s-a \u00eembun\u0103t\u0103tit semnificativ \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii ani, populatia \u00eenc\u0103 se confrunt\u0103 cu riscuri majore, remarc\u00e2ndu-se diferente mari \u00eentre categoriile de populatie sau regiuni.<\/p>\n

\nComisia European\u0103 atrage atentia c\u0103, de\u015fi procentul persoanelor aflate \u00een situatie de risc a sc\u0103zut cu 12,5 puncte procentuale din 2015, la 32% \u00een 2023, el r\u0103m\u00e2ne printre cele mai mari din UE (34,4% vs 21,6% \u00een UE \u00een 2022). Diferentele dintre regiuni sunt de asemenea extrem de mari, de la 12,3% \u00een Bucure\u015fti-Ilfov la 45,3% \u00een Sud-Estul t\u0103rii, dar \u015fi \u00eentre zona urban\u0103 \u015fi cea rural\u0103 (18,5% vs 45,1%).<\/p>\n

\nSituatia este cu at\u00e2t mai dificil\u0103 \u00een r\u00e2ndul copiilor, ponderea celor aflati \u00een risc de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103 fiind de 39% \u00een 2023, \u00een sc\u0103dere totu\u015fi de la 41,5% \u00een 2022, dar peste media european\u0103 de 24%.<\/p>\n

\nCopiii din Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu cele mai mari obstacole din UE c\u00e2nd vine vorba de participarea la activit\u0103\u0163i educa\u0163ionale \u015fi extracurriculare de calitate. Riscurile semnificative de s\u0103r\u0103cie la care sunt expu\u015fi sunt str\u00e2ns legate de situa\u0163ia socio-economic\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor lor, inclusiv de nivelul sc\u0103zut de educa\u0163ie al acestora. Migra\u0163ia for\u0163ei de munc\u0103 joac\u0103, de asemenea, un rol, unul din patru copii av\u00e2nd un p\u0103rinte care lucra \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een 2022.<\/p>\n

\nGuvernul rom\u00e2n \u015fi-a asumat reducerea num\u0103rului de copii \u00een pericol de la 1,5 milioane \u00een 2021 la 500.000 \u00een 2030.<\/p>\n

\nServicii medicale<\/strong><\/p>\n

\nAcoperirea nevoilor medicale \u015fi de \u00eengrijire pe termen lung ale popula\u0163iei r\u0103m\u00e2ne o provocare. De\u015fi s-au \u00eenregistrat progrese semnificative din 2008, 5,2% din populatie spune c\u0103 nu i-au fost rezolvate problemele medicale (fa\u0163\u0103 de 4,9% \u00een 2022 vs 2,2 % \u00een UE). Aproape 75% dintre responden\u0163i au citat costurile ca fiind principalul factor care st\u0103 la baza nevoilor nesatisf\u0103cute. Deficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103 reduce, de asemenea, disponibilitatea asisten\u0163ei medicale, cu 7,1 medici la 1.000 de locuitori \u00een regiunea Bucure\u015fti\/Ilfov fa\u0163\u0103 de 1,7 la 1.000 \u00een regiunea Sud Muntenia \u00een 2021. \u00cen regiunea Sud-Est, popula\u0163ia cu nevoi nesatisf\u0103cute de examinare sau tratament medical este de aproximativ 9 ori mai mare dec\u00e2t \u00een regiunea Vest (10,5% fa\u0163\u0103 de 1,2% \u00een 2023).<\/p>\n

\nEducatia<\/strong><\/p>\n

\nAbandonul \u015fcolar r\u0103m\u00e2ne o alt\u0103 provocare important\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u00een special \u00een zonele rurale \u015fi \u00een r\u00e2ndul comunit\u0103\u0163ilor marginalizate. Rata de p\u0103r\u0103sire timpurie \u015fcolii \u015fi form\u0103rii profesionale este una dintre cele mai ridicate din UE (15,6 % fa\u0163\u0103 de 9,6 % \u00een UE \u00een 2022). \u00cen timp ce situa\u0163ia din ora\u015fe (3,9 %) este mai bun\u0103 dec\u00e2t media UE, aproape 1 din 4 tineri din zonele rurale abandoneaz\u0103 \u015fcoala \u00eenainte de a finaliza \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar superior, cu o tendin\u0163\u0103 de deteriorare \u00eencep\u00e2nd cu 2019.<\/p>\n

\nUn studiu din 2022 indic\u0103 faptul c\u0103 1 din 10 copii din zonele rurale nu frecventeaz\u0103 nicio institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, iar 1 din 3 adolescen\u0163i sunt absen\u0163i temporar sau permanent de la \u015fcoal\u0103 din cauza muncii casnice.<\/p>\n

\nPe l\u00e2ng\u0103 factorii care tin de accesibilitate, cum ar fi necesitatea de a face naveta pe distan\u0163e lungi pentru a frecventa liceul, multe \u015fcoli nu reu\u015fesc s\u0103 ofere medii de \u00eenv\u0103\u0163are pozitive. Aproximativ jum\u0103tate dintre elevii evalua\u0163i \u00een cadrul Programului interna\u0163ional pentru evaluarea interna\u0163ional\u0103 a elevilor (PISA) din 2022 al OCDE au declarat c\u0103 nu se simt bine la \u015fcoal\u0103. Persoanele de etnie rom\u0103 sunt deosebit de afectate, peste 7 din 10 tineri romi (18-24 de ani) neav\u00e2nd studii secundare superioare. Calitatea educa\u0163iei este afectat\u0103 \u015fi de lipsa personalului cu calific\u0103ri adecvate, \u00een special \u00een zonele rurale.<\/p>\n

\nDe asemenea, mai pu\u0163in de o treime dintre rom\u00e2nii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 16 \u015fi 74 de ani aveau m\u0103car competen\u0163e digitale de baz\u0103 \u00een 2023 (27,7% fa\u0163\u0103 de 55,5% \u00een UE). Acest decalaj s-a m\u0103rit din 2021.<\/p>\n

\nPiata muncii<\/strong><\/p>\n

\nSalariile, inclusiv salariul minim (stabilit la 3300 de lei, +29% din ianuarie 2022 p\u00e2n\u0103 \u00een ianuarie 2024), au crescut peste nivelul infla\u0163iei \u00een 2023, protej\u00e2nd puterea de cump\u0103rare a populatiei \u00een contextul costului ridicat al vie\u0163ii, de\u015fi riscurile de s\u0103r\u0103cie persist\u0103.<\/p>\n

\nCre\u015fterea salariilor nominale a ajuns la 15,1% \u00een 2023 (fa\u0163\u0103 de 5,8% \u00een UE), dup\u0103 6,4% \u00een 2022 (fa\u0163\u0103 de 4,7% \u00een UE), pe fondul unei infla\u0163ii ridicate (de\u015fi \u00een sc\u0103dere) generat\u0103 de criza energetic\u0103 provocat\u0103 de r\u0103zboiul din Ucraina.<\/p>\n

\nDe asemenea, salariile reale au crescut semnificativ \u00een 2023 (4,8% fa\u0163\u0103 de -0,8% \u00een UE), compens\u00e2nd \u00een mare m\u0103sur\u0103 sc\u0103derea \u00eenregistrat\u0103 \u00een 2022 (-5,0% fa\u0163\u0103 de -3,7% \u00een UE).<\/p>\n

\n Cu toate acestea, salariul minim r\u0103m\u00e2ne printre cele mai mici din UE, reflect\u00e2nd, de asemenea, diferen\u0163ele de productivitate a muncii. \u00cen plus, riscul de s\u0103r\u0103cie al persoanelor care au loc de munc\u0103 este substan\u0163ial mai mare \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00een alte state membre (14,5 % fa\u0163\u0103 de 8,5 % \u00een UE \u00een 2022), \u00een special \u00een cazul angajatilor part-time (56% fa\u0163\u0103 de 12,2 % pentru lucr\u0103torii cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103).<\/p>\n

\nRata \u015fomajului pe termen lung (2,2% fa\u0163\u0103 de 2,1% \u00een UE) a fost u\u015for peste media UE \u015fi s-a deteriorat \u00eencep\u00e2nd din 2020, dup\u0103 ani de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri. Printre factorii care explic\u0103 \u015fomajul pe termen lung din Rom\u00e2nia se num\u0103r\u0103 deficitul de competen\u0163e \u015fi o pondere semnificativ\u0103 a muncii nedeclarate, care este estimat\u0103 la 1,4 milioane de persoane.<\/p>\n

\nCu toate c\u0103 locurile de munc\u0103 vacante par a fi ocupate, companiile spun c\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103ti \u00een a g\u0103si angajati cu aptitudinile adecvate, ceea ce indic\u0103 o lips\u0103 de competen\u0163e \u015fi neconcordan\u0163e. Nivelul de educa\u0163ie al popula\u0163iei (15-64 de ani) este mai sc\u0103zut dec\u00e2t \u00een alte state membre, ceea ce afecteaz\u0103 ocuparea for\u0163ei de munc\u0103. \u00cen 2022, doar 17,1% din popula\u0163ie de\u0163inea o calificare de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ter\u0163iar (fa\u0163\u0103 de 30,2% \u00een UE).<\/p>\n

\nIndustria prelucr\u0103toare, transporturile \u015fi IT&C au fost sectoarele cu cele mai mari deficite de for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00een termeni absolu\u0163i \u00een 2022. Prognoza Cedefop privind competen\u0163ele pentru Rom\u00e2nia din 2023 indic\u0103 o cre\u015ftere a deficitului de for\u0163\u0103 de munc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2035.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Circa 6 milioane de rom\u00e2ni se confrunt\u0103 cu riscul s\u0103r\u0103ciei \u015fi excluziunii sociale, fat\u0103 de 7 milioane de persoane \u00een 2019, nivel care arat\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103tire a situatiei, dar r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 departe de tinta de 2,5 milioane persoane stabilit\u0103 pentru 2030, arat\u0103 un raport publicat de Comisia European\u0103 \u00een domeniul ocup\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103, al […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[246,9184,98,10235,528],"class_list":["post-226542","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-crestere","tag-risc","tag-romania","tag-saracie","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/226542","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=226542"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/226542\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=226542"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=226542"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=226542"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}