\nS\u0103rb\u0103toarea Pa\u015ftelui, celebrat\u0103 \u00een acest an de ortodoc\u015fi pe 5 mai, marcheaz\u0103 miracolul \u00cenvierii Domnului, iar actele de purificare din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Luminat\u0103 readuc echilibrul \u015fi armonia cre\u015ftinilor.<\/p>\n
\nPa\u015ftele este cea mai veche \u015fi cea mai important\u0103 s\u0103rb\u0103toare cre\u015ftin\u0103, fiind celebrat\u0103 \u00eenc\u0103 din epoca apostolic\u0103.<\/p>\n
\nSf\u00e2ntul Apostol Pavel a fost primul care a raportat s\u0103rb\u0103toarea Pessah, a evreilor, la Iisus Hristos \u015fi i-a \u00eendemnat pe cre\u015ftini s\u0103-l omagieze pe M\u00e2ntuitor: \u201eIat\u0103 Hristos, Pa\u015ftile nostru, S-a jertfit pentru noi; s\u0103 pr\u0103znuim, deci, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul r\u0103ut\u0103\u0163ii \u015fi al vicle\u015fugului, ci cu azimile cur\u0103\u0163iei \u015fi ale adev\u0103rului\u201d (I Corinteni V, 7-8).<\/p>\n
\nDenumirea de Pa\u015fte a fost aplicat\u0103 la comemorarea Cinei celei de Tain\u0103<\/p>\n
\nDenumirea de Pa\u015fte a fost ini\u0163ial aplicat\u0103 de primii cre\u015ftini la comemorarea anual\u0103 a Cinei celei de Tain\u0103, care avea loc \u00een seara de 13 Nisan (ziua a 13-a a lunii Nisan din calendarul evreiesc – prima lun\u0103 din an, conform Torah) \u015fi consta dintr-o mas\u0103 ritual\u0103. Aceast\u0103 celebrare se substituia vechii mese pascale evreie\u015fti, care marca s\u0103rb\u0103toarea azimilor (p\u00e2ini\u0163e din f\u0103in\u0103 \u015fi ap\u0103, care se m\u0103n\u00e2nc\u0103 numai la s\u0103rb\u0103tori).<\/p>\n
\n\u00cen primele veacuri ale Cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, s\u0103rb\u0103toarea s-a numit Pa\u015ftele Crucii \u015fi Pa\u015ftele \u00cenvierii. Cu timpul, \u00eens\u0103, \u00een\u0163elesul cuv\u00e2ntului Pa\u015fte s-a restr\u00e2ns numai la s\u0103rb\u0103toarea \u00cenvierii.<\/p>\n
\nCelebrarea \u00eencepea dup\u0103 prima lun\u0103 plin\u0103 ce urma Echinoc\u0163iului de prim\u0103var\u0103 (21 martie). Acest sistem s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.<\/p>\n
\nIndiferent c\u00e2nd este s\u0103rb\u0103torit, Pa\u015ftele este o zi \u00een care cre\u015ftinii merg la biseric\u0103 \u015fi respect\u0103 tradi\u0163ia. \u00cen cre\u015ftinismul timpuriu, cei ce se botezau \u00een timpul slujbei de Pa\u015fti erau \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een alb. Ei purtau aceste ve\u015fminte \u00eentreaga s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, ca pe un simbol al noii lor vie\u0163i. Cei care fuseser\u0103 deja boteza\u0163i nu purtau haine albe, ci numai noi, pentru a ar\u0103ta c\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc noua via\u0163\u0103 a lui Hristos. \u00cen acest fel, obiceiul de a purta haine noi a devenit o tradi\u0163ie de Pa\u015fti.<\/p>\n
\n\u00cen timpul Evului Mediu, \u00een Europa, cei care participau la liturghia de Pa\u015fte, f\u0103ceau apoi o lung\u0103 procesiune. Acesta era condus\u0103 de un preot care ducea un crucifix sau o lum\u00e2nare. Din acest obicei a evoluat tradi\u0163ia Paradelor de Pa\u015fte, existent\u0103 \u00een Occident.<\/p>\n
\nSerbarea Pa\u015ftelui se prelunge\u015fte aproape o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een l\u0103ca\u015furile de cult av\u00e2nd loc zilnic Sf\u00e2nta Liturghie. De la Pa\u015fte \u015fi p\u00e2n\u0103 la Rusalii erau interzise m\u0103t\u0103niile \u00een biserici \u015fi posturile, ajun\u0103rile. Ortodoxia a p\u0103strat importan\u0163a teologic\u0103 a misterului pascal din vechea biseric\u0103 cre\u015ftin\u0103. S\u0103rb\u0103toarea Pa\u015ftelui r\u0103m\u00e2ne centrul cultului ortodox, fiind urmat\u0103 de cea a na\u015fterii Domnului. Na\u015fterea cu trup \u015fi \u00cenvierea ca Dumnezeu a lui Iisus Hristos reprezint\u0103 cei doi poli ai dragostei divine fa\u0163\u0103 de oameni.<\/p>\n
\nPa\u015ftele se \u00eencadreaz\u0103 \u00een modelul preistoric de rena\u015ftere simbolic\u0103 a timpului \u015fi spa\u0163iului prin jertfa divinit\u0103\u0163ii adorate, substituit\u0103 de o efigie, un om, un animal, o pas\u0103re sau un ou de pas\u0103re.<\/p>\n
\nDeosebirea fundamental\u0103 \u00eentre cre\u015ftinism \u015fi alte dogme religioase const\u0103 \u00een faptul c\u0103 jertfa prin substitu\u0163ie a zeului precre\u015ftin a fost \u00eenlocuit\u0103 cu jertfa lui Iisus, s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 o singur\u0103 dat\u0103, pe Golgota, \u00een numele tuturor oamenilor \u015fi reactualizat\u0103 ritual \u00een fiecare an de credincio\u015fi.<\/p>\n
\nMielul este simbolul lui Iisus \u00een \u00eentreaga tradi\u0163ie cre\u015ftin\u0103. Rug\u0103ciunile pentru binecuv\u00e2ntarea mieilor dateaz\u0103 din secolul VII, iar din secolul IX, pe masa de Pa\u015fti a Papei mielul fript a devenit un fel principal. \u00cen Europa sunt foarte populari \u015fi mieii din unt, paste sau zah\u0103r.<\/p>\n
\n\u00cen Egiptul antic \u015fi \u00een Persia, prietenii f\u0103ceau schimb de ou\u0103 colorate \u00een ziua echinoxului de prim\u0103var\u0103, \u00eenceputul noului an. Ou\u0103le au fost \u00eentotdeauna un simbol al crea\u0163iei, fertilit\u0103\u0163ii \u015fi vie\u0163ii noi. Cre\u015ftinii din Orientul apropiat au adoptat acest obicei \u015fi oul de Pa\u015fte a devenit simbol religios, reprezent\u00e2nd momentul din care a \u00eenviat Iisus. Ou\u0103le sunt de obicei colorate \u00een ro\u015fu, ca simbol al s\u00e2ngelui tuturor oamenilor. \u00cen perioada medieval\u0103, ou\u0103le colorate erau oferite tuturor servitorilor \u015fi copiilor, al\u0103turi de alte daruri. Ou\u0103le de Pa\u015fti sunt un simbol universal.<\/p>\n
\nPa\u015ftele, cea mai mare s\u0103rb\u0103toare cre\u015ftin\u0103, a fost pr\u0103znuit \u00eentotdeauna ca o zi de bucurie, aceea a \u00cenvierii Domnului. Noaptea \u00cenvierii este petrecut\u0103 \u00een biserici, \u00een priveghere \u015fi rug\u0103ciune, c\u00e2nt\u0103ri de bucurie \u015fi cu lumini multe, semne ale M\u00e2ntuirii. Din aceast\u0103 noapte \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00cen\u0103l\u0163are, cre\u015ftinii se salut\u0103 cu \u201eHristos a \u00eenviat!\u201d \u015fi-\u015fi r\u0103spund cu \u201eAdev\u0103rat a \u00eenviat!\u201d. \u00cen trecut, pentru a celebra M\u00e2ntuirea Domnului, autorit\u0103\u0163ile gra\u0163iau prizonierii, eliberau sclavii, reduceau d\u0103rile, f\u0103ceau \u00een general acte de m\u0103rinimie. La biserici se duceau ofrande: p\u00e2ine dulce (pasc\u0103), br\u00e2nz\u0103, carne, mai ales de miel (reminiscen\u0163\u0103 a mielului pascal al evreilor) \u015fi ou\u0103 ro\u015fii, care aminteau de s\u00e2ngele lui Iisus. Toate acestea erau binecuv\u00e2ntate \u015fi apoi \u00eemp\u0103r\u0163ite s\u0103racilor, obicei p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een contemporaneitate.<\/p>\n
\nPentru c\u0103 ou\u0103le nu puteau fi consumate \u00een timpul postului, ele au ajuns la loc de cinste pe mas\u0103, dup\u0103 \u00cenviere. \u00cen tradi\u0163ia cre\u015ftin\u0103, oul, colorat \u015fi \u00eempodobit, este simbolul M\u00e2ntuitorului, care p\u0103r\u0103se\u015fte morm\u00e2ntul \u015fi se \u00eentoarce la via\u0163\u0103, precum puiul de g\u0103in\u0103 ie\u015fit din g\u0103oace.<\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
S\u0103rb\u0103toarea Pa\u015ftelui, celebrat\u0103 \u00een acest an de ortodoc\u015fi pe 5 mai, marcheaz\u0103 miracolul \u00cenvierii Domnului, iar actele de purificare din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Luminat\u0103 readuc echilibrul \u015fi armonia cre\u015ftinilor. Pa\u015ftele este cea mai veche \u015fi cea mai important\u0103 s\u0103rb\u0103toare cre\u015ftin\u0103, fiind celebrat\u0103 \u00eenc\u0103 din epoca apostolic\u0103. Sf\u00e2ntul Apostol Pavel a fost primul care a raportat s\u0103rb\u0103toarea Pessah, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[16577,16450,12883],"class_list":["post-226428","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-pasti","tag-sarbatoare","tag-traditie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/226428","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=226428"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/226428\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=226428"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=226428"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=226428"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}