{"id":226350,"date":"2024-05-02T09:00:00","date_gmt":"2024-05-02T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=226350"},"modified":"2024-05-02T09:00:00","modified_gmt":"2024-05-02T09:00:00","slug":"pe-culmile-maximelor-istorice-cel-mai-bun-an-pentru-banci-din-istoria-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=226350","title":{"rendered":"Pe culmile maximelor istorice. Cel mai bun an pentru b\u0103nci din istoria Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

\nProfit record \u00een banking de aproape 14 mld. lei, active ajunse la v\u00e2rfuri istorice, de peste 800 mld. lei, stabilitate a dob\u00e2nzilor, odat\u0103 cu sc\u0103derea infla\u0163iei, solvabilitate \u015fi lichiditate la cote ridicate, \u00eencetinirea credit\u0103rii, continuarea consolid\u0103rii \u015fi restructur\u0103rii b\u0103ncilor, cu tranzac\u0163ii surpriz\u0103 de M&A, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a b\u0103ncilor, continuarea digitaliz\u0103rii \u015fi nivelul sc\u0103zut al ratei NPL, sub 3%, sunt c\u00e2teva dintre caracteristicile bankingului rom\u00e2nesc \u00een 2023. B\u0103ncile s-au repliat rapid, acomod\u00e2ndu-se la noua realitate caracterizat\u0103 de \u00eencetinirea economiei, infla\u0163ie, dob\u00e2nzi ridicate, deficite \u00een cre\u015ftere, dup\u0103 perioada lung\u0103 de stabilitate macroeconomic\u0103 \u015fi dob\u00e2nzi mici.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nB\u0103ncile par s\u0103 o duc\u0103 din ce \u00een ce mai bine. O arat\u0103 ultimii ani, care au adus maxime istorice dup\u0103 maxime istorice, inclusiv \u00een privin\u0163a profiturilor, care au urcat la 5-6-7-8 mld. lei\/an la nivel de sistem bancar, pentru ca \u00een 2022 c\u00e2\u015ftigul b\u0103ncilor s\u0103 ajung\u0103 la un record de peste 10 mld. lei, iar \u00een anul 2023 s\u0103 urce spre v\u00e2rful de 14 mld. lei. Practic, anul 2023 s-ar putea delimita ca cel mai bun an din istoria Rom\u00e2niei pentru institu\u0163iile de credit, cu maxime istorice pe mai multe paliere. Cu profit record, cu active ajunse la un nou maxim istoric, cu continuare a credit\u0103rii, cu solvabilitate de peste 20% \u015fi cu lichiditate la cote ridicate, cu o rat\u0103 de neperforman\u0163\u0103 \u00een sc\u0103dere, sub 3%, sistemul bancar rom\u00e2nesc face istorie. Aceste rezultate record vin \u00eentr-un context \u00een care cei trei ani de dinainte, adic\u0103 2020, 2021, 2022, au fost ani dificili, marca\u0163i de pandemie, cu o serie de restric\u0163ii, r\u0103zboi la grani\u0163\u0103, criz\u0103 energetic\u0103, infla\u0163ie, cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor \u015fi a ratelor bancare, au fost ani de stress test pentru \u00eentreaga economie. \u015ei pentru sistemul bancar ace\u015fti ani au fost provocatori, \u00eens\u0103 b\u0103ncile au reu\u015fit s\u0103 se replieze destul de rapid. B\u0103ncile s-au acomodat la noua realitate caracterizat\u0103 de \u00eencetinirea economiei, infla\u0163ie, dob\u00e2nzi ridicate, deficite \u00een cre\u015ftere, dup\u0103 perioada lung\u0103 de stabilitate macroeconomic\u0103 \u015fi dob\u00e2nzi mici. De altfel, privind retrospectiv \u00een ultimul sfert de secol (marcat \u015fi de perioade de boom, \u015fi de crize economice) vedem c\u0103 b\u0103ncile din Rom\u00e2nia au r\u0103mas \u00een cea mai mare parte a timpului pe plus, sistemul bancar rom\u00e2nesc reu\u015find s\u0103 bifeze 20 de ani de profituri anuale, mai mari sau mai mici, \u015fi doar 5 ani de pierderi, conform datelor transmise de BNR. Dovad\u0103 c\u0103 b\u0103ncile au cam reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 profituri \u015fi \u00een vremuri bune \u015fi \u00een vremuri mai pu\u0163in bune.<\/p>\n

\n\u00cen anul de referin\u0163\u0103 2023, ascensiunea puternic\u0103 a veniturilor b\u0103ncilor, \u00een contextul dob\u00e2nzilor mari, \u015fi continuarea credit\u0103rii au ajutat sistemul bancar rom\u00e2nesc format din 32 de b\u0103nci s\u0103 ob\u0163in\u0103 un profit net record de 13,7 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 34% fa\u0163\u0103 de c\u00e2\u015ftigul raportat pentru anul 2022. Acesta a fost cel mai bun c\u00e2\u015ftig anual pentru b\u0103nci, un profit istoric. Analiz\u00e2nd evolu\u0163ia c\u00e2\u015ftigurilor b\u0103ncilor pe parcursul anului 2023, vedem c\u0103 \u00een T1\/2023 profitul era de 3,4 mld. lei, iar p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea anului b\u0103ncile au reu\u015fit s\u0103-\u015fi dubleze c\u00e2\u015ftigul, pentru ca dup\u0103 9 luni din 2023 profitul s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103  nivelul din \u00eentregul an 2022, de 10 mld. lei, iar la final de 2023 s\u0103 urce spre 14 mld. lei. Profitabilitatea sectorului bancar a continuat s\u0103 se consolideze, indicatorii privind rentabilitatea capitalurilor \u015fi a activelor fiind de 20,4% (ROE), respectiv de 1,8% (ROA) la finele anului 2023, peste nivelurile din anul 2022 (16,4%, respectiv 1,5%, decembrie 2022). La nivelul Uniunii Europene (UE) b\u0103ncile din Rom\u00e2nia au condus \u00een ultimii ani topul profitabilit\u0103\u0163ii, ajung\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 chiar ROE dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de media UE. Chiar \u015fi BNR a recunoscut \u00een diverse studii \u015fi analize publicate c\u0103 ROE, rentabilitatea capitalului b\u0103ncilor din Rom\u00e2nia, este cea mai mare din Europa.<\/p>\n

\n

\n\"\"Dob\u00e2nzile \u00eencasate de b\u0103nci la credite sunt principala surs\u0103 de c\u00e2\u015ftig<\/strong>, iar anul trecut dob\u00e2nzile au r\u0103mas la niveluri ridicate, de\u015fi infla\u0163ia a mai sc\u0103zut.<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nPe de alt\u0103 parte, la nivel sectorial, dac\u0103 analiz\u0103m ROE \u00een b\u0103nci fa\u0163\u0103 de alte sectoare economice din Rom\u00e2nia vedem c\u0103 sectorul bancar a fost destul de aproape de limita de jos a profitabilit\u0103\u0163ii, doar utilit\u0103\u0163ile av\u00e2nd un ROE mai sc\u0103zut, profitabilitatea sistemului bancar fiind \u015fi sub media profitabilit\u0103\u0163ii la nivelul economiei. B\u0103ncile sunt mai pu\u0163in profitabile comparativ cu alte sectoare economice, precum industria, comer\u0163ul, construc\u0163iile sau agricultura, dup\u0103 cum reiese din datele BNR din 2023. Nivelul ridicat al dob\u00e2nzilor cerute de bancheri la credite \u015fi ecartul fa\u0163\u0103 de dob\u00e2nzile bonificate de b\u0103nci la depozite i-au determinat pe unii politicieni rom\u00e2ni s\u0103 propun\u0103 taxarea c\u00e2\u015ftigurilor b\u0103ncilor de pe pia\u0163a local\u0103 ca \u00een \u0163\u0103ri precum Italia, Spania sau Ungaria, taxa suplimentar\u0103 bancar\u0103 fiind p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 implementat\u0103. Astfel, b\u0103ncile comerciale din Rom\u00e2nia \u00eencep s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 din 2024 impozitul suplimentar de 2% din cifra de afaceri, acest nou impozit ad\u0103ug\u00e2ndu-se la impozitul pe profit de 16% pl\u0103tit \u015fi p\u00e2n\u0103 acum de b\u0103nci; noul impozit este aplicabil tuturor b\u0103ncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere). B\u0103ncile mari au raportat pentru anul 2023, \u00een general, profituri \u00een cre\u015ftere comparativ cu nivelurile din 2022, \u00een condi\u0163iile cre\u015fterii credit\u0103rii, dar mai ales dup\u0103 ascensiunea veniturilor \u00een contextul dob\u00e2nzilor mari, precum \u015fi ca urmare a costului mic al riscurilor \u015fi provizioanelor reduse. Dob\u00e2nzile \u00eencasate de b\u0103nci la credite reprezint\u0103 principala surs\u0103 de c\u00e2\u015ftig pentru institu\u0163iile de credit, iar anul trecut dob\u00e2nzile au r\u0103mas la niveluri ridicate, de\u015fi infla\u0163ia a mai sc\u0103zut la 14,5% \u00een martie, 10,3% \u00een iunie, 9% \u00een septembrie \u015fi 6,6% \u00een decembrie 2023.<\/p>\n

\nP\u00e2n\u0103 acum, c\u00e2\u015ftigurile mari ob\u0163inute de b\u0103nci au fost, \u00een general, corelate \u015fi cu ascensiunea credit\u0103rii \u015fi a economiei. Anul trecut, ascensiunea profitului b\u0103ncilor a venit pe fondul nivelurilor ridicate ale dob\u00e2nzilor, \u00een contextul continu\u0103rii credit\u0103rii cu un ritm mult mai lent dec\u00e2t \u00een 2022. De fapt, creditarea a fr\u00e2nat \u00een 2023, cresc\u00e2nd cu un ritm mediu de circa 7%, la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de viteza din 2022, \u00een timp ce \u015fi economia a \u00eencetinit cre\u015fterea PIB fiind de doar 2,1%, fa\u0163\u0103 de 4,1% \u00een 2022. O problem\u0103 important\u0103 a sectorului bancar este c\u0103 Rom\u00e2nia a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, av\u00e2nd cele mai sc\u0103zute ponderii \u00een PIB ale activelor \u015fi creditelor. La nivelul \u00eentregului sector bancar rom\u00e2nesc sumele economisite \u00een depozite au r\u0103mas la un nivel ridicat, fiind cu 100-200 mld. lei peste soldul creditelor, astfel c\u0103 exist\u0103 resurse financiare de unde poate s\u0103 fie sus\u0163inut\u0103 creditarea mai puternic. La finalul anului 2023, soldul depozitelor era de circa 574 mld. lei, \u00een timp ce soldul creditelor ajunsese la 387 mld. lei. Iar raportul credite\/depozite sc\u0103zuse \u00een decembrie 2023 sub 70%, la 67,8%, fiind mai mic dec\u00e2t nivelul de la final de 2022, de 71,4%. Astfel, se observ\u0103 c\u0103 raportul credite\/depozite a r\u0103mas \u00een jurul a 70% \u00een ultimii ani, semn c\u0103 nivelul credit\u0103rii nu \u0163ine pasul cu depozitele din sistemul bancar. Privind retrospectiv, \u00een perioada 2007-2013 raportul dintre credite \u015fi depozite dep\u0103\u015fea 100%, iar \u00eencep\u00e2nd din 2014 acest nivel a sc\u0103zut de la an la an. \u00cen perspectiv\u0103, revigorarea credit\u0103rii va veni odat\u0103 cu reducerea dob\u00e2nzilor \u015fi a infla\u0163iei.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nProfiturile pentru majoritatea b\u0103ncilor din top 10<\/strong> au crescut anul trecut cu procente individuale cuprinse \u00eentre 14% \u015fi 50%.<\/span><\/p>\n

\n

\nDar cum au reu\u015fit b\u0103ncile s\u0103 fac\u0103 profit record de aproape 14 mld. lei \u00een 2023? B\u0103ncile au ob\u0163inut un c\u00e2\u015ftig suplimentar din dob\u00e2nzi de 24 mld. lei \u00een condi\u0163iile \u00een care au \u00eencasat venituri din dob\u00e2nzi la credite de peste 43 mld. lei, mai mult dec\u00e2t duble fa\u0163\u0103 de cheltuielile cu dob\u00e2nzile la depozite, de 19 mld. lei. Concret, b\u0103ncile au \u00eencasat \u00een tot anul 2023 venituri din dob\u00e2nzi pentru creditele acordate de peste 43 mld. lei, mai mari cu 14 mld. lei, respectiv cu aproape 50% (48%) peste nivelul \u00eencas\u0103rilor din anul 2022, conform datelor transmise de BNR. Cre\u015fterea substan\u0163ial\u0103 a \u00eencas\u0103rilor din dob\u00e2nzi a fost influen\u0163at\u0103 \u015fi de nivelurile ridicate ale indicilor de referin\u0163\u0103 ROBOR \u015fi IRCC. F\u0103c\u00e2nd o medie a ROBOR la 3 luni din anul 2023 vedem c\u0103 nivelul a fost de peste 6,6%, peste media din anul 2022. \u015ei noul indice IRCC de referin\u0163\u0103, folosit pentru calculul ratelor la banc\u0103 la creditele noi ipotecare \u015fi de consum acordate dup\u0103 luna mai 2019, a mai crescut, valoarea utilizat\u0103 ca referin\u0163\u0103 la creditele noi ajung\u00e2nd la 5,71% \u00een T1\/2023, 5,98% \u00een T2, 5,94% \u00een T3, respectiv 5,96% \u00een T4\/2023, \u00eens\u0103 acest indice a r\u0103mas \u00een continuare sub 6% \u015fi sub ROBOR la 3 luni. \u00cen lupta cu infla\u0163ia, BNR a majorat dob\u00e2nda-cheie pe parcursul anilor 2021, 2022 \u015fi 2023 de 11 ori \u00een total, p\u00e2n\u0103 la 7%, ultima majorare fiind operat\u0103 \u00een ianuarie 2023, iar apoi pe parcursul anului 2023 nivelul a fost men\u0163inut. Infla\u0163ia a cobor\u00e2t la 6,6% la finalul anului 2023, dup\u0103 ce \u00een 2022 a dep\u0103\u015fit \u015fi 16%. \u00cen ceea ce prive\u015fte cheltuielile b\u0103ncilor cu dob\u00e2nzile pl\u0103tite pentru depozite, nivelul a ajuns la finalul anului 2023 la 19,1 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 10 mld. lei, respectiv cu 110% comparativ cu 2022, conform datelor BNR. Cu toate c\u0103 \u015fi cheltuielile b\u0103ncilor cu dob\u00e2nzile la depozite au sprintat puternic \u00een anul 2023, fiind duble fa\u0163\u0103 de 2022, volumul este \u00een continuare mic raportat la veniturile b\u0103ncilor din dob\u00e2nzile la credite. Practic, cheltuielile cu dob\u00e2nzile remunerate de bancheri pentru depozite au fost \u00een anul 2023 de circa 2,3 ori ori mai mici dec\u00e2t \u00eencas\u0103rile b\u0103ncilor din dob\u00e2nzile la credite. De-a lungul timpului, bancherii au men\u0163inut creditarea mai scump\u0103 dec\u00e2t dob\u00e2nzile pl\u0103tite pentru depozitele atrase, \u00eencerc\u00e2nd astfel s\u0103-\u015fi consolideze marjele de profit. Veniturile din activitatea de creditare sunt principala surs\u0103 de c\u00e2\u015ftig pentru b\u0103nci \u00een condi\u0163iile \u00een care mai mult de jum\u0103tate din veniturile totale vin din dob\u00e2nzi. \u00cens\u0103 \u015fi comisioanele sunt o component\u0103 important\u0103 \u00een structura veniturilor b\u0103ncilor. Nivelul veniturilor nete din dob\u00e2nzi (venituri \u00eencasate minus cheltuielile cu dob\u00e2nzile) a ajuns la finalul anului 2023 la 24 mld. lei, dup\u0103 un salt de 20% fa\u0163\u0103 de anul 2022, iar veniturile nete din comisioane au ajuns la 5,5 mld. lei, dup\u0103 o cre\u015ftere de 6%. Veniturile nete cumulate ale b\u0103ncilor din activitatea de baz\u0103, adic\u0103 veniturile nete din dob\u00e2nzi (venituri \u00eencasate minus cheltuielile cu dob\u00e2nzile) \u015fi veniturile nete din comisioane, au dep\u0103\u015fit 29,5 mld. lei la finalul anului 2023 (+17% fa\u0163\u0103 de 2022), \u00een timp ce veniturile opera\u0163ionale totale la nivelul sistemului bancar au fost de 34,2 mld. lei.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCe profituri au f\u0103cut b\u0103ncile mari \u00een 2023? A<\/strong>naliz\u00e2nd b\u0103ncile mari vedem c\u0103 profiturile pentru majoritatea institu\u0163iilor de credit din top 10 au crescut anul trecut cu procente individuale cuprinse \u00eentre 14% \u015fi 50%. Cele mai profitabile trei b\u0103nci mari au fost \u00een anul 2023 Banca Transilvania, BCR \u015fi Raiffeisen Bank, cu c\u00e2\u015ftiguri cumulate de circa 6,7 mld. lei, adic\u0103 aproximativ 50% din c\u00e2\u015ftigul total al sistemului bancar. Iar dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u015fi BRD \u015fi ING Bank \u015fi punem \u00eempreun\u0103 c\u00e2\u015ftigurile celor mai profitabile cinci b\u0103nci mari din Rom\u00e2nia, se ajunge la 9,9 mld. lei, adic\u0103 peste 70% din c\u00e2\u015ftigul total al sistemului rom\u00e2nesc. Comparativ, \u00een anul 2022 Banca Transilvania, BCR \u015fi BRD au fost pe podium \u00een clasamentul celor mai profitabile b\u0103nci, cu c\u00e2\u015ftiguri cumulate de 5,3 mld. lei \u00een 2022. Lider \u00een topul celor mai profitabile b\u0103nci mari din 2023 este Banca Transilvania, care conduce \u015fi topul b\u0103ncilor de pe pia\u0163a local\u0103 dup\u0103 active, banca raport\u00e2nd un c\u00e2\u015ftig net de peste 2,49 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 14% fa\u0163\u0103 de 2022. Creditele nete acordate de banca din Cluj au \u00eenregistrat \u00een 2023 o cre\u015ftere cu aproape 13% fa\u0163\u0103 de 2022, ajung\u00e2nd la un sold de circa 71,6 mld. lei.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCele mai profitabile trei b\u0103nci mari au fost \u00een 2023<\/strong> Banca Transilvania, BCR \u015fi Raiffeisen, cu c\u00e2\u015ftiguri cumulate de 6,7 mld. lei, adic\u0103 50% din profitul sistemului bancar.<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nPe locul 2 \u00een topul b\u0103ncilor profitabile a fost \u00een anul 2023 BCR, a doua cea mai mare banc\u0103 dup\u0103 active, care a ob\u0163inut un profit net de aproape 2,49 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 36%. Creditele \u015fi avansurile nete acordate clien\u0163ilor de BCR au crescut cu doar 6% p\u00e2n\u0103 la 58,7 mld. lei la final de 2023. Podiumul topului b\u0103ncilor mari profitabile din 2023 este completat de Raiffeisen Bank, a \u015fasea cea mai mare banc\u0103 dup\u0103 active, care a avansat \u00een clasamentul profitabilit\u0103\u0163ii dup\u0103 ce a ob\u0163inut anul trecut un c\u00e2\u015ftig net de peste 1,7 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 39% fa\u0163\u0103 de 2022. Pe zona de creditare, Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia a raportat o cre\u015ftere de doar 3%, p\u00e2n\u0103 la un sold de credite nete de circa 40,7 mld. lei. Locul 4 \u00een topul b\u0103ncilor profitabile din anul 2023 revine BRD-SocGen, a patra banc\u0103 mare de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 dup\u0103 active, care a \u00eenregistrat anul trecut un profit net de peste 1,6 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 27% fa\u0163\u0103 de rezultatul din 2022, \u00een contextul cre\u015fterii credit\u0103rii \u015fi a veniturilor. Soldul creditelor acordate de BRD a crescut \u00een 2023 la 40,2 mld. lei, cu 13% peste nivelul din 2022. ING Bank Rom\u00e2nia, sucursala local\u0103 a grupului olandez cu acela\u015fi nume, se plaseaz\u0103 pe locul 5 \u00een clasamentul b\u0103ncilor mari profitabile din 2023, cu un profit net de 1,55 mld. lei, mai mare cu 24% fa\u0163\u0103 de c\u00e2\u015ftigul din anul 2022, banca ocup\u00e2nd aceea\u015fi pozi\u0163ie \u015fi \u00een topul dup\u0103 active, potrivit informa\u0163iilor transmise de banc\u0103 la solicitarea ZF. Grupul italian UniCredit, care de\u0163ine a \u015faptea cea mai mare banc\u0103 de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 dup\u0103 active, ocup\u0103 locul 6 \u00een topul profitabilit\u0103\u0163ii pentru anul 2023, \u00een condi\u0163iile \u00een care a raportat pentru anul trecut un profit net de 1,29 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 47% fa\u0163\u0103 de 2022. Pe pozi\u0163ia 7 \u00een topul celor mai profitabile b\u0103nci din 2023 se plaseaz\u0103 CEC Bank, care a devenit a treia cea mai mare banc\u0103 dup\u0103 active. Institu\u0163ia de credit de\u0163inut\u0103 de stat a raportat pentru anul trecut un profit neauditat de 516 mil. lei, \u00een cre\u015ftere cu 21% fa\u0163\u0103 de c\u00e2\u015ftigul din anul 2022. Libra Internet Bank a realizat \u00een 2023 un profit net  record de 317,2 mil. lei, \u00een cre\u015ftere cu aproximativ 33% fa\u0163\u0103 de 2022, rezultat cu care banca a urcat \u00een top 10 b\u0103nci profitabile, pe locul 8. Pozi\u0163ia 9 \u00een topul celor mai profitabile b\u0103nci mari revine OTP Bank Rom\u00e2nia, care a raportat un profit de 262 mil. lei pentru 2023, de \u015fapte ori mai mare dec\u00e2t c\u00e2\u015ftigul din 2022. Iar banca rom\u00e2neasc\u0103 cu capital grecesc, Alpha Bank ocup\u0103 locul 10 \u00een clasamentul b\u0103ncilor profitabile, cu un c\u00e2\u015ftig de 190 mil. lei, cu 15% mai mare fa\u0163\u0103 de rezultatul din 2022. \u00cen ceea ce prive\u015fte activele b\u0103ncilor de pe pia\u0163a local\u0103, nivelul a ajuns anul trecut la un record de peste 800 mld. lei (803,4 mld. lei), dup\u0103 un salt de circa 100 mld. lei (14,6%) fa\u0163\u0103 de finalul anului 2022, conform datelor b\u0103ncii centrale. Majoritatea b\u0103ncilor mari din Rom\u00e2nia din top 10 au reu\u015fit \u00een anul 2023 s\u0103-\u015fi majoreze activele fa\u0163\u0103 de 2022, cu ritmuri de cre\u015ftere oscil\u00e2nd de la 10% la 35%, peste infla\u0163ie, \u00een timp ce activele nete la nivelul \u00eentregului sistem bancar au f\u0103cut anul trecut un salt de aproape 15%, p\u00e2n\u0103 la  un record de peste 800 mld. lei. \u00cen top 10, doar OTP Bank Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat anul trecut o u\u015foar\u0103 sc\u0103dere a activelor fa\u0163\u0103 de 2022.<\/p>\n

\n

\nCele mai mari 10 b\u0103nci \u00een 2023 au fost Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2), CEC Bank (loc 3), BRD (loc 4), ING (loc 5), Raiffeisen (loc 6), UniCredit (loc 7), Exim Banca Rom\u00e2neasc\u0103 (loc 8), Alpha (loc 9) \u015fi OTP (loc 10).<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nDe\u015fi activele pentru majoritatea b\u0103ncilor mari au fost pe o tendin\u0163\u0103 ascendent\u0103 \u00een 2023, CEC Bank, Banca Transilvania \u015fi Exim Banca Rom\u00e2neasc\u0103, b\u0103nci cu capital majoritar rom\u00e2nesc, s-au eviden\u0163iat cu cele mai mari cre\u015fteri ale activelor fa\u0163\u0103 de 2022, de 35%, 21% \u015fi, respectiv, 15%, dep\u0103\u015find \u015fi avansul anual al activelor \u00eentregului sistem bancar. Cea mai mare surpriz\u0103 din top 10 al b\u0103ncilor mari a venit de la CEC Bank, banc\u0103 de\u0163inut\u0103 de statul rom\u00e2n prin Ministerul Finan\u0163elor, care a urcat \u00een 2023 pe podium, pe locul 3 \u00een topul celor mai mari b\u0103nci dup\u0103 active, cu un nivel raportat de 83,5 mld. lei, dup\u0103 un salt record de 35% fa\u0163\u0103 de 2022. \u00cen aceste condi\u0163ii, fa\u0163\u0103 de anul 2022 c\u00e2nd ocupa locul 6 \u00een top, CEC Bank a dep\u0103\u015fit Raiffeisen Bank, ING Bank \u015fi BRD-SocGen, care au cobor\u00e2t \u00een clasament \u00een 2023. Privind retrospectiv, vedem c\u0103 CEC Bank avansase \u00een anul 2021 de pe locul 7 pe 6, dep\u0103\u015find UniCredit Bank dup\u0103 o majorare a activelor cu aproape 23% fa\u0163\u0103 de 2020, p\u00e2n\u0103 la 50,7 mld. lei. Iar \u00een 2022 CEC Bank a fost foarte aproape s\u0103 mai urce o pozi\u0163ie, p\u00e2n\u0103 pe locul 5, dar a r\u0103mas pe locul 6, cu active de 62 mld. lei, apropiate de cele ale Raiffeisen Bank \u015fi o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 8,83% (fa\u0163\u0103 de 8,85% \u00een cazul Raiffeisen). \u00cen 2023, CEC Bank a ajuns la o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 10,4%. Cele mai mari 10 b\u0103nci din Rom\u00e2nia \u00een 2023 au fost Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2), CEC Bank (loc 3), BRD (loc 4), ING Bank (loc 5), Raiffeisen Bank (loc 6), UniCredit Bank (loc 7), Exim Banca Rom\u00e2neasc\u0103 (loc 8), Alpha Bank (loc 9) \u015fi OTP Bank (loc 10).<\/p>\n

\n\"\"Comparativ, \u00een anul 2022, Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2) \u015fi BRD-SocGen (loc 3) erau pe podium \u00een topul celor mai mari b\u0103nci dup\u0103 active de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, fiind urmate de ING Bank (loc 4), Raiffeisen Bank (loc 5), CEC Bank (loc 6), UniCredit Bank (loc 7), Exim Banca Rom\u00e2neasc\u0103 (loc 8), Alpha Bank (loc 9) \u015fi OTP Bank (loc 10). Podiumul celor mai mari trei b\u0103nci se schimbase anterior \u00een 2018 dup\u0103 ascensiunea B\u0103nci Transilvania pe pozi\u0163ia de lider al bankingului local \u00een urma achizi\u0163iei Bancpost. Topul celor mai mari juc\u0103tori din banking a fost marcat de o serie de schimb\u0103ri, unele b\u0103nci reu\u015find s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren, \u00een timp ce altele au pierdut cot\u0103 de pia\u0163\u0103. \u00cen timp ce unii juc\u0103tori au c\u00e2\u015ftigat cot\u0103 de pia\u0163\u0103 fie organic, fie \u015fi prin achizi\u0163ii, \u00een ciuda efectelor crizei economice izbucnite \u00een 2008\/2009, al\u0163ii s-au ajustat, \u00een func\u0163ie de strategiile \u015fi politicile de business aplicate de fiecare. \u00cen ultimii ani, topul celor mai mari b\u0103nci din Rom\u00e2nia a eviden\u0163iat o ascensiune puternic\u0103 a activelor b\u0103ncilor cu capital majoritar rom\u00e2nesc – Banca Transilvania (locul 1 \u00een top), CEC Bank \u015fi EximBank, inclusiv pe fondul intensific\u0103rii credit\u0103rii. Primele cinci b\u0103nci mari – Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD \u015fi ING Bank – aveau \u00een 2023 active cumulate de peste 500 mld. lei, reprezent\u00e2nd circa 63% din activele nete totale ale sistemului bancar. \u00cen 2022, activele top 5 erau de circa 430 mld. lei, iar \u00een 2021 activele primelor 5 b\u0103nci erau de 400 mld. lei.\"\"<\/p>\n

\nPe l\u00e2ng\u0103 continuarea credit\u0103rii \u015fi cre\u015fterea dob\u00e2nzilor, respectiv marja \u00eenc\u0103 mare dintre dob\u00e2nzile la credite \u015fi dob\u00e2nzile la depozite, \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii portofoliilor a sus\u0163inut majorarea profiturilor raportate de b\u0103nci \u00een ultimii ani. Pe parcursul anului 2023 rata creditelor neperformante (NPL – non-performing loans),  a oscilat \u00eentre 2,3% \u015fi 2,73%, cel mai ridicat nivel fiind \u00een luna martie \u015fi cel mai sc\u0103zut pe final de an. Indicatorii pe baza c\u0103rora se evalueaz\u0103 calitatea creditelor acordate au cunoscut o dinamic\u0103 pozitiv\u0103, \u00een pofida unor influen\u0163e semnificative asupra capacit\u0103\u0163ii de plat\u0103 a debitorilor. Astfel, rata NPL care a cobor\u00e2t la 2,3% din total credit \u00een decembrie 2023, \u015fi gradul de acoperire cu provizioane, de 65,5% \u00een decembrie 2023, plaseaz\u0103 sectorul bancar rom\u00e2nesc \u00eentr-o categorie de risc sc\u0103zut la nivelul UE. Prin sc\u0103derea \u00eenregistrat\u0103 \u00een cursul anului 2023, rata creditelor neperformante raportate la nivelul sistemului bancar rom\u00e2nesc a consemnat un minim istoric de la data implement\u0103rii metodologiei Autorit\u0103\u0163ii Bancare Europene (ABE) pentru determinarea acestui indicator (2014), conform evalu\u0103rilor b\u0103ncii centrale. \u015ei indicatorii de evaluare a solvabilit\u0103\u0163ii s-au men\u0163inut peste cerin\u0163ele pruden\u0163iale aplicabile, valoarea acestora fiind superioar\u0103 mediei europene, dup\u0103 cum reiese din datele BNR. Astfel, rata de solvabilitate – unul dintre cei mai importan\u0163i indicatori urm\u0103ri\u0163i de BNR, care arat\u0103 c\u00e2t de bine capitalizat\u0103 este o institu\u0163ie de credit \u015fi sistemul bancar \u00een general \u2013 s-a men\u0163inut peste 20%, dep\u0103\u015find cerin\u0163ele pruden\u0163iale aplicabile \u015fi media UE. Nivelul solvabilit\u0103\u0163ii a ajuns \u00een decembrie 2023 la 22,5%, \u00een sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de 2022, c\u00e2nd era 23,4%, dar \u00een continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arat\u0103 c\u0103 b\u0103ncile au teoretic suficient spa\u0163iu pentru continuarea credit\u0103rii economiei. Solvabilitatea mare a b\u0103ncilor, de peste 20%, mai mult dec\u00e2t dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de minimul recomandat de 10%, arat\u0103 faptul c\u0103 b\u0103ncile pot face fa\u0163\u0103 mai bine unor \u015focuri \u015fi c\u0103 exist\u0103 resurse pentru a intensifica finan\u0163area economiei. \u00cens\u0103, nu este de dorit nici un nivel foarte ridicat al solvabilit\u0103\u0163ii, pentru c\u0103 arat\u0103 c\u0103 b\u0103ncile nu \u00ee\u015fi utilizeaz\u0103 resursele de care dispun pentru acordarea de credite. Totodat\u0103, lichiditatea sistemului bancar rom\u00e2nesc s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it \u00een 2023 fa\u0163\u0103 de anul 2022, pozi\u0163ion\u00e2ndu-se, de asemenea, \u015fi peste valorile sectorului bancar din UE. Sectorul bancar rom\u00e2nesc a continuat tendin\u0163a de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a condi\u0163iei sale financiare \u015fi pruden\u0163iale, \u00een pofida provoc\u0103rilor generate de contextul macroeconomic \u015fi geopolitic dificil al anului 2023, \u00een viziunea BNR. Concret, cre\u015fterea \u00eenregistrat\u0103 de indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR – Liquidity Coverage Ratio) a fost semnificativ\u0103 (281% la finele anului 2023, fa\u0163\u0103 de 209% \u00een 2022), nivelul indicatorului dep\u0103\u015find cu mult limitele reglementate (100%) \u015fi pe cele ale mediei europene (160,7% la septembrie 2023). \u00cen ceea ce prive\u015fte restructurarea sistemului bancar rom\u00e2nesc, procesul a \u00eencetinit \u00een contextul profiturilor record, astfel c\u0103 b\u0103ncile de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 au ajuns s\u0103 aib\u0103 la finalul anului 2023 sub 51.500 de angaja\u0163i, iar num\u0103rul sucursalelor a ajuns aproape de 3.500. \u00cen ultimul an, 364 de bancheri au plecat din sistem, \u00een timp ce num\u0103rul de sucursale \u015fi agen\u0163ii bancare a crescut u\u015for, cu 27. \u00cen perspectiv\u0103, restructurarea va continua \u015fi ca o consecin\u0163\u0103 a acceler\u0103rii procesului de digitalizare, dar \u015fi ca efect al continu\u0103rii consolid\u0103rii sistemului bancar autohton. Anul 2023 a adus continuarea consolid\u0103rii sistemului bancar autohton, cu tranzac\u0163ii surpriz\u0103 de fuziuni \u015fi achizi\u0163ii. Fondul american de investi\u0163ii J.C. Flowers & Co a ajuns \u00een octombrie 2023 la un acord cu grupul italian Intesa Sanpaolo pentru ca Intesa s\u0103 cumpere First Bank Rom\u00e2nia. De asemenea, \u00eentr-o tranzac\u0163ie surpriz\u0103, cu negocieri \u0163inute secrete p\u00e2n\u0103 la anun\u0163ul opera\u0163iunii, UniCredit Bank Rom\u00e2nia, subsidiara de pe pia\u0163a local\u0103 a grupului italian cu acela\u015fi nume, fuzioneaz\u0103 cu banca rom\u00e2neasc\u0103 cu capital elen Alpha Bank Rom\u00e2nia, care dispare de pe pia\u0163a autohton\u0103 dup\u0103 aproape 30 de ani de existen\u0163\u0103. Iar Banca Transilvania cump\u0103r\u0103 OTP Bank Rom\u00e2nia, tranzac\u0163ie care \u00eei va consolida pozi\u0163ia de lider al bankingului rom\u00e2nesc, aceasta fiind a patra banc\u0103 pe care o achizi\u0163ioneaz\u0103 Banca Transilvania, dup\u0103 Volksbank, Bancpost \u015fi Idea Bank. Anul 2024 poate s\u0103 aduc\u0103 dob\u00e2nzi mai mici la credite, rate mai mici, \u00een condi\u0163iile \u00een care infla\u0163ia continu\u0103 s\u0103 scad\u0103, ceea ce poate duce la revigorarea credit\u0103rii. \u015ei, probabil c\u0103 sistemul bancar va r\u0103m\u00e2ne cu un profit consistent \u015fi \u00een 2024 dup\u0103 c\u00e2\u015ftigul record din 2023. Iar consolidarea, restructurarea \u015fi digitalizarea sistemului bancar pot merge mai departe. Cert este c\u0103, \u00een perspectiv\u0103, persist\u0103 incertitudinile macroeconomice \u015fi geopolitice, fiind necesar\u0103 sus\u0163inerea redres\u0103rii economiei, inclusiv prin revigorarea credit\u0103rii, dar \u015fi ajustarea deficitelor.   <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nACTIVE SISTEM BANCAR. Au crescut peste 800 mld. lei Evolu\u0163ia activelor nete ale sistemului bancar rom\u00e2nesc \u00een perioada 2008-2023 (mld. lei)<\/strong><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Profit record \u00een banking de aproape 14 mld. lei, active ajunse la v\u00e2rfuri istorice, de peste 800 mld. lei, stabilitate a dob\u00e2nzilor, odat\u0103 cu sc\u0103derea infla\u0163iei, solvabilitate \u015fi lichiditate la cote ridicate, \u00eencetinirea credit\u0103rii, continuarea consolid\u0103rii \u015fi restructur\u0103rii b\u0103ncilor, cu tranzac\u0163ii surpriz\u0103 de M&A, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a b\u0103ncilor, continuarea digitaliz\u0103rii \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511,530,512,7208],"tags":[8225,7267,557,439,187,8037],"class_list":["post-226350","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","category-analize","category-revista-bm","category-servicii-financiare","tag-analiza","tag-banci","tag-creditare","tag-depozite","tag-dobanzi","tag-sistem-bancar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/226350","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=226350"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/226350\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=226350"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=226350"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=226350"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}