\nFigura 1: Anomalii ale nivelului global al temperaturii medii anuale \u00eenregistrate de diferite organisme de cercetare \u015fi monitorizare a climei <\/strong>(comparativ cu perioada 1951 \u2013 1980, grade Celsius)<\/em><\/p>\n \n \nAcordul de la Paris, adoptat \u00een anul 2015 \u00een temeiul Conven\u0163iei cadru a ONU cu privire la schimb\u0103rile climatice (UNFCCC) din anul 1992, a stabilit obiectivul privind limitarea cre\u015fterii temperaturii medii la nivel global sub 2 grade Celsius fa\u0163\u0103 de perioada preindustrial\u0103 \u015fi continuarea eforturilor de limitare, pe c\u00e2t posibil, a acesteia la 1,5 grade Celsius, introduc\u00e2nd totodat\u0103 m\u0103suri cadru de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, c\u0103rora li se atribuie \u00een principal aceste efecte nocive.<\/p>\n \nSchimb\u0103rile climatice constituie, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, o provocare major\u0103 a vremurilor pe care le tr\u0103im, care afecteaz\u0103 toate \u0163\u0103rile \u015fi regiunile lumii. Suntem a\u015fadar \u00een fa\u0163a unei probleme globale, care nu are grani\u0163e \u015fi care necesit\u0103 un efort comun \u015fi ac\u0163iuni concrete corelate la nivel interna\u0163ional. Pe de alt\u0103 parte, urgen\u0163a tot mai mare privind abordarea schimb\u0103rilor climatice \u015fi nevoia de coordonare a politicilor na\u0163ionale reprezint\u0103 aspecte care contribuie din ce \u00een ce mai mult la remodelarea economiei mondiale.<\/p>\n \nTranzi\u0163ia verde este unul dintre factorii care genereaz\u0103 probabil o nou\u0103 er\u0103 a politicii industriale \u015fi revolu\u0163ii tehnologice cu implica\u0163ii economice de anvergur\u0103. Politicile climatice vor modifica din ce \u00een ce mai mult structura economiilor \u015fi vor avea efecte asupra fluxurilor comerciale \u015fi financiare la nivel global, necesit\u00e2nd un amplu proces de cooperare transfrontalier\u0103.<\/p>\n \nPentru a \u00eencerca s\u0103 atenueze aceast\u0103 presiune a \u00eenc\u0103lzirii globale, majoritatea \u0163\u0103rilor dezvolt\u0103 o serie de politici, cadre institu\u0163ionale \u015fi demersuri legislative. De\u015fi consacrate \u00een conven\u0163iile interna\u0163ionale de drept al mediului \u00een conformitate cu principiul responsabilit\u0103\u0163ilor comune, politicile privind tranzi\u0163ia climatic\u0103 sunt diferite de la o \u0163ar\u0103 la alta. Acordul de la Paris se bazeaz\u0103 pe contribu\u0163ii stabilite la nivel na\u0163ional ale \u0163\u0103rilor care au aderat la acest demers, dar care sunt circumstan\u0163iate \u00een func\u0163ie de specificul fiec\u0103rei economii \u00een parte.<\/p>\n \nDe\u015fi eforturile s-au intensificat \u00een ultimii ani \u015fi \u00een pofida acordurilor men\u0163ionate, \u00eenc\u0103 nu exist\u0103, din p\u0103cate, suficient\u0103 unitate real\u0103 la nivel global \u00een ce prive\u015fte viziunea asupra politicilor de tranzi\u0163ie. Abord\u0103rile difer\u0103 de la ini\u0163iative precum tarifarea carbonului, la strategii bazate pe subven\u0163ii (de exemplu, pentru cercetare-dezvoltare \u015fi inovare) sau la \u00eembinarea unor astfel de mecanisme \u00eentr-un mix de politici ecologice.<\/p>\n \nEste firesc ca op\u0163iunile privind politicile climatice s\u0103 fie influen\u0163ate de condi\u0163iile macroeconomice ale fiec\u0103rei \u0163\u0103ri sau de contextul politic al acestora. Unele politici au \u00een vedere, de exemplu, tarifele, sau m\u0103surile vamale \u015fi de reglementare, \u00een timp ce alte \u0163\u0103ri adopt\u0103 a\u015fa-numitele m\u0103suri bazate pe cheltuieli, care vizeaz\u0103 at\u00e2t partea de ofert\u0103, av\u00e2nd ca scop diminuarea costurilor de produc\u0163ie (de ex. prin subven\u0163ii, granturi, stimulente fiscale \u015f.a.), c\u00e2t \u015fi partea de cerere, cu impact \u00een ceea ce prive\u015fte consumul gospod\u0103riilor pentru diferite bunuri sau servicii (de ex. facilit\u0103\u0163i fiscale pentru achizi\u0163ionarea vehiculelor electrice).<\/p>\n \nTotodat\u0103, diferen\u0163ele privind \u0163intele stabilite din perspectiva tranzi\u0163iei climatice sunt uneori accentuate de decalajele de implementare care decurg din faptul c\u0103 eforturile propriu-zise ale \u0163\u0103rilor nu sunt \u00eentotdeauna propor\u0163ionale cu \u0163intele stabilite \u015fi cu poten\u0163ialul real al acestora. Diminuarea acestor decalaje s-ar putea realiza \u00eens\u0103 prin mecanisme de cooperare regional\u0103 \u015fi chiar global\u0103, bazate pe asigurarea surselor de finan\u0163are \u015fi pe evolu\u0163iile tehnologice. Ca \u00eentotdeauna, investi\u0163iile \u015fi inovarea joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een realizarea obiectivelor economice, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 al celor legate de realizarea tranzi\u0163iei verzi.<\/p>\n \nPotrivit datelor din Atlasul global al carbonului, cea mai mare contribu\u0163ie la emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial o au, desigur, economiile avansate (\u00een principal China \u015fi SUA), \u00een timp ce emisiile \u0163\u0103rilor cu venituri medii \u015fi mici au crescut doar mai recent. Uniunea European\u0103 este considerat\u0103, de asemenea, un mare generator de gaze cu efect de ser\u0103 la nivel mondial.<\/p>\n \nFigura 2: Emisii de dioxid de carbon rezultate din utilizarea combustibililor fosili<\/strong><\/p>\n \n \n\u00cen acest context, este relevant\u0103 o analiz\u0103 comparativ\u0103 a principiilor politicilor referitoare la tranzi\u0163ia climatic\u0103 \u00een aceste trei economii (China, SUA \u015fi UE) \u015fi impactul acestora la nivel interna\u0163ional, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/strong><\/p>\n \nChina <\/strong>emite circa o treime din cantitatea de dioxid de carbon la nivel global rezultat\u0103 din combustibili fosili \u015fi are o pondere de aproximativ 30% \u00een ceea ce prive\u015fte emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 (GHG emissions of all world countries, Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2023). Prin urmare, contribu\u0163ia Chinei la reducerea riscurilor climatice este crucial\u0103. F\u0103r\u0103 o tranzi\u0163ie a Chinei la o economie cu emisii reduse de carbon, atingerea obiectivelor climatice la nivel global ar fi practic imposibil\u0103.<\/p>\n \nAv\u00e2nd un rol esen\u0163ial \u00een eforturile globale de combatere a schimb\u0103rilor climatice, China s-a angajat s\u0103 reduc\u0103 emisiile de dioxid de carbon cu 65% p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u015fi inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la neutralitatea climatic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2060 (China\u2019s Policies and Actions for Addressing Climate Change, 2022 \u2013 Ministry of Ecology and Environment of the People\u2019s Republic of China). O astfel de tranzi\u0163ie presupune cre\u015fterea eficien\u0163ei energetice, dar \u015fi a productivit\u0103\u0163ii resurselor, ceea ce impune schimb\u0103ri structurale la nivelul economiei (sistemele energetice, industriale, de transport \u015f.a.), al resurselor, inova\u0163iei \u015fi capacit\u0103\u0163ilor tehnologice.<\/p>\n \nEchilibrarea obiectivelor climatice cu cele de dezvoltare ale Chinei implic\u0103 reforme structurale \u015fi mecanisme ample de pia\u0163\u0103 corelate cu ac\u0163iunile climatice. Raportul din 2022 privind clima \u015fi dezvoltarea al Grupului B\u0103ncii Mondiale pentru China prezint\u0103 o serie de op\u0163iuni cu privire la politicile ce se impun pentru atingerea acestor obiective climatice \u015fi de dezvoltare ale Chinei. Acest raport analizeaz\u0103 schimb\u0103rile structurale \u00een domenii cheie precum energia, industria, transporturile, agricultura \u015f.a., care ar permite Chinei s\u0103 \u00ee\u015fi respecte angajamentele na\u0163ionale privind nivelul maxim al emisiilor de carbon \u00eenainte de 2030 \u015fi atingerea neutralit\u0103\u0163ii p\u00e2n\u0103 \u00een 2060.<\/p>\n \nRaportul B\u0103ncii Mondiale privind op\u0163iunile de politic\u0103 ale Chinei eviden\u0163iaz\u0103 un cadru orientat c\u0103tre sustenabilitate \u015fi combaterea schimb\u0103rilor climatice, concentrat pe tranzi\u0163ia sus\u0163inut\u0103 c\u0103tre o economie verde. Politicile propuse vizeaz\u0103 o transformare profund\u0103 a sectorului energetic, prin majorarea capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie a energiei regenerabile \u015fi reforme ale pie\u0163ei energiei, decarbonizarea industriei \u015fi transporturilor, prin electrificare \u015fi promovarea mijloacelor de transport cu emisii reduse de carbon. Se pune un accent puternic pe dezvoltarea sustenabil\u0103 a zonelor urbane \u015fi rurale, \u00eencuraj\u00e2nd rezilien\u0163a la schimb\u0103rile climatice \u015fi adoptarea practicilor agricole cu emisii reduse. Valorificarea pie\u0163elor pentru stimularea inov\u0103rii \u015fi reducerea costurilor, gestionarea eficient\u0103 a riscurilor de tranzi\u0163ie pentru for\u0163a de munc\u0103, suportul acordat comunit\u0103\u0163ilor vulnerabile, precum \u015fi promovarea ac\u0163iunilor globale \u015fi a finan\u0163\u0103rii verzi sunt, de asemenea, piloni cheie. Aceste strategii integrate puncteaz\u0103 necesitatea unor reforme ambi\u0163ioase \u015fi coordonate la nivelul \u00eentregii economii pentru a naviga tranzi\u0163ia c\u0103tre un viitor cu emisii reduse de carbon \u015fi o cre\u015ftere sustenabil\u0103.<\/p>\n \nRaportul B\u0103ncii Mondiale arat\u0103 totodat\u0103 faptul c\u0103, pentru a atinge emisiile nete zero p\u00e2n\u0103 \u00een 2060, numai \u00een sectoarele de energie \u015fi transport China are nevoie de investi\u0163ii suplimentare \u00een cuantum de 14-17 trilioane de dolari SUA pentru tehnologie \u015fi infrastructura verde. Av\u00e2nd \u00een vedere aceste costuri imense, investi\u0163iile publice nu vor fi suficiente, astfel \u00eenc\u00e2t participarea sectorului privat este extrem de important\u0103 \u00een parcursul Chinei c\u0103tre neutralitatea carbonului. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, facilitarea accesului la pie\u0163e \u015fi la finan\u0163are, dar \u015fi un mediu de reglementare mai predictibil, ar permite sectorului privat s\u0103 joace un rol important \u00een ceea ce prive\u015fte reducerea costurilor, cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii \u015fi stimularea inov\u0103rii \u015fi a noilor tehnologii.<\/p>\n \nSUA,<\/strong> al doilea mare emitent de dioxid de carbon la nivel mondial, au fost un sus\u0163in\u0103tor al Acordului de la Paris, angaj\u00e2ndu-se ini\u0163ial s\u0103 reduc\u0103 emisiile p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2025 cu 26-28%, fa\u0163\u0103 de nivelul din 2005. Dup\u0103 ie\u015firea temporar\u0103 din Acordul de la Paris, SUA au revenit, cu angajamente ambi\u0163ioase care vizeaz\u0103 o reducere semnificativ\u0103 a emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030.<\/p>\n \n\u00cen anul 2022, a fost adoptat \u00een SUA Actul pentru reducerea infla\u0163iei (IRA), o component\u0103 major\u0103 a acestuia viz\u00e2nd problematica schimb\u0103rilor climatice. Pe l\u00e2ng\u0103 alte reglement\u0103ri (de ex. cu privire la reducerea deficitului bugetar \u015fi a presiunilor infla\u0163ioniste asupra economiei, asigurarea echit\u0103\u0163ii \u015fi a solidarit\u0103\u0163ii la nivelul societ\u0103\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte impozitarea \u015fi aloc\u0103rile bugetare \u015f.a.), din perspectiv\u0103 climatic\u0103, IRA este considerat cel mai important pachet de m\u0103suri din istoria SUA pentru reducerea polu\u0103rii cu emisii de carbon, instituind o serie de mecanisme privind:<\/p>\n \n\u25ba creditele fiscale \u015fi subven\u0163iile directe;<\/p>\n \n\u25bapremisele pentru realizarea de investi\u0163ii majore \u00een solu\u0163iile de securitate energetic\u0103 – de ex. investi\u0163ii pentru cre\u015fterea eficien\u0163ei energetice a amplasamentelor industriale, solu\u0163ii pentru a produce energie curat\u0103 \u015fi a facilita tranzi\u0163ia verde \u015f.a., considerate c\u0103 ar putea reduce pe termen lung inclusiv cheltuielile consumatorilor;<\/p>\n \n\u25bareformele necesare pentru atenuarea schimb\u0103rilor climatice, prin reducerea semnificativ\u0103 a emisiilor de carbon p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, reforme considerate ca put\u00e2nd avea pe termen lung o serie de alte efecte benefice, cum ar fi de exemplu pre\u0163ul asigur\u0103rilor.<\/p>\n \nAceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103 promovat\u0103 \u00een SUA, cu referire inclusiv la problematica privind schimb\u0103rile climatice, confirm\u0103 nevoia unor reforme structurale \u015fi a proiectelor de anvergur\u0103 \u00een sectoarele reprezentative, dar \u015fi necesitatea finan\u0163\u0103rii corespunz\u0103toare \u015fi a promov\u0103rii programelor de dezvoltare \u00een numeroase domenii.<\/p>\n \nDe remarcat faptul c\u0103 acest program complex eviden\u0163iaz\u0103 ideea de ac\u0163iune concertat\u0103 \u015fi sincronizat\u0103 a mix-ului de politici \u00een vederea atingerii unor obiective economice \u015fi sociale majore, aspecte despre care, de altfel, se discut\u0103 de mult timp \u00een multe alte \u0163\u0103ri, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n \nIni\u0163iatorii subliniaz\u0103 c\u0103 politicile climatice propuse, orientate spre protec\u0163ia mediului, pot stimula simultan cre\u015fterea economic\u0103, printr-o serie de efecte interconectate. Acestea includ atenuarea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103, care, pe l\u00e2ng\u0103 beneficiile directe pentru clim\u0103, promit avantaje economice pe termen lung prin prevenirea costurilor asociate deterior\u0103rii mediului. Investi\u0163iile \u00een adaptarea la efectele schimb\u0103rilor climatice, cum ar fi consolidarea infrastructurii, se arat\u0103 a fi mai pu\u0163in costisitoare comparativ cu consecin\u0163ele neglij\u0103rii acestora. De asemenea, reducerea polu\u0103rii \u015fi a efectelor nocive ale acesteia asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii for\u0163ei de munc\u0103 ar putea conduce la cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii, iar adoptarea energiei verzi poate reduce dependen\u0163a economic\u0103 de volatilitatea pre\u0163urilor combustibililor fosili. \u00cen plus, sprijinul guvernamental pentru cercetare, dezvoltare \u015fi inovare \u00een domeniul climatic este crucial pentru accelerarea progresului tehnologic, f\u0103r\u0103 de care, investi\u0163iile private ar putea r\u0103m\u00e2ne suboptime. Aceast\u0103 abordare integrat\u0103 sugereaz\u0103 o viziune \u00een care politicile climatice nu doar protejeaz\u0103 mediul, ci \u015fi impulsioneaz\u0103 cre\u015fterea economic\u0103 durabil\u0103.<\/p>\n \nLa nivel interna\u0163ional au fost \u015fi voci care au sus\u0163inut c\u0103 ini\u0163iative precum Actul pentru reducerea infla\u0163iei ar putea presupune o mai mare relocare a capacita\u0163ilor de produc\u0163ie c\u0103tre SUA, suger\u00e2nd chiar poten\u0163iale efecte de \u00eencetinire a tranzi\u0163iei ecologice la nivel global. Pe de alt\u0103 parte, trebuie avut \u00een vedere \u015fi faptul c\u0103 o reevaluare corespunz\u0103toare a priorit\u0103\u0163ilor climatice \u00een celelalte \u0163\u0103ri ar putea avea ca efect investi\u0163ii globale mai mari \u00een domeniul tehnologiilor verzi, implicit, o l\u0103rgire a bazei globale de produc\u0163ie \u00een sectoarele verzi.<\/p>\n \nLa finele anului trecut, SUA \u015fi China au reafirmat angajamentele asumate prin Declara\u0163iile comune SUA-China din anul 2021 privind abordarea problemelor climatice \u015fi consolidarea ac\u0163iunilor ce se impun pentru implementarea efectiv\u0103 a Acordului de la Paris, \u00een lumina principiilor privind echitatea \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile comune, dar diferen\u0163iate prin prisma circumstan\u0163elor na\u0163ionale specifice.<\/p>\n \nMai mult, con\u015ftientiz\u00e2nd rolul extrem de important pe care \u00eel joac\u0103 la nivel mondial \u015fi pentru a r\u0103spunde de o manier\u0103 semnificativ\u0103 la provoc\u0103rile generate de schimb\u0103rile climatice, SUA \u015fi China au decis s\u0103 opera\u0163ionalizeze un Grup de lucru pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea ac\u0163iunii climatice, av\u00e2nd \u00een vedere necesitatea cooper\u0103rii \u015fi a dialogului pentru accelerarea ac\u0163iunilor climatice \u00een anii care urmeaz\u0103. Acest Grup de lucru pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea ac\u0163iunii climatice, constituit din oficiali ai ministerelor \u015fi ai agen\u0163iilor guvernamentale relevante din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, se va focusa pe implementarea proiectelor de cooperare \u00een domeniile cheie stabilite prin Declara\u0163iile comune din anul 2021, precum tranzi\u0163ia energetic\u0103, economia circular\u0103, eficientizarea resurselor \u015f.a. \u015fi va realiza schimburi de bune practici \u015fi de informa\u0163ii referitoare la politicile, tehnologiile \u015fi alte m\u0103suri relevante privind strategiile \u015fi politicile energetice (de ex. pentru monitorizarea \u015fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103, dezvoltarea capacita\u0163ilor de producere a energiei regenerabile, economia circular\u0103 \u015f.a.). Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, SUA \u015fi China s-au angajat s\u0103 sprijine cooperarea \u00een domeniul climatic \u00eentre state, regiuni \u015fi ora\u015fe, \u00een domenii relevante precum sectorul energetic, transporturile, cl\u0103dirile, de\u015feurile, defri\u015f\u0103rile \u015f.a.<\/p>\n \nUniunea European\u0103<\/strong> – Pentru a \u00eempiedica \u00eenc\u0103lzirea planetei cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, UE s-a angajat, prin Pactul Verde European \u015fi prin Legea european\u0103 a climei, ca p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2050 s\u0103 fac\u0103 din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic.<\/p>\n \nNet Zero Industrial Act completeaz\u0103 Legea european\u0103 a climei \u015fi sprijin\u0103 o tranzi\u0163ie social\u0103 echitabil\u0103 \u015fi competitivitatea UE prin fondurile Bugetului UE de coeziune, dar \u015fi prin fondurile NextGeneration EU.<\/p>\n \nDe asemenea, criza energetic\u0103 a determinat o alt\u0103 ini\u0163iativ\u0103 \u015fi anume Planul REPowerEU, care vizeaz\u0103 o serie de aspecte relevante din aceast\u0103 perspectiv\u0103, precum consolidarea securit\u0103\u0163ii energetice, diversificarea matricei de energie \u015fi extinderea utiliz\u0103rii surselor locale de energie regenerabil\u0103.<\/p>\n \nPentru realizarea dezideratului stabilit prin Pactul Verde European, Legea european\u0103 a climei prevede anumite obiective intermediare, cum ar fi cel privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 cu cel pu\u0163in 55 la sut\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030 (comparativ cu nivelul din anul 1990) sau stabilirea de c\u0103tre CE a obiectivului intermediar la nivel european pentru orizontul 2040.<\/p>\n \n\u00cen acest context, la \u00eenceputul lunii februarie a.c., CE a lansat\u0103 \u00een dezbatere public\u0103 o Comunicare privind obiectivul climatic al Europei pentru 2040 (Asigurarea viitorului nostru. Obiectivul climatic al Europei pentru 2040 \u015fi calea c\u0103tre neutralitate climatic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, pentru o societate durabil\u0103, just\u0103 \u015fi prosper\u0103).<\/p>\n \nAstfel, \u00een continuarea obiectivului propus pentru anul 2030 prin pachetul Fit for 55 de reducere cu 55 la sut\u0103 a emisiilor poluante fa\u0163\u0103 de nivelul aferent anului 1990, \u015fi care se afl\u0103 \u00een implementare la nivelul statelor membre ale UE, CE a avansat recent \u00een dezbatere public\u0103 propunerea privind reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de ser\u0103 ale UE cu 90 la sut\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2040, comparativ cu anul 1990, \u015fi a ini\u0163iat dialogul cu autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale ale statelor membre.<\/p>\n \nPropunerea privind obiectivul de reducere cu 90 la sut\u0103 a emisiilor poluante a fost fundamentat\u0103 pe analiza de ansamblu a CE privind emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 \u015fi dinamica acestora, pe impactul asupra mediului \u015fi pe studiile \u015ftiin\u0163ifice disponibile la nivel interna\u0163ional \u00een materie de clim\u0103, dar \u015fi pe evaluarea costurilor asociate realiz\u0103rii acestui obiectiv, pentru determinarea necesarului de finan\u0163are \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n \nEste de a\u015fteptat ca, \u00een noua componen\u0163\u0103 \u015fi prin noul mandat pentru perioada 2024-2029, Comisia European\u0103 s\u0103 transpun\u0103 obiectivul climatic stabilit pentru orizontul 2040 \u00eentr-un nou pachet de ac\u0163iuni \u015fi reglement\u0103ri. Prin urmare, este foarte important ca \u00een aceast\u0103 etap\u0103 de dezbatere public\u0103, statele membre, inclusiv Rom\u00e2nia, s\u0103 \u00ee\u015fi identifice avantajele competitive proprii, sursele de finan\u0163are, m\u0103surile de optimizare \u015fi de eficientizare a costurilor, \u0163in\u00e2nd cont de specificul \u015fi particularit\u0103\u0163ile fiec\u0103rei \u0163\u0103ri, \u00een dialogul cu CE \u015fi cu investitorii interna\u0163ionali. De asemenea, statele membre ar trebui s\u0103 identifice dependen\u0163ele considerate critice, sursele alternative de aprovizionare, dar \u015fi alte aspecte precum mecanismele necesare pentru ajustarea inegalit\u0103\u0163ilor sociale \u015fi m\u0103surile de compensare pentru o tranzi\u0163ie social\u0103 just\u0103.<\/p>\n \nProvoc\u0103ri \u015fi oportunit\u0103\u0163i pentru dezvoltarea Rom\u00e2niei <\/strong><\/p>\n \nPe parcursul ultimelor decenii, \u00een Rom\u00e2nia, s-au \u00eenregistrat reduceri semnificative de emisii de gaze cu efect de ser\u0103. Potrivit datelor publicate at\u00e2t de Eurostat, c\u00e2t \u015fi celor rezultate din baza de date EDGAR, Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi redusese deja nivelul net al emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 la aproape jum\u0103tate \u00een anul 2000 fa\u0163\u0103 de nivelul din 1990, \u00een mare parte \u015fi ca urmare a schimb\u0103rilor structurale ale economiei \u00een perioada post-comunist\u0103 (de exemplu, reducerea semnificativ\u0103 a activit\u0103\u0163ii industriei grele \u015fi a utiliz\u0103rii c\u0103rbunelui). \u00cen anul 2021, emisiile nete de gaze cu efect de ser\u0103 ale Rom\u00e2niei reprezentau, conform Eurostat, doar 29 la sut\u0103 comparativ cu nivelul din 1990. Cu toate acestea, \u00eendeplinirea obiectivelor climatice vine la pachet o serie de provoc\u0103ri, cum ar fi decarbonizarea sistemului energetic, \u00een ansamblul s\u0103u. Principalii piloni ai procesului de decarbonizare sunt eficien\u0163a energetic\u0103, electrificarea industrial\u0103, combustibilii, materiile prime \u015fi sursele de energie cu emisii sc\u0103zute de carbon, captarea, utilizarea \u015fi stocarea carbonului.<\/p>\n \n <\/p>\n \nCu alte cuvinte, pentru a ne \u00eendrepta c\u0103tre o economie mai ecologic\u0103 \u015fi mai competitiv\u0103, cu emisii reduse de carbon, care s\u0103 utilizeze eficient resursele \u015fi s\u0103 fie c\u00e2t mai rezistent\u0103 la riscurile pe care le presupun schimb\u0103rile climatice, trebuie s\u0103 creasc\u0103 eficien\u0163a energetic\u0103 \u015fi sectoarele economice s\u0103 reduc\u0103 nivelurile emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103.<\/p>\n \n <\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22317515\/1\/fig-1.jpg\")
<\/a><\/em><\/p>\n<\/a><\/strong><\/p>\n<\/a><\/p>\n