{"id":225388,"date":"2024-03-29T10:05:00","date_gmt":"2024-03-29T10:05:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=225388"},"modified":"2024-03-29T10:05:00","modified_gmt":"2024-03-29T10:05:00","slug":"agricultura-este-o-afacere-super-profitabila-de-ce-nu-se-cultiva-mai-mult-teren-in-romania-desi-avem-suprafete-agricole-mari-iar-tinerii-nici-nu-se-aproprie-de-acest-domeniu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=225388","title":{"rendered":"Agricultura este o afacere super profitabil\u0103. De ce nu se cultiv\u0103 mai mult teren \u00een Rom\u00e2nia, de\u015fi avem suprafe\u0163e agricole mari, iar tinerii nici nu se aproprie de acest domeniu"},"content":{"rendered":"

\n\u201eDurata de s\u0103n\u0103tate\u201c este o sintagm\u0103 la mod\u0103 \u00een 2024. Noua perspectiv\u0103 nu se refer\u0103 doar la num\u0103rul de ani pe care \u00eei tr\u0103im, ci \u015fi la calitatea acestora, la anii \u00een care suntem s\u0103n\u0103to\u015fi, activi \u015fi plini de vitalitate. Astfel, aten\u0163ia tuturor se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre produse mai s\u0103n\u0103toase, cu o list\u0103 mai scurt\u0103 de ingrediente \u015fi f\u0103r\u0103 substan\u0163e chimice nocive. Politicile UE \u015fi globale vizeaz\u0103 durabilitatea, astfel c\u0103 autorit\u0103\u0163ile se concentreaz\u0103 asupra reducerii consumului de pesticide \u00een agricultur\u0103. Care sunt totu\u015fi \u0163\u0103rile cu cel mai mare consum de pesticide? Ce leg\u0103tur\u0103 este \u00eentre ele \u015fi consumatorul rom\u00e2n?<\/strong><\/p>\n

\n\"\"Olanda, \u0163ar\u0103 care \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial a fost grav afectat\u0103 de foametea ce a durat mai bine de un an, acum este unul dintre marii produc\u0103tori europeni de alimente de baz\u0103 \u015fi procesate. Investi\u0163iile \u00een agricultur\u0103, \u00een industria alimentar\u0103 \u015fi \u00een tehnologii au transformat-o \u00eentr-o fabric\u0103 uria\u015f\u0103 de m\u00e2ncare. Numai c\u0103 pentru a produce intensiv, substan\u0163ele chimice de poten\u0163are sau protejare a plantelor sunt nelipsite. Astfel, Olanda se eviden\u0163iaz\u0103 ca fiind \u0163ara din Uniunea European\u0103 cu cel mai ridicat consum de pesticide per hectar, ce dep\u0103\u015fe\u015fte 10 kg, conform datelor publicate recent de Organiza\u0163ia pentru Alimenta\u0163ie \u015fi Agricultur\u0103 a Na\u0163iunilor Unite (FAO).<\/p>\n

\nPe de cealalt\u0103 parte, Olanda se claseaz\u0103 \u00een topul primelor cinci \u0163\u0103ri din care Rom\u00e2nia, \u0163ara cu cel mai mic consum de pesticide din UE (0,6 kg\/ha), import\u0103 alimente, \u00een special legume, carne \u015fi lapte. De ce Rom\u00e2nia, \u0163ara cu cea mai curat\u0103 m\u00e2ncare, statistic, import\u0103? Nu produce suficient pentru a-\u015fi hr\u0103ni popula\u0163ia. \u00cen acest context, Rom\u00e2nia import\u0103 anual alimente \u00een valoare de peste 3,5 miliarde de euro numai din UE, iar Germania, Italia, Olanda, Belgia \u015fi Austria sunt printre principalii furnizori. Pre\u0163ul pl\u0103tit, dincolo de cifre, este uria\u015f: ele consum\u0103 p\u00e2n\u0103 la 17 ori mai multe pesticide pe hectar dec\u00e2t noi \u015fi aceste substan\u0163e toxice ajung \u00een alimentele din farfuria noastr\u0103 \u015fi apa pe care o bem. \u201eRom\u00e2nia are avantajul, spre deosebire de \u0163\u0103rile din vestul Europei, s\u0103 aib\u0103 o pia\u0163\u0103 agricol\u0103 mai apropiat\u0103 de ceea ce \u00eenseamn\u0103 natural, mai \u00abemergent\u0103\u00bb.<\/p>\n

\n\u0162\u0103rile din vestul Europei au practici agricole la nivel industrial, practici intensive asupra solului \u015fi le fac de mai mult\u0103 vreme, care le-au atras o serie de probleme pe trenurile lor \u015fi trebuiesc comb\u0103tute cu pesticide\u201d, a spus R\u0103zvan Prelipcean, cofondator al Naturleg Organic Farming, o ferm\u0103 de familie care lucreaz\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de circa 500 de hectare, din care aproape 60 de hectare o reprezint\u0103 legumele, \u00een localitatea Valea Ciorii, din jude\u0163ul Ialomi\u0163a.<\/p>\n

\n\u00cen schimb, rom\u00e2nii, de-a lungul timpului, au c\u0103utat s\u0103 fac\u0103 rota\u0163ia culturilor \u00een mod temeinic \u015fi n-au \u201earuncat\u201d cu bani \u00een produse chimice care s\u0103-i ajute s\u0103-\u015fi sporeasc\u0103 produc\u0163iile, a ad\u0103ugat R\u0103zvan Prelipcean. \u00cen aceea\u015fi not\u0103, Marius Petrache, directorul general al Marcoser, o companie care are trei hectare de teren cu legume cultivate \u00een c\u00e2mp \u015fi \u00een solarii \u00een Matca, cel mai mare bazin legumicol din \u0163ar\u0103, face referire nu doar la nivelul sc\u0103zut de aplicare a pesticidelor, ci \u015fi a \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor per hectar \u00een Rom\u00e2nia. Astfel, dac\u0103 Rom\u00e2nia produce cea mai curat\u0103 m\u00e2ncare, \u00eentrebarea e: cum o multiplic\u0103m? Cum dezvolt\u0103m agro-industria rom\u00e2neasc\u0103? Cum reducem deficitul \u00een acest sector, unde singura constant\u0103 este cre\u015fterea \u00een valoare a acestuia de la an la an? Marius Petrache a subliniat c\u0103 lipsa unei produc\u0163ii alimentare mai mari \u00een \u0163ar\u0103 are mult de-a face cu politicile existente.<\/p>\n

\nDezvoltarea este esen\u0163ial\u0103, sectorul privat dore\u015fte s\u0103 avanseze, \u00eens\u0103 sectorul legumicol necesit\u0103 aproximativ 20.000 de hectare de solarii pentru a satisface cererea intern\u0103 \u015fi pentru a intra pe pie\u0163ele de export, iar asta \u00eenseamn\u0103 o activitate continu\u0103 \u00eentre martie-aprilie \u015fi octombrie-noiembrie. Acum, Rom\u00e2nia are circa 4.000 de hectare de solarii pentru produc\u0163ia de legume, astfel c\u0103 ar trebui s\u0103 creasc\u0103 de cinci ori suprafa\u0163a pentru a satisface consumul intern, ceea ce presupune investi\u0163ii de cel pu\u0163in 1,5 miliarde de euro, potrivit produc\u0103torului de legume. Apoi, Rom\u00e2nia are deficit comercial pe toate principalele categorii de alimente \u015fi b\u0103uturi, de peste 5 miliarde de euro. Cele mai importate produse sunt carnea de porc, pe\u015ftele, lactatele, fructele \u015fi legumele, conform datelor statistice na\u0163ionale.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nProduc\u0163ia de legume \u00een solarii reprezint\u0103 sub 5% din suprafa\u0163a total\u0103 cultivat\u0103 cu acestea, astfel c\u0103 \u00een timpul iernii g\u0103sim \u00een marile magazine ro\u015fii din Olanda, Italia sau Spania, dac\u0103 ne referim la UE, ori din Turcia sau Maroc, dac\u0103 ne referim la state din afara sa. \u00cen plus, absen\u0163a produc\u0163iei interne aduce \u015fi cu sine implica\u0163ii asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Olanda se distinge prin faptul c\u0103 are cel mai mare consum de pesticide per hectar din Uniunea European\u0103, \u00eenregistr\u00e2nd peste 10,86 kg, chiar dac\u0103 dispune de o suprafa\u0163\u0103 agricol\u0103 limitat\u0103.<\/p>\n

\nAceast\u0103 situa\u0163ie deriv\u0103 din investi\u0163iile semnificative \u00een tehnologii, transform\u00e2nd \u0163ara \u00eentr-o fabric\u0103 de produc\u0163ie alimentar\u0103 la scar\u0103 masiv\u0103. \u00cen clasament urmeaz\u0103 Cipru (9,2 kg\/ha), Malta (8,1 kg\/ha), Irlanda (7,1 kg\/ha) \u015fi Belgia (6,4 kg\/ha), potrivit datelor recent publicate FAO. \u201ePesticidele sunt produse chimice atent monitorizate la nivel de Comisia European\u0103, pentru c\u0103 pot avea efecte adverse care se manifest\u0103 prin reziduuri \u00een produsele tratate cu aceste pesticide. De aceea, practica utiliz\u0103rii lor \u00een agricultur\u0103 difer\u0103 de la o \u0163ar\u0103 la alta, \u00een Rom\u00e2nia fiind mai pu\u0163in prevalent\u0103\u201d, a explicat Bogdan Belciu, cofondator \u015fi partener \u00een cadrul Valorem Business Advisory.<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, acesta a ad\u0103ugat c\u0103 Rom\u00e2nia folose\u015fte \u2013 ca toate \u0163\u0103rile europene \u2013 \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte chimice pe care le import\u0103 \u00een ponderi din ce \u00een ce mai mari. Totu\u015fi, situa\u0163ia  se datoreaz\u0103 \u015fi faptului c\u0103 industria chimic\u0103 din Rom\u00e2nia a sc\u0103zut dramatic \u00een ultimii 25 de ani, iar cea a \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor, \u00een mod particular, a fost \u00eenchis\u0103 pentru perioade extinse \u00eencep\u00e2nd din 2022 din cauza pre\u0163urilor prea mari la energie, care nu au fost practic deloc subven\u0163ionate \u00een Rom\u00e2nia (spre deosebire de majoritatea celorlalte \u0163\u0103ri europene), iar un exemplu relevant \u00een acest sens este Azomure\u015f. Azomure\u015f asigura jum\u0103tate din necesarul de consum al fermierilor rom\u00e2ni, care s-au dus spre distribuitori sau au importat direct ori au mers spre \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele organice, pia\u0163a care este \u00een cre\u015ftere, chiar dac\u0103 e una, \u00eenc\u0103, u\u015foar\u0103 de la an la an.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u00cen acest context, r\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea: cum cre\u015ftem agro-industria?<\/strong><\/p>\n

\n\u201eRom\u00e2nia are poten\u0163ialul s\u0103 creasc\u0103 semnificativ agricultura: de\u015fi avem a cincea suprafa\u0163\u0103 agricol\u0103 din Europa, produc\u0163ia \u015fi valoarea ad\u0103ugat\u0103 pe hectar \u00een Rom\u00e2nia sunt cu 30-70% mai mici dec\u00e2t ale \u0163\u0103rilor cu cele mai mari suprafe\u0163e agricole din Europa\u201d, a spus Bogdan Belciu. Marius Petrache este de p\u0103rere c\u0103 este necesar un plan pe o perioad\u0103 de zece ani – nu se poate realiza \u00eentr-un interval mai scurt – pentru a stimula \u00eentreaga horticultur\u0103, de exemplu. El afirm\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia ar ocupa cu u\u015furin\u0163\u0103 prima pozi\u0163ie \u00een Uniunea European\u0103 \u00een calitate de produc\u0103tori de fructe \u015fi legume \u00een extrasezon dac\u0103 s-ar realiza o cre\u015ftere a acestui sector.<\/p>\n

\nA dat exemplul Greciei, care prime\u015fte aproximativ 20 de milioane de turi\u015fti anual \u015fi achizi\u0163ioneaz\u0103 ro\u015fii din Polonia, deoarece Rom\u00e2nia nu le produce. Acesta men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 Grecia ar prefera s\u0103 cumpere de la noi, av\u00e2nd \u00een vedere proximitatea geografic\u0103, dar acest lucru nu este posibil \u00een prezent. De asemenea, el sus\u0163ine c\u0103 implicarea politic\u0103 este esen\u0163ial\u0103 pentru dezvoltarea agriculturii rom\u00e2ne\u015fti, deoarece investi\u0163iile \u00een acest sector reprezint\u0103 o decizie politic\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nDe ce nu intr\u0103 tinerii \u00een legumicultur\u0103 ca s\u0103 reducem deficitul?<\/strong><\/p>\n

\n\u201ePrincipalul element de team\u0103 al investitorilor \u015fi al tinerilor care vor s\u0103 intre pe pia\u0163a aceasta este faptul c\u0103 legumicultura este un business complex. Pe l\u00e2ng\u0103 tehnologia de cultur\u0103 mai ampl\u0103 se adaug\u0103 \u015fi factorul uman, pentru c\u0103 ai nevoie de zilieri ca s\u0103 po\u0163i s\u0103 recoltezi, s\u0103 preg\u0103te\u015fti produsul pentru v\u00e2nzare, s\u0103-l vinzi. Totu\u015fi, este o zon\u0103 care are o profitabilitate mai mare dec\u00e2t cultura de cereale, e mai interesant\u0103 \u015fi e mai satisf\u0103c\u0103toare pentru c\u0103 intri \u00een contact direct cu consumatorul final\u201d, a spus R\u0103zvan Prelipcean. Pe de alt\u0103 parte, el spune c\u0103 tinerii au avantajul s\u0103 atrag\u0103 fonduri europene dedicate acestui sector pentru a se dezvolta. \u00cen plus, vede o satisfac\u0163ie \u00een posibilitatea de a face anumite produse cu valoare ad\u0103ugat\u0103, cum ar fi conserve de legume.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCu ce probleme se confrunt\u0103 agricultura \u015fi o \u0163in din dezvoltare?<\/strong><\/p>\n

\n\u201eFragmentarea ridicat\u0103 a terenurilor: Rom\u00e2nia are cea mai mare pondere a terenurilor sub 5 ha din UE, de aceea doar 0,4% din fermieri lucreaz\u0103 peste 100 de hectare \u2013 fa\u0163\u0103 de 9% \u00een Estonia, 10% \u00een Slovacia \u015fi 18% \u00een Cehia; doar 0,2% din fermieri lucreaz\u0103 \u00eentre 50 \u015fi 100 ha \u2013 de 5 ori mai pu\u0163ini ca \u00een Polonia \u015fi Bulgaria \u015fi de \u00c210 ori mai pu\u0163ini ca \u00een Cehia\u201d, este prima enumerat\u0103 de Bogdan Belciu.  Aceasta este urmat\u0103 de nivelul redus de investi\u0163ii \u00een tehnologie agricol\u0103, inclusiv \u00een iriga\u0163ii, preciz\u00e2nd c\u0103 investi\u0163iile pe hectar sunt de p\u00e2n\u0103 la 5 ori mai mici fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile UE performante. Apoi, are o productivitate mic\u0103: 11% din popula\u0163ie genereaz\u0103 sub 4% din PIB \u015fi un grad ridicat de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire al popula\u0163iei ocupate \u00een agricultur\u0103: \u00c290% are peste 45 de ani \u015fi \u00c263% peste 55 de ani. Dincolo de acestea, statisticile arat\u0103 c\u0103 agricultura are un deficit de finan\u0163are de 11 miliarde de euro \u015fi acces limitat la finan\u0163are, precum \u015fi costuri ridicate, c\u00e2t \u015fi facilit\u0103\u0163i logistice limitate (silozuri, terminale maritime). \u201eRom\u00e2nia este doar pe a 14-a pozi\u0163ie \u00een Europa din punctul de vedere al efectivelor de animale vii per capita; o pozi\u0163ie bun\u0103 este ocupat\u0103 doar la efectivele de oi \u015fi capre \u2013 animale a c\u0103ror carne este mai pu\u0163in folosit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi care este \u00een general exportat\u0103 \u00een viu\u201d, a mai completat Belciu.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nRom\u00e2nia poate dubla ponderea agriculturii \u00een PIB<\/strong><\/p>\n

\n\u201eDup\u0103 estim\u0103rile mele, Rom\u00e2nia poate dubla ponderea agriculturii \u00een PIB, iar parte din m\u0103surile care pot ajuta \u00een acest sens includ: optimizarea dimensiunilor exploata\u0163iilor agricole, facilitarea comer\u0163ului cu produse agricole, cre\u015fterea investi\u0163iilor \u00een tehnologii moderne \u00een sectorul agricol, cre\u015fterea gradului de preg\u0103tire profesional\u0103 a fermierilor\u201d, a spus Belciu.<\/p>\n

\nAcum, agricultura are o contribu\u0163ie de 4-6% \u00een PIB. \u00cen detaliu, el vede necesar\u0103 cadastrarea tuturor propriet\u0103\u0163ilor agricole pentru a facilita tranzac\u0163ionarea terenurilor, cre\u015fterea, dar \u015fi eficientizarea, modului de acordare a subven\u0163iilor \u00een agricultur\u0103 pentru a \u00eencuraja exploat\u0103rile eficiente, stimularea asocierii proprietarilor agricoli, stimularea dezvolt\u0103rii capacit\u0103\u0163ilor de depozitare \u015fi logistic\u0103 \u2013 inclusiv terminal maritim, facilitarea accesului fermierilor la pie\u0163ele externe de cereale, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea mecanismelor de sprijin acordate fermierilor pentru a \u00eencuraja investi\u0163iile \u00een tehnologie \u015fi iriga\u0163ii, facilitarea accesului fermierilor la credite cu costuri rezonabile prin mecanisme de garantare a creditului agricol \u015fi alte politici financiare, dezvoltarea sistemelor de iriga\u0163ii \u015fi mecanisme de finan\u0163are eficiente, modernizarea \u015fi promovarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului profesional \u015fi tehnic agricol, sprijinirea implic\u0103rii tinerilor \u00een sectorul agriculturii \u015fi luarea de m\u0103suri specifice pentru limitarea evaziunii fiscale \u00een agricultur\u0103. \u201eO a doua oportunitate mare pentru Rom\u00e2nia este de a folosi produsele agricole \u00een agroindustrie: ast\u0103zi export\u0103m produse agricole primare \u015fi import\u0103m m\u00e2ncare. Astfel, principalele exporturi ale Rom\u00e2niei au fost: cereale de 3,3 mld. euro; lemn brut \u015fi cherestea de 1,2 mld. euro; oleaginoase de circa 1 mld. euro, animale vii de 0,3 mld. euro, gr\u0103simi \u015fi uleiuri vegetale de 0,2 mld. euro\u201d, a men\u0163ionat el, valorile oferite fiind pentru anul 2022.<\/p>\n

\n

\n\u201eDup\u0103 estim\u0103rile mele, Rom\u00e2nia poate dubla ponderea agriculturii \u00een PIB, iar parte din m\u0103surile care pot ajuta \u00een acest sens includ: optimizarea dimensiunilor exploata\u0163iilor agricole, facilitarea comer\u0163ului cu produse agricole, cre\u015fterea investi\u0163iilor \u00een tehnologii moderne \u00een sectorul agricol, cre\u015fterea gradului de preg\u0103tire profesional\u0103 a fermierilor.\u201d – <\/strong>Bogdan Belciu, cofondator \u015fi partener \u00een cadrul Valorem Business Advisory<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nPe de alt\u0103 parte, principalele importuri \u00een categoria produselor agricole, alimentare \u015fi conexe au fost de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, \u00een valoare de 1,8 mld. euro, carne \u015fi produse din carne de circa 1 mld. euro; fructe de circa 0,7 mld. euro; lapte \u015fi lactate de circa 0,7 mld. euro; preparate alimentare diverse de 1 mld. euro; legume de 0,5 mld. euro, zah\u0103r de 0,4 mld. euro, preparate din legume \u015fi fructe de 0,4 mld. euro, pe\u015fte \u015fi crustacee 0,3 mld. euro, l\u00e2n\u0103 de 0,1 mld. euro \u015fi produse de mor\u0103rit \u015fi panifica\u0163ie de 0,1 mld. euro. \u201ePrincipalele m\u0103suri care ar putea stimula industria agro-alimentar\u0103 sau agroindustria sunt: definirea unor scheme specifice de ajutor de stat pentru acest sector, care vor contribui \u015fi la dezvoltarea regional\u0103 a Rom\u00e2niei; stimularea consolid\u0103rii acestor sectoare, inclusiv prin fonduri de investi\u0163ii; stimularea investi\u0163iilor \u00een cercetare \u015fi dezvoltare prin finan\u0163\u0103ri dedicate \u015fi facilit\u0103\u0163i fiscale; sus\u0163inerea \u015fi stimularea exporturilor prin programe dedicate, cu suportul entit\u0103\u0163ilor guvernamentale de resort\u201d, a precizat Bogan Belciu. \u201eOlandezii ne dau legume, dar \u015fi lapte, \u015fi carne, iar danezii ne dau \u015fi porci, chiar dac\u0103 animalele lor nu ajung pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\nNici nu au teren \u015fi nu au unde s\u0103 le creasc\u0103, iar dac\u0103 le cresc \u00een aer liber, produsele procesate se v\u00e2nd de cinci ori mai scump, pentru c\u0103 sunt ecologice, \u015fi nu ne permitem s\u0103 le cump\u0103r\u0103m\u201d, a spus Petrache. \u00cen Olanda, a men\u0163ionat el, se produce prea pu\u0163in pe sol. \u00cen schimb, se face legumicultur\u0103 pe substrat, adic\u0103 se face agricultur\u0103 aeroponic\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 plantele sunt crescute cu r\u0103d\u0103cinile \u00een aer \u015fi doar sunt pulverizate din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu jeturi de ap\u0103, agricultur\u0103 hidroponic\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 plantele cresc pe un pat de ap\u0103, \u015fi agricultur\u0103 cu vat\u0103 de sticl\u0103 \u015fi saltele de nuc\u0103 de cocos, unde este o substan\u0163\u0103 nutritiv\u0103 care hr\u0103ne\u015fte plantele pe baza unui program de pe calculator. Cu toate acestea, produc\u0163iile sunt mai mari din vestul Europei se fac cu alte costuri dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, iar randamentele sunt mai ridicate. \u00cen acela\u015fi timp, el crede c\u0103 mediul privat ar trebui s\u0103 aib\u0103 o altfel de politic\u0103 de investi\u0163ii.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen Olanda, investitorul caut\u0103 mai \u00eent\u00e2i v\u00e2nz\u0103torul, apoi se apuc\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 sere \u015fi solarii \u015fi s\u0103 produc\u0103. Noi o lu\u0103m invers \u015fi punem c\u0103ru\u0163a \u00eenaintea cailor. \u00cent\u00e2i facem investi\u0163ia, pentru c\u0103 la noi nu e la fel de mare ca \u00een Olanda (1 hectar de solar la noi te duce la 100.000 de euro, \u00een timp ce \u00een Olanda te duce la 1 milion de euro) \u015fi po\u0163i s\u0103 faci pas cu pas o investi\u0163ie. Noi \u00eencepem de la 1.000 de metri p\u0103tra\u0163i, iar apoi cre\u015ftem, \u00een timp ce \u00een Olanda \u00eencep de la 1 hectar, cel pu\u0163in\u201d, a mai spus Petrache. \u00cen prezent, exist\u0103 peste 1.000 de pesticide care sunt folosite \u00een \u00eentreaga lume pentru a eficientiza produc\u0163ia de alimente, iar baza de date a FAO privind utilizarea pesticidelor include insecticidele, erbicidele, fungicidele, regulatorii de cre\u015ftere a plantelor \u015fi rodenticidele. \u0162ara cu cel mai mare consum de pesticide din Europa este Andorra, cu 17 kg\/ha, iar \u0163ara cu cel mai mare consum de pesticide din lume este Brunei, cu 34 kg\/ha, conform datelor FAO.  <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDurata de s\u0103n\u0103tate\u201c este o sintagm\u0103 la mod\u0103 \u00een 2024. Noua perspectiv\u0103 nu se refer\u0103 doar la num\u0103rul de ani pe care \u00eei tr\u0103im, ci \u015fi la calitatea acestora, la anii \u00een care suntem s\u0103n\u0103to\u015fi, activi \u015fi plini de vitalitate. Astfel, aten\u0163ia tuturor se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre produse mai s\u0103n\u0103toase, cu o list\u0103 mai scurt\u0103 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,9421,512],"tags":[8225,57310,22336,205,528],"class_list":["post-225388","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-agricultura","category-revista-bm","tag-analiza","tag-durata-de-sanatate","tag-ingrasaminte","tag-sanatate","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/225388","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=225388"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/225388\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=225388"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=225388"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=225388"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}