{"id":224461,"date":"2024-02-26T10:33:25","date_gmt":"2024-02-26T10:33:25","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=224461"},"modified":"2024-02-26T10:33:25","modified_gmt":"2024-02-26T10:33:25","slug":"doi-ani-de-razboi-in-ucraina-o-imensa-oportunitate-geopolitica-pentru-romania-cu-razboiul-la-granita-statul-economia-companiile-bancile-dar-si-angajatii-au-cei-mai-buni-ani-economici-inregistra","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=224461","title":{"rendered":"Doi ani de r\u0103zboi \u00een Ucraina, o imens\u0103 oportunitate geopolitic\u0103 pentru Rom\u00e2nia: Cu r\u0103zboiul la grani\u0163\u0103 statul, economia, companiile, b\u0103ncile, dar \u015fi angaja\u0163ii, au cei mai buni ani economici \u00eenregistra\u0163i vreodat\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\nDup\u0103 r\u0103zboiul din Iugoslavia din 1998, care ne-a deschis u\u015fa c\u0103tre NATO \u015fi Uniunea European\u0103, cinic vorbind, r\u0103zboiul din Ucraina este o oportunitate geopolitic\u0103 extraordinar\u0103 pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\nCred c\u0103 suntem una dintre \u0163\u0103rile care, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 acum, dup\u0103 doi ani de r\u0103zboi, este pe plus din acest conflict care a trezit lumea occidental\u0103 din somnul ei burghez. La polul opus, Germania cred c\u0103 este principala \u0163ar\u0103 occidental\u0103 care pierde din acest conflict.<\/p>\n<p>\nDin punct de vedere macroeconomic, cu toate c\u0103 suntem cu r\u0103zboiul la grani\u0163\u0103, economia Rom\u00e2niei a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie.<\/p>\n<p>\n&#8211; \u00cen cei doi ani de r\u0103zboi, PIB-ul \u00een valoare nominal\u0103 a crescut cu 30% de la 1.187 de miliarde de lei la 1.550 de miliarde de lei anul trecut, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een euro a crescut de la 240 miliarde de euro la 320 miliarde de euro.<\/p>\n<p>\n&nbsp;Acest rezultat este sus\u0163inut datorit\u0103 stabilit\u0103\u0163ii extraordinare a cursului valutar leu\/euro din ultimii doi ani de zile, cursul av\u00e2nd o cre\u015ftere de numai 0,6%. Aceast\u0103 stabilitate a cursului valutar ne-a adus o \u00eembun\u0103ta\u0163ire statistic\u0103 a indicatorilor Rom\u00e2niei atunci c\u00e2nd \u00eei raport\u0103m \u00een euro.<\/p>\n<p>\n&#8211; Cre\u015fterea pre\u0163urilor \u015fi infla\u0163ia au ajutat companiile, b\u0103ncile, \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, statul, care au avut cele mai bune rezultate din istorie \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de conflict.<\/p>\n<p>\n&nbsp;Cifra de afaceri a tuturor companiile va dep\u0103\u015fi 2.700- 2.800 miliarde de lei pe rezultatele din 2023, fa\u0163\u0103 de 2.400 de miliarde \u00een 2022. Profitul net al companiilor se va duce spre 280 de miliarde de lei \u00een 2023, fa\u0163\u0103 de 250 de miliarde de lei \u00een 2022.<\/p>\n<p>\nB\u0103ncile au raportat pentru anul trecut cel mai mare profit din istorie, 13,7 miliarde de lei, plus 34% fa\u0163\u0103 de 2022. Cu toate c\u0103 este r\u0103zboi, \u00een ultimii doi ani s-au \u00eenregistrat destul de multe tranzac\u0163ii bancare care vor schimba peisajul bancar de la noi.<\/p>\n<p>\nGaran\u0163iile statului acordate b\u0103ncilor, prin diverse programe guvernamentele, au sus\u0163inut b\u0103ncile \u015fi companiile s\u0103 nu scad\u0103, ci s\u0103 creasc\u0103 \u00een ace\u015fti doi ani. Dac\u0103 nu ar fi fost r\u0103zboiul, UE nu ar fi permis aceste programe guvernamentele pentru credite, pentru dob\u00e2nzi, pentru sus\u0163inerea unor sectoare economice.<\/p>\n<p>\n&#8211; Salariul mediu a crescut \u00een ultimii doi ani cu 30%, de la 3.879 de lei la 5.079 de lei \u00een decembrie anul trecut, fiind pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd salariul mediu dep\u0103\u015fe\u015fte 1.000 de euro net.<\/p>\n<p>\n&#8211; Bursa de la Bucure\u015fti a atins noi maxime istorice, cre\u015fterea din ultimii doi ani fiind de peste 40%. Cu toate c\u0103 r\u0103zboiul din Ucraina este \u00een plin\u0103 def\u0103\u015furare, anul trecut s-a realizat cea mai mare listare la Burs\u0103, v\u00e2nzarea unui pachet de ac\u0163iuni de la Hiroelectrica, cea mai valoroas\u0103 companie din Rom\u00e2nia, care are o valoare de pia\u0163\u0103 de 11 miliarde de euro. Listarea Hidroelectrica a fost una dintre cele mai mari list\u0103ri din toat\u0103 Europa anul trecut.<\/p>\n<p>\n&#8211; Investi\u0163iile publice, adic\u0103 cele f\u0103cute din buget, au cel mai mare nivel din istorie: cine ar fi crezut, v\u0103z\u00e2nd tancurile ruse\u015fti intr\u00e2nd \u00een februarie 2022 \u00een Ucraina, c\u0103 regiunea Moldovei, de la noi, va beneficia de investi\u0163ii publice f\u0103r\u0103 precedent, cu lucr\u0103ri de infrastructur\u0103 \u00een autostr\u0103zi \u015fi drumuri f\u0103r\u0103 precedent. Problema tuturor constructorilor, a drumarilor, este c\u0103 nu au oameni suficien\u0163i cu care s\u0103 lucreze, de\u015fi salariile ajung la 1.500-2.000 de euro net pe lun\u0103. Plus statul nu \u00ee\u015fi pl\u0103te\u015fte facturile la timp, ceea ce creaz\u0103 mari probleme companiilor de infrastructur\u0103.<\/p>\n<p>\nLucr\u0103rile de infrastructur\u0103 au sus\u0163inut cre\u015fterea economic\u0103 din ultimii doi ani, reu\u015find s\u0103 compenseze sc\u0103derea din industrie \u015fi reducerea consumului.<\/p>\n<p>\n&#8211; Num\u0103rul de angaja\u0163i \u00een economie a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, num\u0103rul contractelor de munc\u0103 \u00eenregistrate la finalul anului trecut dep\u0103\u015find 6,725 milioane, \u00een crestere cu aproape 1 milion fa\u0163\u0103 de acum un deceniu.<\/p>\n<p>\n&#8211; Pia\u0163a imobliar\u0103 a rezistat asaltului r\u0103zboiului f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eenregistreze vreo sc\u0103dere, pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte, nici nu a avut vreo cre\u015ftere semnificativ\u0103 de pre\u0163uri. Este adev\u0103rat c\u0103 numarul tranzac\u0163iilor a sc\u0103zut cu 30%, dar asta vine din cre\u015fterea dob\u00e2nzilor \u015fi, implicit, a ratelor.<\/p>\n<p>\n&#8211; Cre\u015fterea salariilor cu 30% \u00een lei, care pe fondul stabilit\u0103\u0163ii cursului valutar a \u00eensemnat o cre\u015fterea a salariilor \u00een euro cu 30%, a f\u0103cut ca apartamentele s\u0103 fie foarte ieftine dintr-o perspectiv\u0103 a numaruli de ani necesari cu salariul mediu pentru a cump\u0103ra un apartement cu 2 camere de 50 de mp \u015fi cu 80.000 de euro. Acest raport este acum de 7 ani, \u00een timp ce \u00een 2008, pe v\u00e2rful pie\u0163ei imobliare, acest raport era de 32 de ani.<\/p>\n<p>\n&#8211; Pentru prima dat\u0103 dup\u0103 20 de ani, Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 un plus demografic prin apari\u0163ia asiaticilor veni\u0163i la munc\u0103 aici, dar \u015fi prin apari\u0163ia ucrainenilor care au fugit din calea r\u0103zboiului. Nu \u015ftiu unde am citit o statistic\u0103 c\u0103 sunt 20.000 de copii ucraineni care fac acum \u015fcoal\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\nDac\u0103 am fi avut niste politici mai inteligente am fi putut sa lu\u0103m mai mul\u0163i ucraineni \u015fi s\u0103 \u00eei determin\u0103m s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. C\u00e2nd tragem linie poate vom r\u0103m\u00e2ne cu 300.000-500.000 de ucraineni, spre deosebire de polonezi care au reu\u015fit s\u0103 conving\u0103 peste 2 milioane de ucraineni s\u0103 vin\u0103 s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi s\u0103 se stabiliasc\u0103 \u00een Polonia.<\/p>\n<p>\nEconomia, business-ul, angaja\u0163ii au rezistat extrem de bine \u00een cei doi ani de r\u0103zboi, care vin \u00een prelungirea celor doi ani de COVID. Pentru FMI, pentru Uniunea European\u0103, pentru marii creditori financiari ai Rom\u00e2niei, rezilien\u0163a companiilor rom\u00e2ne\u015fti \u00een aceste crize este remarcabil\u0103.<\/p>\n<p>\nDincolo de economie, stabilitatea politic\u0103 adus\u0103 de aceast\u0103 rotativ\u0103 la guvernare \u00eentre PNL \u015fi PSD, a fost una dintre cele mai bune solu\u0163ii pentru a asigura guvernarea \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de r\u0103zboi, \u00een condi\u0163iile \u00een care peste tot \u00een lume sunt tensiuni politice, oameni ies \u00een strad\u0103, iar partidele extremiste c\u00e2\u015ftig\u0103 teren.<\/p>\n<p>\nLa polul opus, dac\u0103 ar fi s\u0103 mergem c\u0103tre punctele cu minus am putea nota:<\/p>\n<p>\n&#8211; Dac\u0103 pentru companii, pentru busines, pentru stat, pentru b\u0103nci cre\u015fterea pre\u0163urilor, m\u0103surat\u0103 prin infla\u0163ie, a fost bun\u0103 pentru c\u0103 au putut s\u0103 raporteze cifre nominale \u00een cre\u015ftere, pentru popula\u0163ie infla\u0163ia a t\u0103iat din puterea de cump\u0103rare \u00een lei \u2013 \u00een doi ani de r\u0103zboi am avut o infla\u0163ie cumulat\u0103 de 23%. Dar cre\u015fterea salarial\u0103 a fost de 30%, ceea ce a acoperit pe medie cre\u015fterea pre\u0163urilor, aduc\u00e2nd \u015fi un surplus.<\/p>\n<p>\n&#8211; Cre\u015fterea infla\u0163iei a adus explozia dob\u00e2nzilor care a m\u0103rit cu 60% ratele la creditele luate de popula\u0163ie \u015fi companii. Aceast\u0103 cre\u015ftere a putut fi acoperit\u0103 de clien\u0163i, dar lumea a r\u0103mas cu sechele, consider\u00e2nd c\u0103 aceast\u0103 cre\u015fterea are la baz\u0103 o conspira\u0163ie bancar\u0103 mondial\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 care s\u0103 ia din banii oamenilor.<\/p>\n<p>\n&#8211; Datoria public\u0103 (aici intr\u0103 \u015fi datoria extern\u0103 a statului) a crescut cu 33% \u00een cei doi ani de r\u0103zboi, o cre\u015ftere care greu poate fi su\u0163inut\u0103 \u00een acela\u015fi ritm \u00een urm\u0103torii ani f\u0103r\u0103 s\u0103 intr\u0103m \u00een criz\u0103, cum a fost situa\u0163ia cu Grecia acum un deceniu. De la 577 miliarde de lei, datoria public\u0103 a crescut la 769 miliarde de lei \u2013 noimebrie 2023 ultimele date publice, aceast\u0103 cre\u015ftere fiind pre\u0163ul pe care \u00eel pl\u0103tim, \u00eentr-un fel sau altul, pentru aceast\u0103 perioad\u0103 de r\u0103zboi. Guvernul, indiferent de numele lui \u015fi cine este la Palatul Victoria \u015fi la Mininisterul Finan\u0163elor, nu are niciun interes \u015fi nici voin\u0163a s\u0103 restructureze bugetul \u015fi administra\u0163ia public\u0103, a\u015fa c\u0103 deficitele bugetare anuale sunt tot mai mari, f\u0103r\u0103 perspectiva clar\u0103 a unei reduceri pe termen scurt. Marcel Bolo\u015f, ministrul Finan\u0163elor, spune c\u0103 ne trebuie 7 ani pentru a reintra cu un deficit de sub 3% din PIB, fa\u0163\u0103 de 6% c\u00e2t este acum.<\/p>\n<p>\n&#8211; Pentru a acoperi cre\u015fterea deficitului bugetar \u015fi datoria public\u0103, guvernul Ciolacu, format din PSD \u015fi PNL, a majorat taxele \u015fi impozitele, a introdus taxe noi pentru companiile mari \u015fi b\u0103nci, a eliminat anumite facilit\u0103\u0163i fiscale pentru anumite categorii de angajati, etc. Problema este c\u0103 aceste major\u0103ri fiscale nu se vor opri \u00een 2024, ci vor continua \u00een urmatorii ani, guvernul av\u00e2nd nevoie de \u015fi mai mul\u0163i bani din sectorul privat pentru a acoperi g\u0103urile bugetare pe care le face adminsitra\u0163ia public\u0103 \u00een fiecare an.<\/p>\n<p>\n&#8211; Datoria extern\u0103 a Rom\u00e2niei, at\u00e2t cea de stat, c\u00e2t \u015fi cea privat\u0103, a crescut cu 23% \u00een doi ani, de la 136 de miiliarde de euro, la 168 miliarde de euro. \u00cen cadrul acestei datorii externe \u00een valut\u0103, statul \u015fi-a majorat datoria extern\u0103 cu 31%, de la 58 de miliarde de euro la 76 de miliarde de euro.<\/p>\n<p>\n&#8211; Problema este c\u0103 va fi foarte greu de redus datoria public\u0103 \u015fi datoria extern\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere exuberan\u0163a din economie \u015fi din portofelele rom\u00e2nilor. De obicei, deficitele \u015fi datoriile se reduc c\u00e2nd vine criza, iar crizele vin c\u00e2nd sunt datoriile nesustenabile.<\/p>\n<p>\n&#8211; Statul \u015fi-a \u00eent\u0103rit pozi\u0163ia \u00een economie, iar administra\u0163ia public\u0103 a devenit \u015fi mai fanariot\u0103, fiind o fr\u00e2n\u0103, at\u00e2t \u00een cazul programelor europene, c\u00e2t \u015fi \u00een cazul proiectelor de investi\u0163ii cu bani publici. Corup\u0163ia este \u00een floare, pe pia\u0163\u0103 sunt foarte mul\u0163i bani negri, iar evaziunea fiscal\u0103 este la cote maxime.<\/p>\n<p>\nDac\u0103 tragem linie dup\u0103 doi ani cu r\u0103zboiul la granit\u0103, nu a\u015f putea spune c\u0103 am pierdut, ci am c\u00e2stigat, at\u00e2t din punct de vedere economic, social, demografic, politic ca s\u0103 nu mai vorbim din punct de vedere militar \u015fi al securit\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p>\nAm intrat \u00een al treilea an de razboi, oprirea ostilit\u0103\u0163ilor nu pare s\u0103 fie la orizont, mai ales c\u0103 ru\u015fii au reintat \u00een ofensiva dup\u0103 ce americanii nu au mai aprobat un nou pachet financiar pentru Ucraina, care \u00eenseamn\u0103 aprovizionarea cu arme.<\/p>\n<p>\nCred c\u0103 nimeni nu \u015ftie c\u00e2nd se va termina r\u0103zboiul \u015fi mai ales cum.<\/p>\n<p>\nLa noi, at\u00e2ta timp c\u00e2t economia cre\u015fte, c\u00e2t salariile cresc, c\u00e2t cursul valutar r\u0103m\u00e2ne stabil, c\u00e2t oamenii \u015fi companiile pot s\u0103 \u00ee\u015fi pl\u0103teasc\u0103 ratele la banc\u0103, c\u00e2t firmele nu fac restructur\u0103ri majore, c\u00e2t sunt bani pentru excursii \u00een str\u0103in\u0103tate, totul e bine.<\/p>\n<p>\nRepet, poate multe din aceste lucruri le-am fi avut \u015fi dac\u0103 nu ar fi fost r\u0103zboiul din Ucraina, dar cred c\u0103 o parte din ele au fost sus\u0163inute de apari\u0163ia acestui conflict armat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 r\u0103zboiul din Iugoslavia din 1998, care ne-a deschis u\u015fa c\u0103tre NATO \u015fi Uniunea European\u0103, cinic vorbind, r\u0103zboiul din Ucraina este o oportunitate geopolitic\u0103 extraordinar\u0103 pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[192,7267,201,7733,14699,188,184,186,34,151,528],"class_list":["post-224461","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-angajati","tag-banci","tag-companii","tag-curs-valutar","tag-datorie-publica","tag-economie","tag-inflatie","tag-razboi","tag-salarii","tag-ucraina","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/224461","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=224461"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/224461\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=224461"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=224461"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=224461"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}