![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5545\/6794128\/3\/galerie-foto-chinezii-auto.jpg?width=400&height=38\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nChiar daca Elena Udrea, ministrul turismului, a spus ca aceste
\ndiscutii nu au fost neaparat negative, ci au ajutat la
\npopularizarea brandului, efectele pozitive nu sunt remarcate si de
\nspecialisti. “Personal, nu cred in varianta plagiatului, dar si
\ndaca, in cele din urma, se ajunge la concluzia ca totul este in
\nregula din punct de vedere juridic si ca imaginea poate fi
\nfolosita, eu m-as gandi bine daca sa continuu cu acest brand de
\ntara”, spune Cosmin Alexandru, director asociat la Brandivia, desi
\ncrede ca anul acesta, Romania s-a prezentat cu “un brand bine facut
\nsi care permite sa fie umplut cu continut bun”.<\/p>\n
Fara sa dea un verdict clar asupra de-acum faimoasei lucrari
\nincredintate consortiului THR-TNS pentru aproape 900.000 de euro,
\nAneta Bogdan, managing partner la Brandient, atrage atentia asupra
\nunor aspecte de baza, precum justificarea costurilor prin
\nrezultate. “Cei 73 de milioane de euro destinati campaniei de
\npromovare pentru anii urmatori pot fi investiti cu profit pentru
\ntara sau doar cheltuiti fara rost.<\/p>\n
Pozitionarea nu inseamna diferentiere de dragul diferentierii,
\nci acea diferentiere sustenabila si relevanta, capabila sa sustina
\ncresterea unei afaceri”, crede Bogdan. “Nu este o tragedie ca un
\nclient sa se intoarca la consultant si sa-i ceara sa livreze si
\nalte rute de diferentiere”, adauga ea.<\/p>\n
Controversa din jurul contractului cu un consortiu strain ai
\ncarui membri nici macar nu erau specializati in branding – detaliu
\nce i-a facut pe multi comentatori sa se intrebe de ce lucrarea n-a
\nfost incredintata unor specialisti, in particular unora romani –
\npune in evidenta un adevar pe care nici oamenii ce se ocupa de
\nbranding nu se tem sa-l ascunda: Romania nu are marci locale
\nputernice, nici competitive, ci niste marci mici, care in loc sa-si
\nstrige avantajele catre consumatori, abia daca le soptesc, iar
\ntoate au capatat amploare abia dupa ce au intrat sub umbrela unor
\ninvestitori straini.<\/p>\n
“Antreprenorii romani nu au avut o strategie pe termen lung:
\nintentia lor nu a fost sa construiasca branduri puternice, ci o
\nafacere solida, pe care, la un moment dat, sa o poata
\nvinde.
<\/u><\/p>\n
<\/p>\n
Asa s-a intamplat ca acele branduri care ar fi avut potential nu
\ns-au remarcat cat timp au fost romanesti, ci abia dupa ce au fost
\npreluate”, spune Cosmin Alexandru.<\/p>\n
El da exemplul concret al comertului, cu constatarea ca suntem
\nsingura tara din Europa Centrala si de Est care nu are niciun lant
\nautohton puternic de retail. Sau, mai bine spus, care nu mai are
\nniciunul, dupa ce in ultimii patru ani au avut loc numeroase
\nvanzari catre investitori straini, cea mai recenta fiind cea a
\nlantului de supermarketuri Ethos, detinut de omul de afaceri Ioan
\nSoloman, catre firma greaca Vismonto. Avem, deci, o bila neagra la
\nacest capitol.<\/p>\n
Pe de alta parte, marcile care inca mai apartin in totalitate
\nunor antreprenori romani nu sunt suficient de capitalizate, la
\nnivel de imagine. Topul celor mai puternice 40 de branduri
\nromanesti, realizat de Brandivia si GfK, arata ca suntem devansati
\nla multe categorii de produsele importate, in timp ce alte paliere
\nce ne-ar putea aduce mai in fata in top nici nu sunt remarcate.
\nPiata berii si sectorul auto sunt destul de bine reprezentate. Si,
\ntotusi, din 40 de branduri puternice, majoritatea sunt straine, iar
\nin top 10 se afla o singura marca romaneasca – Poiana.<\/p>\n
E greu de crezut ca la urmatoarea centralizare de voturi vor fi
\nmai multe branduri locale prezente, de vreme ce antreprenorii nu au
\ncampanii reale de pozitionare in piata. Alexandru vorbeste despre
\nmarci din electroretail, precum Altex sau Domo, dar si din
\nindustria bunurilor de larg consum, precum Agricola Bacau. Ele sunt
\nexemple de afaceri care au potential de a-si crea un brand
\ncompetitiv, dar n-au investit inca suficient de mult in acest scop.
\nCel putin in zona comertului cu electronice si electrocasnice,
\npotentialul este urias, avand in vedere ca lanturile de magazine
\nromanesti nu au parte de concurenta agresiva a multinationalelor.
\nPutini sunt insa cei ce au aparut cu un mesaj clar de pozitionare,
\nmai ales dupa ce puterea de cumparare a scazut, iar bunurile din
\naceasta categorie au fost primele afectate.<\/p>\n
Desi recunoaste ca este destul de greu pentru un antreprenor
\nlocal sa inceapa acum sa construiasca un brand de la zero si sa
\nprinda din urma ceea ce altii au acumulat in ani de zile, Cosmin
\nAlexandru spune ca sunt si avantaje pentru cei ce se gandesc acum
\nsa-si defineasca pozitia in piata sau vor sa se repozitioneze.
\n“Daca ai bani sa faci o campanie de branding sau rebranding, este o
\nstrategie foarte buna pentru ca acum, mai mult decat oricand, orice
\nmesaj de acest gen se vede si se aude mult mai bine”, este de
\nparere seful Brandivia.<\/p>\n
Aneta Bogdan de la Brandient duce argumentul si mai departe si
\nspune ca astfel de initiative sunt stimulate de ceea ce s-a
\nintamplat in economie. “Chiar companii foarte mari si care nu aveau
\no problema de imagine, precum Vodafone, s-au repozitionat pentru ca
\nau inteles ca piata s-a schimbat si va ramane mult timp asa. Si,
\nmai important, s-au schimbat consumatorii si bugetele lor
\ndisponibile.”<\/p>\n
Anul trecut, lectia despre care vorbeste Aneta Bogdan a fost
\ninvatata de mai multe companii, 2009 fiind un an surprinzator de
\naglomerat in campanii de branding si chiar rebranding. Companiile
\nde asigurari au fost cele mai energice la acest capitol. Cu patru
\nmari campanii de rebranding, 2009 a fost pana acum cel mai activ an
\npentru asiguratori la capitolul comunicare. Interamerican s-a
\ntransformat in Eureko, AIG in Alico, Unita in Uniqa, in urma
\npreluarii, iar Groupama si-a facut oficial intrarea in piata, dupa
\nce a absorbit cele trei companii de asigurari de mici dimensiuni,
\nAsiban, BT Asigurari si OTP Garancia. Sigur ca fuziunile sau
\nachizitiile genereaza campanii de acest gen in mod natural, dar si
\nacestea au fost ocazii oportune pentru a iesi in fata si a
\ntransmite un mesaj.<\/p>\n
Practic, ceea ce ar trebui sa faca antreprenorii romani inseamna
\nmai mult decat sa construiasca o marca pe care oamenii s-o poata
\nrecunoaste atunci cand ii aud numele: e vorba de capacitatea de a
\ncrea un nume, o imagine, un logo si o poveste cu care consumatorii
\nsa se poata asocia si care sa aiba puterea de a-i fideliza – in
\nesenta, acelasi lucru pe care l-au facut Apple, CEZ din Cehia sau
\nLukoil din Rusia, iar la noi l-au facut Jolidon, Rompetrol sau
\nfirmele care au lansat marci ca Timisoreana sau Fulga. Topurile
\ncare circula de ceva vreme despre pozitionarea marcilor romanesti
\nfata de cele straine, dar si ceea ce s-a intamplat de curand cu
\nbrandul de tara arata ca mai sunt multe lectii de marketing de
\ninvatat. Specialistii in imagine si promovare spun ca antreprenorii
\nau inceput in numar tot mai mare sa deschida ochii si sa inteleaga
\nmecanismele care transforma un produs anonim intr-unul memorabil.
\nDaca e asa, atunci aceasta ar trebui sa se vada pe mai departe in
\ninvestitii in marci romanesti, dincolo de inevitabilele campanii de
\nrebranding ulterioare preluarii unor firme autohtone de catre
\naltele straine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Sa spunem lucrurilor pe nume: romanii nu au fost niciodata maestri in construirea unor marci puternice. Doar cateva zeci de nume autohtone au o rezonanta clara in urechea consumatorului, iar cele care au trecut de granitele tarii pot fi numarate pe degetele de la o mana. Morala brandingului bine facut pare acum mai actuala decat oricand, mai ales de cand frunza buclucasa de la Turism a readus in discutie o tema mai veche: cat de bine ne pricepem la branding?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[573],"tags":[7386,12352,7387,22],"class_list":["post-22429","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-media-marketing","tag-branduri","tag-elena-udrea","tag-marci","tag-media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22429","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22429"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22429\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":42015,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22429\/revisions\/42015"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5545\/6794128\/2\/banda-logoo.jpg?width=297&height=31\")
<\/a><\/p>\n