\nVineri, 9 februarie 2024, Banca Transilvania a anun\u0163at oficial c\u0103 a semnat tranzac\u0163ia de achizi\u0163ie a OTP Bank Rom\u00e2nia (banca plus opera\u0163iunile de leasing \u015fi de asset management) pentru 347,5 milioane de euro.<\/p>\n
\nEste a patra achizi\u0163ie bancar\u0103 pe care o face Banca Transilvania \u00een ultimul deceniu, dup\u0103 Volksbank, Bancpost \u015fi Idea Bank.<\/p>\n
\nPreluarea OTP Bank va duce Banca Transilvania spre o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 23-24%, consolid\u00e2ndu-\u015fi astfel pozi\u0163ia de lider \u00een sistemul bancar rom\u00e2nesc.<\/p>\n
\nFoarte mult\u0103 lume nu \u015ftie, dar principalul ac\u0163ionar al B\u0103ncii Transilvania este Pilonul II de Pensii, unde peste 8 milioane de rom\u00e2ni au banii de pensie, respectiv contribu\u0163ia de 3,75% din salariul brut care se duce \u00eentr-unul din cele sapte fonduri Pilon II de pensii.<\/p>\n
\nAchizi\u0163ia OTP are dou\u0103 semnifica\u0163ii:<\/p>\n
\nPrima \u2013 Banca Transilvania, o banc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 fondat\u0103 la Cluj \u015fi condus\u0103 \u00een continuare de la Cluj, cump\u0103r\u0103 opera\u0163iunile din Rom\u00e2nia ale unei b\u0103nci ungare \u2013 OTP, care este unul dintre cele mai mari grupuri financiare din regiune. OTP, care a intrat \u00een Rom\u00e2nia acum 20 de ani \u015fi care pe parcurs a cump\u0103rat dou\u0103 b\u0103nci \u2013 RoBank \u015fi Millennium Bank, ar fi vrut s\u0103 creasc\u0103 \u00een continuare pe pia\u0163\u0103, dar nu mai putea s\u0103 o fac\u0103 prin cre\u015ftere organic\u0103. Iar acest lucru s-ar putea pune pe seama pozi\u0163ie B\u0103ncii Na\u0163ionale, care acum c\u00e2\u0163iva ani a respins direct achizi\u0163ia B\u0103ncii Rom\u00e2ne\u015fti, de\u0163inut\u0103 de National Bank of Greece, de c\u0103tre OTP. Dup\u0103 numai un an, Banca Rom\u00e2neasc\u0103 a fost achizi\u0163ionat\u0103 de c\u0103tre EximBank, o banc\u0103 controlat\u0103 de stat prin Ministerul Finan\u0163elor. OTP a mai fost \u00een discu\u0163ii s\u0103 cumpere Garanti Bank, dar negocierile, care ajunseser\u0103 la faza unei oferte financiare, s-au oprit prin retragerea de la mas\u0103 a OTP.<\/p>\n
\nDe\u015fi au fost mai mul\u0163i interesa\u0163i de OTP \u2013 Erste\/BCR, UniCredit, Raiffeisen – care a ajuns \u00een faza final\u0103 cu Banca Transilvania, \u00een final grupul ungar a v\u00e2ndut banca din Rom\u00e2nia c\u0103tre Banca Transilvania la pre\u0163ul pie\u0163ei, respectiv la un multiplu de 0,75 fa\u0163\u0103 de activele nete. Ca o compara\u0163ie, UniCredit a cump\u0103rat Alpha Bank Rom\u00e2nia la un multiplu de 1,3, conform evalu\u0103rilor din pia\u0163\u0103.<\/p>\n
\nCum a reu\u015fit Banca Transilvania \u015fi BNR s\u0103-i conving\u0103 pe cei de la OTP c\u0103 banca din Cluj este cea mai bun\u0103 solu\u0163ie pentru ei, istoria ne va spune.<\/p>\n
\nA doua semnifica\u0163ie este legat\u0103 de cre\u015fterea ponderii capitalului rom\u00e2nesc \u00een sistemul bancar, o opera\u0163iune care se face pas cu pas de mai mul\u0163i ani \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 se bat\u0103 public moned\u0103 pe acest lucru.<\/p>\n
\n\u00cen 2008, \u00eenainte s\u0103 vin\u0103 criza, ponderea capitalului rom\u00e2nesc \u00een sistemul bancar \u2013 b\u0103nci private cu capital rom\u00e2nesc \u015fi b\u0103ncile de stat \u2013 era de numai 11,6%, \u00een timp ce b\u0103ncile cu capital majoritar str\u0103in, inclusiv sucursalele, aveau o pondere \u00een sistemul bancar rom\u00e2nesc de 88,2%.<\/p>\n
\nLa finalul lui 2022, ultimele date agregate furnizate de BNR arat\u0103 c\u0103 \u00een sistemul bancar capitalul rom\u00e2nesc a crescut la 31,89%, \u00een timp ce capitalul majoritar str\u0103in a sc\u0103zut la 68,11%, de la 88,2%.<\/p>\n
\nAceast\u0103 schimbare a avut ca motor sus\u0163inerea B\u0103ncii Transilvania \u00een aceste achizi\u0163ii, care au permis s\u0103 creasc\u0103 de la o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de de 5,4% \u00een 2008 (locul 7 \u00een sistem), la 19,4% la final de 2022, sus\u0163inerea CEC Bank de a cre\u015fte organic \u00eentr-un mod accelerat, banca controlat\u0103 de stat reu\u015find s\u0103 creasc\u0103 de la o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 4,3% \u00een 2008 la 8,8% la final de 2022 \u015fi, dac\u0103 mai punem cre\u015fterea de anul trecut, vom vedea CEC Bank cu o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de peste 9%, cel mai probabil urc\u00e2nd pe locul patru, \u00een fa\u0163a ING Bank. \u00cen 2008, CEC Bank era pe locul 9. Eximbank a reu\u015fit s\u0103 creasc\u0103 \u015fi organic dar \u015fi prin achizi\u0163ia B\u0103ncii Rom\u00e2ne\u015fti de la o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 0,9% \u00een 2008, la o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 3,27% \u00een 2022 (locul 8 \u00een pia\u0163\u0103).<\/p>\n
\nAceast\u0103 cre\u015ftere a capitalului rom\u00e2nesc, at\u00e2t privat c\u00e2t \u015fi de stat, poate fi pus\u0103 pe seama unui plan strategic care, repet, nu a fost f\u0103cut public \u00eentr-un mod zgomotos, dar a fost \u015fi este executat \u00een fiecare an.<\/p>\n
\nPentru a vedea cum s-a ajuns aici, trebuie s\u0103 d\u0103m pu\u0163in timpul \u00eenapoi.<\/p>\n
\nAnii \u201990 au fost dezastruo\u015fi pentru economia rom\u00e2neasc\u0103 care ie\u015fise din comunism \u015fi o luase pe calea unui capitalism la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. Economia rom\u00e2neasc\u0103 nu avea bani, nu avea valut\u0103, nu avea capital, \u00een schimb avea infla\u0163ie, deprecierea ucig\u0103toare a cursului valutar leu\/dolar, avea tensiuni sociale majore \u015fi nici nu reu\u015fise s\u0103 se urce \u00een trenul Uniunii Europene \u015fi al NATO, tren \u00een care se urcaser\u0103 fostele state comuniste.<\/p>\n
\n\u00cen acest context, economia Rom\u00e2niei pierduse 30% din valoare, multe fabrici comuniste nu-\u015fi mai g\u0103seau nici pia\u0163\u0103 \u015fi nici viitor, iar noii capitali\u015fti f\u0103ceau bani prelu\u00e2nd contractele statului sau devaliz\u00e2nd tot ce se putea devaliza, \u00eencep\u00e2nd cu b\u0103ncile de stat, companiile de stat, institu\u0163iile de stat \u015fi bugetul de stat.<\/p>\n
\nSistemul bancar rom\u00e2nesc \u00eencepuse \u00een tromb\u0103, cu patru b\u0103nci mari de stat, dar imediat fusese \u00eenc\u0103lecat de factorul politic \u015fi de noii capitali\u015fti. B\u0103ncile private care ap\u0103ruser\u0103 fuseser\u0103 mai degrab\u0103 \u00eenfiin\u0163ate pentru a lua depozite de la rom\u00e2ni \u015fi a da credite ac\u0163ionarilor \u015fi prietenilor lor.<\/p>\n
\n\u00cen numai c\u00e2\u0163iva ani, b\u0103ncile rom\u00e2ne\u015fti – fie cele de stat, care dominau pia\u0163a, fie cele private care ap\u0103ruser\u0103 -, confruntate \u015fi cu situa\u0163ia economic\u0103 dificil\u0103, au fost trimise la col\u0163 pline de credite neperformante, pline de scandaluri, de devaliz\u0103ri, pline de influen\u0163e politice (C\u00e2t\u0103 lume \u00ee\u015fi mai aduce aminte de Bancorex, cea mai mare banc\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een anii \u201990?).<\/p>\n
\nEste adev\u0103rat c\u0103 nici supravegherea bancar\u0103 din partea BNR nu fusese \u00een cea mai bun\u0103 form\u0103, pe h\u00e2rtie exista, \u00een realitate nu prea.<\/p>\n
\nDar, odat\u0103 cu schimb\u0103rile politice \u2013 venirea regimului Constantinescu, \u00eenceperea unui proces amplu de privatizare, apari\u0163ia investitorilor str\u0103ini, perspectiva intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi NATO -, lucrurile au \u00eenceput s\u0103 se schimbe \u015fi \u00een sistemul bancar.<\/p>\n
\nBancorex, plin\u0103 de credite neperformante \u015fi scandaluri, a fost lichiditat\u0103 (nume de cod Sunset) iar partea bun\u0103 a fost dat\u0103 BCR, o banc\u0103 de stat pe care un pre\u015fedinte reu\u015fise s\u0103 o \u0163in\u0103 \u00een picioare, B\u0103ncii Agricole i se g\u0103sise pe ultima sut\u0103 de metri un cump\u0103r\u0103tor \u2013 Raiffeisen, BRD se privatizase cu grupul francez Societe Generale, iar Bancpost fusese preluat\u0103 de o banc\u0103 portughez\u0103 \u015fi fondul de investi\u0163ii al gigantului american General Electric. Creditele neperformante de la Bancorex \u015fi Banca Agricol\u0103 fuseser\u0103 preluate de c\u0103tre stat.<\/p>\n
\nSupravegherea bancar\u0103 din partea B\u0103ncii Na\u0163ionale se schimbase \u00een totalitate \u015fi \u00eencepea s\u0103-\u015fi fac\u0103 sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u00een pia\u0163\u0103.<\/p>\n
\nMugur Is\u0103rescu, guvernatorul BNR, a f\u0103cut tot posibilul s\u0103 deschid\u0103 pia\u0163a bancar\u0103 c\u0103tre b\u0103ncile str\u0103ine, s\u0103 privatizeze b\u0103ncile de stat, mai ales pentru a sus\u0163ine intrarea noastr\u0103 \u00een UE \u015fi NATO.<\/p>\n
\nB\u0103ncile private care erau curate au r\u0103mas \u00een picioare, Banca Transilvania fiind una dintre ele, iar celelalte b\u0103nci private care fuseser\u0103 devalizate de c\u0103tre propriii ac\u0163ionari \u00eencepeau s\u0103 fie date deoparte \u2013 \u00eenchise \u015fi lichiditate.<\/p>\n
\nB\u0103ncile str\u0103ine care ap\u0103ruser\u0103 \u00een pia\u0163\u0103 la finalul anilor \u201990 \u015fi \u00eenceputul anilor 2000 au adus banii de care suferea economia \u015fi sistemul bancar, au adus knowledge, au adus \u00eencredere, ceea ce a \u00eensemnat enorm pentru economia rom\u00e2neasc\u0103, care \u00eencerca s\u0103 se refac\u0103 dup\u0103 deceniul \u201990 dezastruos.<\/p>\n
\nEconomia a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 prin intrarea investiorilor str\u0103ini, care a atras \u015fi capitalul rom\u00e2nesc, a\u015fa cum era el atunci.<\/p>\n
\nB\u0103ncile str\u0103ine au \u00eenceput s\u0103-\u015fi fac\u0103 sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u015fi pe pia\u0163a de retail prin credite c\u0103tre persoane fizice.<\/p>\n
\nDin 2000 economia Rom\u00e2niei a accelerat vizibil, iar pentru sistemul bancar punctul de glorie a fost 2005, atunci c\u00e2nd grupul austriac Erste a cump\u0103rat pentru o sum\u0103 imens\u0103 \u2013 3,75 miliarde de euro \u2013 60% din BCR, cea mai mare banc\u0103 local\u0103, care avea o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 25%. Toat\u0103 banca a fost evaluat\u0103 astfel la 6 miliarde de euro, adic\u0103 un multiplu de 6 ori a activelor nete, un multiplu foarte mare, care nu a mai fost atins niciodat\u0103. A\u015fa, pentru istorie, Erste nu \u015fi-a recuperat niciodat\u0103 banii pl\u0103ti\u0163i pentru BCR.<\/p>\n
\nAnii 2000 au fost ani excep\u0163ionali pentru sistemul bancar, intrarea noastr\u0103 \u00een NATO (2004) \u015fi Uniunea European\u0103 (2007) aduc\u00e2nd miliarde \u015fi miliarde de euro \u00een sistemul bancar rom\u00e2nesc pentru a se da credite popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi companiilor din Rom\u00e2nia, care niciodat\u0103 nu ajunseser\u0103 \u00een situa\u0163ia \u00een care b\u0103ncile s\u0103 se roage de ei s\u0103 ia credite. Toat\u0103 lumea credea c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere exponen\u0163ial\u0103 economic\u0103, bancar\u0103, de business \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd de salarii va fi nelimitat\u0103.<\/p>\n
\nBNR a \u00eencercat prin m\u0103suri mai pu\u0163in ortodoxe s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 ritmul de cre\u015ftere a credit\u0103rii (30-40% pe an), aprecierea monedei na\u0163ionale care sc\u0103zuse de la 4 lei pentru un euro la 3 lei pentru un euro, dar a avut prea pu\u0163in succes.<\/p>\n
\n\u00cen 2008, creditele acordate de b\u0103nci companiilor \u015fi persoanelor fizice erau mai mari cu 40% fa\u0163\u0103 de depozitele atrase, diferen\u0163a fiind acoperit\u0103 prin linii de finan\u0163are \u201cf\u0103r\u0103 num\u0103r, f\u0103r\u0103 num\u0103r\u201d de la b\u0103ncile-mam\u0103. Plus c\u0103 70% din credite fuseser\u0103 date \u00een euro, franci elve\u0163ieni \u015fi dolari, fa\u0163\u0103 de numai 30% \u00een lei.<\/p>\n
\nDe nic\u0103ieri, a ap\u0103rut \u00eens\u0103 criza din 2008, cea mai mare criz\u0103 financiar\u0103 din ultimul secol, iar toat\u0103 aceast\u0103 euforie financiar\u0103 a disp\u0103rut \u015fi din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nToate liniile de finan\u0163are externe au disp\u0103rut peste noapte, miliardele de euro plecau \u00eenapoi la b\u0103ncile-mam\u0103, cursul valutar intrase \u00een vrie \u015fi toat\u0103 lumea se \u00eentreba c\u00e2nd va ajunge la 5 lei pentru un euro. BNR f\u0103cea eforturi disperate pentru a \u0163ine sub control pia\u0163a valutar\u0103 \u015fi monetar\u0103, dar \u015fi pentru a \u0163ine sistemul bancar rom\u00e2nesc sub control, care se confrunta cu ie\u015firi mari de linii de finan\u0163are. Pe l\u00e2ng\u0103 asta, ap\u0103ruser\u0103 zvonurile privind pr\u0103bu\u015firea unei b\u0103nci \u2013 Banca Transilvania -, lumea f\u0103c\u00e2nd o corela\u0163ie cu ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een afar\u0103, unde mari b\u0103nci americane \u015fi europene c\u0103deau \u00een fiecare zi pe burse, iar statele f\u0103ceau eforturi majore pentru a le \u0163ine \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen toamna lui 2008 Banca Na\u0163ional\u0103 a dat peste noapte un \u00eemprumut de urgen\u0163\u0103 B\u0103ncii Transilvania, care se confrunta cu un deficit de lichiditate, iar \u00een acela\u015fi timp asigura celelalte b\u0103nci din pia\u0163\u0103, toate str\u0103ine, c\u0103 nu-i nicio problem\u0103 cu banca din Cluj \u015fi pot face opera\u0163iuni cu ea \u00een continuare.<\/p>\n
\nPentru a opri hemoragia valutar\u0103 \u015fi c\u0103derea economic\u0103 care se \u00eent\u00e2mpla \u00een fiecare zi, guvernul de atunci a fost nevoit s\u0103 ia un \u00eemprumut de urgen\u0163\u0103 de 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondial\u0103 \u015fi Comisia European\u0103 ca s\u0103 acopere deficitul de finan\u0163are valutar\u0103, s\u0103 asigure stabilitatea cursului valutar \u015fi s\u0103 finan\u0163eze bugetul, care se confrunta cu o sc\u0103dere de venituri pentru c\u0103 economia nu mai mergea.<\/p>\n
\nPe l\u00e2ng\u0103 acest lucru, a mai fost nevoie de acordul de la Viena, \u00een care b\u0103ncile str\u0103ine s-au angajat s\u0103 nu mai retrag\u0103 finan\u0163\u0103rile \u00een valut\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nSistemul bancar rom\u00e2nesc era expus pe valut\u0103, iar dac\u0103 cursul valutar cre\u015ftea \u015fi disp\u0103reau liniile de finan\u0163are \u00een valut\u0103, colapsa.<\/p>\n
\n\u00centre 2009 \u015fi 2012 au fost trei ani economici cumpli\u0163i. B\u0103ncile str\u0103ine nu prea mai voiau s\u0103 finan\u0163eze economia pentru c\u0103 nu mai aveau linii de finan\u0163are externe, crescuse riscul, iar sediile centrale de la Viena, Paris, Atena, Amsterdam, Londra nu mai voiau expunere pe Rom\u00e2nia, ci dimpotriv\u0103.<\/p>\n
\nC\u0103derea economic\u0103 a dus la apari\u0163ia creditelor neperformante, iar sistemul bancar rom\u00e2nesc s-a confruntat cu aceast\u0103 problem\u0103 major\u0103. BNR a presat b\u0103ncile s\u0103 recunoasc\u0103 creditele neperformante, iar \u00een 2014, pe v\u00e2rf, creditele neperformante ajunseser\u0103 la aproape 25% din portofoliul de credite.<\/p>\n
\nDup\u0103 criza din toamna lui 2008, Horia Ciorcil\u0103, pre\u015fedintele B\u0103ncii Transilvania \u015fi principalul ac\u0163ionar individual, a \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o banc\u0103 str\u0103in\u0103 care s\u0103-i aduc\u0103 o stabilitate mai mare. A avut discu\u0163ii cu Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale, care de\u0163inea \u00een Rom\u00e2nia BRD, a discutat cu National Bank of Greece, a discutat cu mai multe b\u0103nci str\u0103ine, dar nu a ie\u015fit nimic. Doar a reu\u015fit s\u0103 conving\u0103 Bank of Cyprus s\u0103 preia 10% din ac\u0163iuni, cu posibilitatea de a-\u015fi majora cota. \u00cens\u0103 BNR nu a fost de acord.<\/p>\n
\nEconomia s-a mai stabilizat, dar sistemul bancar suferea \u00een continuare. B\u0103ncile str\u0103ine intraser\u0103 \u00eentr-un proces de reducere a expunerilor \u2013 deleveraging.<\/p>\n
\nPe acest fond, Banca Trasilvania a \u00eenceput s\u0103 preia o parte dintre clien\u0163i, companiile mici \u015fi mijlocii rom\u00e2ne\u015fti, care nu mai puteau s\u0103 ia credite de la b\u0103ncile str\u0103ine.<\/p>\n
\nA fost o politic\u0103 asumat\u0103, f\u0103r\u0103 a \u015fti unde va duce. Economia s-a mai \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, au \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 salariile, pia\u0163a imobiliar\u0103 \u015fi-a stopat c\u0103derea, iar programul Prima Cas\u0103 a \u00eenceput s\u0103 readuc\u0103 clien\u0163ii \u00een b\u0103nci, mai ales c\u0103 pre\u0163urile apartamentelor erau la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de 2008.<\/p>\n
\n\u00cen 2014 pe pia\u0163\u0103 a ap\u0103rut \u00eens\u0103 o oportunitate pe care o ai o dat\u0103 \u00een via\u0163\u0103: grupul austriac Volksbank a scos la v\u00e2nzare banca din Rom\u00e2nia, care \u00een 2008 ajunsese pe locul 3 \u00een pia\u0163\u0103, dar prin venirea crizei \u015fi pr\u0103bu\u015firea pie\u0163ei imobiliare ajunsese s\u0103 fie plin\u0103 de credite neperformante. B\u0103ncile str\u0103ine c\u0103rora li s-a oferit Volksbank au zis pas, iar printr-un concurs de \u00eemprejur\u0103ri oferta a ajuns \u015fi la Banca Transilvania, care \u00eentr-o lun\u0103 a luat decizia s\u0103 o cumpere. A fost o tranzac\u0163ie unic\u0103 pentru banca din Cluj, care pur \u015fi simplu i-a schimbat viitorul. Preluarea cu succes a Volksbank, \u00een urma c\u0103reia a c\u00e2\u015ftigat 350 de milioane de euro, a propulsat-o \u00een top 3 \u00een pia\u0163\u0103. BNR a fost de acord cu aceast\u0103 achizi\u0163ie \u015fi chiar a \u00eencurajat-o, pentru a mai acoperi din golul de finan\u0163are care exista pe pia\u0163a bancar\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen numai c\u00e2\u0163iva ani, pe pia\u0163\u0103 a ap\u0103rut la v\u00e2nzare \u015fi Bancpost, o alt\u0103 banc\u0103 din top 10 pe care ac\u0163ionarul majoritar, grupul elen Eurobank, trebuia s\u0103 o v\u00e2nd\u0103 ca parte a unei \u00een\u0163elegeri europene din criza greceasc\u0103 din 2010. Av\u00e2nd experien\u0163a Voksbank \u015fi beneficiind \u00een continuare de sus\u0163inerea BNR, Banca Transilvania a cump\u0103rat Bancpost, reu\u015find astfel s\u0103 ajung\u0103 pe primul loc \u00een pia\u0163\u0103, dep\u0103\u015find BCR, aflat \u00een portofoliul Erste.<\/p>\n
\nBCR a fost cea mai lovit\u0103 banc\u0103 de criza din 2008\/2009, \u00eenregistr\u00e2nd cel mai mare portofoliu de credite neperformante, multe credite venind \u015fi din istoria b\u0103ncii. Erste nu a mai riscat cu BCR a\u015fa cum a riscat \u00een momentul achizi\u0163iei, \u00een 2005, a\u015fa c\u0103 a tras fr\u00e2na de m\u00e2n\u0103. Treptat, BCR a pierdut din cota de pia\u0163\u0103, ceea ce a permis B\u0103ncii Transilvania s\u0103-i ia locul.<\/p>\n
\nLa fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu BRD, francezii confrunt\u00e2ndu-se cu multe probleme la Bucure\u015fti, nu au mai vrut s\u0103-\u015fi m\u0103reasc\u0103 expunerea.<\/p>\n
\nRaiffeisen \u015fi UniCredit au mai crescut fa\u0163\u0103 de 2008, dar nu suficient.<\/p>\n
\nING a avut cre\u015fterea cea mai spectaculoas\u0103, de la o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 3,5% \u00een 2008 ajung\u00e2nd la 9% \u00een 2022.<\/p>\n
\nAceast\u0103 cre\u015ftere a B\u0103ncii Transilvania, dar \u015fi a celorlalte b\u0103nci rom\u00e2ne\u015fti \u2013 CEC Bank \u015fi Eximbak -, a avut \u00een spate o schimbare fundamental\u0103 a pie\u0163ei bancare locale: depozitele au devenit mai mari dec\u00e2t creditele (spre exemplu, acum depozitele sunt mai mari dec\u00e2t creditele cu 30%), deci nu mai este nevoie de finan\u0163are extern\u0103, sc\u0103derea spectaculoas\u0103 a dob\u00e2nzilor la lei a f\u0103cut ca 70% din credite s\u0103 fie date \u00een lei \u015fi numai 30% \u00een valut\u0103, ceea ce a f\u0103cut s\u0103 dispar\u0103 riscul valutar, economia a crescut spectaculos (spre exemplu, \u00eentre 2008 \u015fi 2022 economia a crescut de aproape trei ori), cre\u015fterea salariilor de 3-4 ori a dus la cre\u015fterea depozitelor bancare, cre\u015fterea spectaculoas\u0103 a companiilor mici \u015fi mijlocii rom\u00e2ne\u015fti care \u015fi-au g\u0103sit finan\u0163are \u00een special la b\u0103ncile rom\u00e2ne\u015fti, stabilitatea cursului valutar leu\/euro din ultimul deceniu.<\/p>\n
\nIntrarea \u00een Uniunea European\u0103 ne-a adus 80 de miliarde de euro, bani care se reg\u0103sesc \u015fi \u00een sistemul bancar.<\/p>\n
\nPe l\u00e2ng\u0103 acest lucru, specific pentru Banca Transilvania a fost apari\u0163ia banilor din Pilonul II de Pensii, bani care au ajuns \u015fi \u00een capitalul b\u0103ncii, Pilonul II de Pensii devenind principalul ac\u0163ionar, cu peste 30% din ac\u0163iuni.<\/p>\n
\nPentru a nu se mai confrunta cu situa\u0163ia din 2008, c\u00e2nd au disp\u0103rut peste noapte finan\u0163\u0103rile \u00een valut\u0103, BNR a sus\u0163inut aceast\u0103 cre\u015ftere a capitalului rom\u00e2nesc \u00een sistemul bancar, o cre\u015ftere care te ajut\u0103 \u015fi \u00een perioadele de criz\u0103, c\u00e2nd pie\u0163ele financiare se blocheaz\u0103.<\/p>\n
\nC\u00e2nd a venit COVID-ul, b\u0103ncile rom\u00e2ne\u015fti au cump\u0103rat emisiunile de titluri de stat ale Ministerului Finan\u0163elor deoarece b\u0103ncile str\u0103ine f\u0103cuser\u0103 c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u00eenapoi.<\/p>\n
\nC\u00e2nd a venit criza cu apari\u0163ia r\u0103zboiului din Ucraina, b\u0103ncile rom\u00e2ne\u015fti au cump\u0103rat titlurile de stat \u015fi au alimentat cu euro casele de schimb valutar.<\/p>\n
\nEste mai u\u015for s\u0103 suni \u00een birourile de la Bucure\u015fti dec\u00e2t \u00een birourile de la Viena, Paris, Amsterdam, Milano, sau Londra.<\/p>\n
\nA\u015fa, ca ni\u015fte date statistice, Banca Transilvania a crescut din 2008 \u00eencoace de 8,4 ori la nivel de active, CEC Bank a crescut de 5,3 ori, iar Eximbank a crescut de 8,3 ori. BCR a crescut din 2008 p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea anului trecut cu numai 65%, iar BRD cu numai 51%. Activele sistemului bancar \u00een toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 au crescut cu 150%.<\/p>\n
\nAceasta este o poz\u0103 pe 15 ani a sistemului bancar din Rom\u00e2nia. Certitudinea este c\u0103 Banca Transilvania a fost \u00eencurajat\u0103 prin toate mijloacele \u015fi sus\u0163inut\u0103 s\u0103 devin\u0103 lider, s\u0103-\u015fi m\u0103reasc\u0103 cota, iar capitalul bancar rom\u00e2nesc, cel privat \u015fi de stat prin CEC \u015fi Eximbank, s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren.<\/p>\n
\nCe va fi \u00een continuare vom vedea, dar a\u015fa, ca ni\u015fte \u0163inte, \u00eemi amintesc c\u0103 Horia Ciorcil\u0103, pre\u015fedintele B\u0103ncii Transilvania, mi-a spus dup\u0103 achizi\u0163ia Bancpost c\u0103 banca trebuie s\u0103 ajung\u0103 la o cot\u0103 de 30% pentru a face fa\u0163\u0103 tuturor vremurilor, pentru a finan\u0163a economia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi c\u00e2nd e perioad\u0103 de boom economic \u015fi c\u00e2nd sunt crize.<\/p>\n
\n\u015ei nu \u015ftiu cine mi-a spus, dar capitalul rom\u00e2nesc \u00een sistemul bancar, privat \u015fi de stat, trebuie s\u0103 ajung\u0103 la 50%.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Vineri, 9 februarie 2024, Banca Transilvania a anun\u0163at oficial c\u0103 a semnat tranzac\u0163ia de achizi\u0163ie a OTP Bank Rom\u00e2nia (banca plus opera\u0163iunile de leasing \u015fi de asset management) pentru 347,5 milioane de euro. Este a patra achizi\u0163ie bancar\u0103 pe care o face Banca Transilvania \u00een ultimul deceniu, dup\u0103 Volksbank, Bancpost \u015fi Idea Bank. Preluarea OTP […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[237,7267,185,56913,10140,178,9105],"class_list":["post-224056","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banca-transilvania","tag-banci","tag-bnr","tag-capital-privat-romanesc","tag-cota-de-piata","tag-cristian-hostiuc","tag-otp-bank"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/224056","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=224056"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/224056\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=224056"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=224056"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=224056"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}