{"id":223495,"date":"2024-01-23T11:22:17","date_gmt":"2024-01-23T11:22:17","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=223495"},"modified":"2024-01-23T11:22:17","modified_gmt":"2024-01-23T11:22:17","slug":"cine-sunt-eroii-care-ajuta-tara-sa-functioneze-in-perioada-in-care-soldatii-duc-lupte-grele-impotriva-armatei-ruse-care-distruge-totul-in-cale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=223495","title":{"rendered":"Cine sunt eroii care ajut\u0103 \u0163ara s\u0103 func\u0163ioneze \u00een perioada \u00een care solda\u0163ii duc lupte grele \u00eempotriva armatei ruse, care distruge totul \u00een cale"},"content":{"rendered":"

\nOksana, o femeie din estul Ucrainei, \u00ee\u015fi m\u0103rturise\u015fte povestea dureroas\u0103 pentru The Economist de la ad\u00e2ncimea de 500 de metri, dintr-o min\u0103 din apropierea ora\u015fului Ternivka. Pandemia i-a luat mama \u015fi so\u0163ul, iar conflictele armate ulterioare i-au r\u0103pit tat\u0103l \u015fi fiul cel mare. Cu ora\u015ful natal distrus \u015fi familia aproape complet disp\u0103rut\u0103, Oksana s-a reinventat ca miner, g\u0103sind \u00een munca subteran\u0103 o modalitate de a bloca amintirile dureroase. Schimb\u0103rile aduse de r\u0103zboi au remodelat pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103 din Ucraina, aduc\u00e2nd femeile \u00eentr-un rol tot mai evident \u015fi important \u00een economie.<\/strong><\/p>\n

\nOksana spune c\u0103 \u015fi-a pus via\u0163a pe pauz\u0103. Pandemia de Covid-19 i-a r\u0103pit mama \u015fi pe so\u0163ul ei \u00een urm\u0103 cu doi ani. Artileria rus\u0103 i-a ucis tat\u0103l \u015fi pe fiul cel mare \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103. \u201eM-am cufundat \u00een munca mea\u201d, poveste\u015fte ea pentru The Economist undeva la ad\u00e2ncimea de 500 de metri, \u00eentr-o min\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Ternivka, un ora\u015f din estul Ucrainei. Albul ochilor ei str\u0103luce\u015fte \u00een \u00eentunericul din jur. \u00cen vremurile c\u00e2nd locuia \u00een Bahmut, locul unora dintre cele mai crunte b\u0103t\u0103lii ale r\u0103zboiului, Oksana, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 49 de ani, era profesoar\u0103 de dans la un internat pentru copii s\u0103raci.<\/p>\n

\nAst\u0103zi, cu fosta ei cas\u0103 \u015fi ora\u015ful natal distruse, \u015fcoala \u00eenchis\u0103 \u015fi rudele cele mai apropiate moarte, ea este miner \u00eentr-o min\u0103 de c\u0103rbune. Dup\u0103 ce ru\u015fii \u015fi-au pornit invazia \u00een februarie 2022, Oksana s-a refugiat \u00een Polonia, unde a lucrat la sp\u0103lat vase \u015fi ca buc\u0103tar la un restaurant. Dar \u00eei era dor de Ucraina. Prietenii i-au spus c\u0103 minele Ternivka caut\u0103 muncitori, iar ea s-a \u00eenscris. Noul ei loc de munc\u0103 pl\u0103te\u015fte mai bine dec\u00e2t majoritatea, crede Oksana, \u015fi ofer\u0103 o pensie bun\u0103. Munca o ajut\u0103, de asemenea, s\u0103-\u015fi blocheze amintirile, explic\u0103 ea \u00een timp ce face o pauz\u0103 de la trierea c\u0103rbunelui. \u201eVreau s\u0103 uit totul.\u201d<\/p>\n

\nR\u0103zboiul a schimbat via\u0163a a nenum\u0103ra\u0163i ucraineni, precum \u015fi pia\u0163a muncii din \u0163ar\u0103. Aproximativ 4,8 milioane de oameni \u015fi-au pierdut locul de munc\u0103 aproape peste noapte, c\u00e2nd Rusia a atacat. Se estimeaz\u0103 c\u0103 \u015fomajul a trecut peste 30% \u00een prim\u0103vara lui 2022, acum retr\u0103g\u00e2ndu-se la 18%, totu\u015fi cu mult peste nivelurile de dinainte de r\u0103zboi. Potrivit unui sondaj, 17% dintre muncitorii ucraineni \u015fi-au schimbat profesiile de la \u00eenceputul r\u0103zboiului.<\/p>\n

\nSute de mii au fost recruta\u0163i. Oficialii americani estimeaz\u0103 c\u0103 cel pu\u0163in 70.000 de solda\u0163i ucraineni au murit \u00een r\u0103zboi \u015fi c\u0103 \u00eenc\u0103 120.000 au fost r\u0103ni\u0163i. Pe m\u0103sur\u0103 ce tot mai mul\u0163i b\u0103rba\u0163i ucraineni sunt chema\u0163i \u00een armat\u0103 sau pentru serviciile de protec\u0163ie civil\u0103, cererea de muncitori \u00een sectoarele dominate \u00een mod tradi\u0163ional de b\u0103rba\u0163i cre\u015fte.<\/p>\n

\nAici intervin femeile din Ucraina. R\u0103zboiul \u015fi ocupa\u0163ia ruseasc\u0103 au f\u0103cut imposibil\u0103 colectarea de date bune pentru statistic\u0103, dar exist\u0103 semne c\u0103 femeile conduc din ce \u00een ce mai mult economia ucrainean\u0103. Din cele 36.000 de companii mici \u015fi mijlocii \u00eenregistrate \u00een Ucraina p\u00e2n\u0103 \u00een acest an, 51% sunt conduse de femei, spune Iulia Sviridenko, ministrul economiei \u0163\u0103rii. Un num\u0103r tot mai mare de femei \u00eencep s\u0103 lucreze \u00een industrie, construc\u0163ii \u015fi minerit. \u201eVom vedea acest lucru la scar\u0103 mai mare odat\u0103 ce \u00eencepem reconstruc\u0163ia\u201d, explic\u0103 ea.<\/p>\n

\n\u00cen urm\u0103torii ani, Ucraina va avea nevoie de o armat\u0103 de medici \u015fi psihologi care s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de veteranii s\u0103i de r\u0103zboi, inclusiv de miile de b\u0103rba\u0163i, femei \u015fi copii cu membrele amputate \u015fi de solda\u0163i traumatiza\u0163i. Mul\u0163i dintre \u00eengrijitori, dac\u0103 nu majoritatea, vor fi femei. Sectoarele de energie, transport \u015fi ap\u0103rare, a\u015fteptate s\u0103 joace un rol uria\u015f \u00een economie dup\u0103 r\u0103zboi, vor atrage, de asemenea, mai multe muncitoare.<\/p>\n

\nLa complexul minier de l\u00e2ng\u0103 Ternivka, armata a recrutat 600 de oameni, aproximativ o zecime din for\u0163a de munc\u0103 total\u0103, spune directorul, Dmitro Zabielin. Pentru a compensa deficitul de angaja\u0163i, aproximativ 300 de femei s-au al\u0103turat colectivului redus. Mina a angajat femei \u00eenainte de r\u0103zboi, dar niciuna nu lucra \u00een subteran. Peste 100 dintre noii muncitori fac acum exact acest lucru. Oksana opereaz\u0103 \u015fi \u00eentre\u0163ine o band\u0103 transportoare care aduce c\u0103rbunele la suprafa\u0163\u0103. Alte femei lucreaz\u0103 ca inspectori de siguran\u0163\u0103 \u015fi electricieni.<\/p>\n

\nSe aude c\u0103 vor avea colege noi. Olena, al c\u0103rei so\u0163, fost miner, comand\u0103 un pluton l\u00e2ng\u0103 Lugansk, \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 conduc\u0103 trenurile care leag\u0103 sec\u0163iuni ale minei. Anna, care a \u00eemplinit recent 18 ani, va avea grij\u0103 de lifturile-cu\u015fti care \u00eei transport\u0103 pe mineri \u00eentre niveluri. Ternivka se afl\u0103 cu mult \u00een spatele primelor linii ale frontului, dar zona a fost lovit\u0103 de rachete de croazier\u0103 ruse\u015fti. \u201eEste foarte \u00eenfrico\u015f\u0103tor\u201d, spune Anna. \u201eDar at\u00e2t timp c\u00e2t sunt \u00een subteran, nu pot s\u0103 aud exploziile.\u201d<\/p>\n

\nExploatarea c\u0103rbunelui este o munc\u0103 periculoas\u0103, epuizant\u0103. R\u0103zboiul a f\u0103cut-o \u015fi mai periculoas\u0103. \u00cen timpul \u00eentreruperilor de electricitate cauzate de atacurile ruse\u015fti asupra infrastructurii energetice ucrainene iarna trecut\u0103, minerii de la Ternivka au trebuit s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 la 7 km, apoi s\u0103 urce 680 de metri folosind sc\u0103ri de evacuare pentru a reveni la suprafa\u0163\u0103. Datorit\u0103 noilor generatoare, minele pot men\u0163ine acum trenurile \u015fi ascensoarele \u00een func\u0163iune suficient de mult timp pentru a asigura o ie\u015fire mai pu\u0163in chinuitoare.<\/p>\n

\nUcraina are un drum de parcurs c\u00e2nd vine vorba de egalitatea de gen. Rata de participare a femeilor la for\u0163a de munc\u0103 era \u00een sc\u0103dere \u00eenainte de r\u0103zboi. A sc\u0103zut de la 54% \u00een 1990 la 48% \u00een ajunul invaziei. Femeile sunt suprareprezentate \u00een educa\u0163ie, muncile casnice \u015fi turism, profesii \u00een care salariile sunt de obicei mici. Diferen\u0163a de remunerare \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i s-a redus de la 26% \u00een urm\u0103 cu \u015fapte ani la 18,6% \u00een prezent, dar r\u0103m\u00e2ne cu mult peste media UE (12,7% \u00een 2021). P\u00e2n\u0103 \u00een 2017, c\u00e2nd a fost \u00een cele din urm\u0103 abrogat\u0103, o lege care dateaz\u0103 din epoca sovietic\u0103 interzicea femeilor 450 de profesii, de la \u015fofer de camion la sudor. \u00cen anul urm\u0103tor, Ucraina a acordat femeilor din for\u0163ele armate acelea\u015fi drepturi ca ale solda\u0163ilor b\u0103rba\u0163i. Aproximativ 43.000 de femei servesc \u00een prezent \u00een for\u0163ele armate, dintre care 5.000 \u00een func\u0163ii de lupt\u0103.<\/p>\n

\nStereotipurile persist\u0103. \u201eFemeile ar trebui s\u0103-\u015fi urm\u0103reasc\u0103 ambi\u0163iile \u00een alte domenii\u201d, apreciaz\u0103 domnul Zabielin, directorul minei, \u00een biroul s\u0103u. \u201eO femeie este \u00eengrijitoarea casei \u015fi a familiei.\u201d Dar el recunoa\u015fte c\u0103 mina probabil c\u0103 nu va avea de ales dec\u00e2t s\u0103 angajeze \u015fi mai multe femei. Mul\u0163i b\u0103rba\u0163i nu se vor \u00eentoarce niciodat\u0103 de pe front, iar Ucraina va trebui s\u0103 men\u0163in\u0103 o armat\u0103 mare chiar \u015fi dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului. \u201eVecinul nostru\u201d, spune el referindu-se la Rusia, \u201enu pleac\u0103 nic\u0103ieri.\u201d<\/p>\n

\nOksanei \u00eei este dor de via\u0163a anterioar\u0103 \u015fi de vechea ei slujb\u0103, dar nu are inten\u0163ia s\u0103 o p\u0103r\u0103seasc\u0103 pe cea nou\u0103. S-a obi\u015fnuit cu zgomotul, \u00eentunericul \u015fi praful \u015fi cu cobor\u00e2rea lung\u0103 \u00een subteran, spune ea. \u201eNu mai este la fel de \u00eenfrico\u015f\u0103tor ca r\u0103zboiul.\u201d<\/p>\n

\nDar \u015fi num\u0103rul de femei este limitat. R\u0103zboiul a for\u0163at s\u0103-\u015fi caute ad\u0103post \u00een \u0163\u0103ri str\u0103ine aproape 6 milioane de ucraineni. Cea mai mare parte dintre ei sunt femei \u015fi copii. 2,8 milioane sunt femei cu v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103. Ucraina are \u015fi va avea nevoie disperat\u0103 de ele, scrie Bloomberg.<\/p>\n

\nE\u015fecul \u00een a le convinge s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 ar costa Ucraina 10% din Produsul Intern Brut anual de dinainte de r\u0103zboi, a calculat Alexander Isakov de la Bloomberg Economics.<\/p>\n

\nEste vorba de 20 de miliarde de dolari pe an \u00een cel mai r\u0103u scenariu, o sum\u0103 care ar dep\u0103\u015fi cu u\u015furin\u0163\u0103 pachetul de ajutor propus de Uniunea European\u0103, \u00een care Ucraina ar primi 12,5 miliarde de euro pe an timp de patru ani.<\/p>\n

\nGuvernul are planuri ambi\u0163ioase de reconstruc\u0163ie postbelic\u0103 \u00een care dimensiunea economiei s-ar dubla p\u00e2n\u0103 \u00een 2032. \u00cens\u0103 ministerul economiei spune c\u0103 Ucraina are cu 4,5 milioane mai pu\u0163ini muncitori \u015fi antreprenori dec\u00e2t ar fi necesar pentru atingerea acestui obiectiv. Kievul \u00ee\u015fi propune s\u0103 acopere deficitul cu un amestec de refugia\u0163i care se \u00eentorc \u2013 dintre care 60% au diplome \u2013 \u015fi talent str\u0103in.<\/p>\n

\nDar \u201edoar oamenii fac PIB-ul unei economii\u201d, a spus Oleg Gorohovski, directorul executiv al Monobank, un furnizor de servicii bancare pentru telefonie mobil\u0103, \u00een biroul s\u0103u din Kiev. \u201eM\u0103 tem c\u0103 mul\u0163i oameni inteligen\u0163i \u015fi de\u015ftep\u0163i, tineri, \u00een special femeile, p\u0103r\u0103sesc Ucraina.\u201d<\/p>\n

\nFemeile, spune el, au un impact dispropor\u0163ionat asupra cererii consumatorilor, deoarece tind s\u0103 fie principalii factori de decizie atunci c\u00e2nd vine vorba de achizi\u0163iile casnice. \u201eF\u0103r\u0103 ele va fi foarte greu\u201d, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n

\nEste probabil ca mul\u0163i refugia\u0163i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Cu toate acestea, exist\u0103 pu\u0163ine garan\u0163ii cu privire la c\u00e2\u0163i, iar  a-i convinge s\u0103 revin\u0103 devine mai dificil cu c\u00e2t r\u0103zboiul dureaz\u0103 mai mult: a durat aproape un deceniu de la sf\u00e2r\u015fitul ultimului r\u0103zboi al Europei, cel din Bosnia din anii 1990, pentru ca jum\u0103tate din cei 2 milioane de refugia\u0163i din timpul conflictului s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, potrivit UNHCR, agen\u0163ia ONU pentru refugia\u0163i.<\/p>\n

\nPotrivit calculelor lui Isakov, un rezultat similar pentru Ucraina, \u00een care doar jum\u0103tate din to\u0163i refugia\u0163ii se \u00eentorc, ar costa economia 10 miliarde de dolari pe an. Adic\u0103 5% din PIB. So\u0163i, parteneri \u015fi familii s-ar muta \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a se al\u0103tura acelor femei care decid s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u0163\u0103rile care le-au fost gazd\u0103.<\/p>\n

\nR\u0103zboiul a schimbat via\u0163a a nenum\u0103ra\u0163i ucraineni, precum \u015fi pia\u0163a muncii din \u0163ar\u0103. Aproximativ 4,8 milioane de oameni \u015fi-au pierdut locul de munc\u0103 aproape peste noapte, c\u00e2nd Rusia a atacat. Se estimeaz\u0103 c\u0103 \u015fomajul a trecut de 30% \u00een prim\u0103vara lui 2022, acum retr\u0103g\u00e2ndu-se la 18%, totu\u015fi cu mult peste nivelurile de dinainte de r\u0103zboi.<\/p>\n

\nPotrivit unui sondaj, 17% dintre muncitorii ucraineni \u015fi-au schimbat profesiA de la \u00eenceputul r\u0103zboiului. Sute de mii au fost recruta\u0163i. Oficialii americani estimeaz\u0103 c\u0103 cel pu\u0163in 70.000 de solda\u0163i ucraineni au murit \u00een r\u0103zboi \u015fi c\u0103 \u00eenc\u0103 120.000 au fost r\u0103ni\u0163i. Pe m\u0103sur\u0103 ce tot mai mul\u0163i b\u0103rba\u0163i ucraineni sunt chema\u0163i \u00een armat\u0103 sau pentru serviciile de protec\u0163ie civil\u0103, cererea de muncitori \u00een sectoarele dominate \u00een mod tradi\u0163ional de b\u0103rba\u0163i cre\u015fte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oksana, o femeie din estul Ucrainei, \u00ee\u015fi m\u0103rturise\u015fte povestea dureroas\u0103 pentru The Economist de la ad\u00e2ncimea de 500 de metri, dintr-o min\u0103 din apropierea ora\u015fului Ternivka. Pandemia i-a luat mama \u015fi so\u0163ul, iar conflictele armate ulterioare i-au r\u0103pit tat\u0103l \u015fi fiul cel mare. Cu ora\u015ful natal distrus \u015fi familia aproape complet disp\u0103rut\u0103, Oksana s-a reinventat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[7675,217,7606,186,151],"class_list":["post-223495","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-armata","tag-international","tag-munca","tag-razboi","tag-ucraina"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/223495","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=223495"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/223495\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=223495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=223495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=223495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}