{"id":222636,"date":"2023-12-24T19:40:36","date_gmt":"2023-12-24T19:40:36","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=222636"},"modified":"2023-12-24T19:40:36","modified_gmt":"2023-12-24T19:40:36","slug":"personalitatea-anului-2023-cursul-valutar-leu-euro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=222636","title":{"rendered":"Personalitatea anului 2023: cursul valutar leu\/euro"},"content":{"rendered":"

\nUltimii ani au adus pandemie, r\u0103zboi la grani\u0163\u0103, explozie a infla\u0163ieI \u015fi cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor, precum \u015fi majorarea deficitelor, dar, \u00een mod inedit, cursul valutar leu\/euro a fost surprinz\u0103tor de stabil. De ce este at\u00e2t de important\u0103 aceast\u0103 stabilitate?<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nDeprecierea monedei na\u0163ionale \u00een raport cu euro a fost de doar 4% \u00een ultimii patru ani, adic\u0103 \u00een jur de 1% pe an, \u00een timp ce deficitul comercial cumulat din perioada 2020-2023 a fost de circa 100 miliarde de euro, deficitul de cont curent cumulat a dep\u0103\u015fit 70 de miliarde euro, iar datoria extern\u0103 a crescut cu peste 50% \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, la mai mult de 160 de miliarde de euro. \u00cen acela\u015fi timp, rezervele valutare la BNR au \u00eenregistrat \u00een ultimii patru ani o cre\u015ftere cu aproape 80%, fa\u0163\u0103 de nivelul de la sf\u00e2r\u015fitul anului 2019, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre 60 de miliarde de euro. Cursul valutar a trecut \u00een ultimele zile peste 4,97 lei\/euro, marc\u00e2nd o cre\u015ftere de doar 4% fa\u0163\u0103 de nivelul de la finalul anului 2019, de 4,78 lei\/euro. Influen\u0163e favorabile asupra stabilit\u0103\u0163ii surprinz\u0103toare a cursului valutar, care au adus chiar \u015fi unele episoade de apreciere a leului \u00een fa\u0163a euro, au venit de la intr\u0103rile de capitaluri str\u0103ine, respectiv de la plasamentele str\u0103inilor \u00een titluri de stat rom\u00e2ne\u015fti (adic\u0103 de la valuta de la nereziden\u0163ii care investesc \u00een titluri de stat), de la remiterile rom\u00e2nilor din str\u0103in\u0103tate, de la intr\u0103rile de fonduri europene, \u00eencas\u0103rile din exporturi sau din investi\u0163iile str\u0103ine directe.<\/p>\n

\nBNR a \u0163inut \u00een fr\u00e2u p\u00e2n\u0103 acum cursul valutar, sub pragul de 5 lei\/euro, \u00een condi\u0163iile \u00een care deprecierea leului, respectiv cre\u015fterea cursului leu\/euro ar fi adus infla\u0163ie importat\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Rom\u00e2nia are importuri mai mari dec\u00e2t exporturile, iar infla\u0163ia a cobor\u00e2t greu sub 7% \u00een 2023, dup\u0103 ce  \u00een 2022 trecuse de 16%. Astfel, cursul stabil din ultimii ani a dat o m\u00e2n\u0103 de ajutor BNR \u00een lupta cu infla\u0163ia. \u201eCursul nu l-a fixat nimeni, pia\u0163a a func\u0163ionat foarte bine. A fost stabil. \u00cen continuare, p\u0103str\u0103m stabilitatea cursului de schimb. Nu spun c\u0103 trebuie s\u0103 batem \u00een cuie cursul de schimb aici. Dar Rom\u00e2nia nu avea alt\u0103 \u015fans\u0103 s\u0103 mai tempereze infla\u0163ia\u201d, declara Mugur Is\u0103rescu, guvernatorul BNR. Cursul de schimb a ajutat BNR \u00een temperarea infla\u0163iei, dar \u015fi la stabilitatea financiar\u0103, mai spunea el.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\n\u00cen condi\u0163iile \u00een care Rom\u00e2nia are deficite mari – bugetar \u015fi de cont curent-, dac\u0103 apare criza economic\u0103 la orizont, ar fi bine s\u0103 nu se suprapun\u0103 peste toate problemele \u015fi cre\u015fterea cursului de schimb, ca \u00een crizele economice precedente.<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nStabilitatea cursului valutar leu\/euro este obiectivul principal al B\u0103ncii Na\u0163ionale, mai ales pe vremuri de criz\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 acesta este principalul indicator de \u00eencredere al rom\u00e2nilor, sus\u0163inea \u00een anii trecu\u0163i guvernatorul BNR. Stabilitatea cursului de schimb este dezirabil\u0103 pentru economie \u00eentruc\u00e2t un curs de schimb constant confer\u0103 predictibilitate \u015fi ajut\u0103 la crearea unui mediu economic favorabil afacerilor. Totodat\u0103, un curs de schimb stabil u\u015fureaz\u0103 controlulul infla\u0163iei \u015fi al dob\u00e2nzilor, explic\u0103 Aurelian Dochia, analist economic. \u201eStabilitatea cursului de schimb al leului este \u00eentr-adev\u0103r remarcabil\u0103.\u201d<\/p>\n

\nDe remarcat este \u015fi faptul c\u0103 Rom\u00e2nia ar fi \u00eendeplinit cu u\u015furin\u0163\u0103 condi\u0163ia de stabilitate a cursului monedei \u00een perioada de doi ani premerg\u0103toare adopt\u0103rii monedei euro: intervalul de varia\u0163ie admis pentru aceast\u0103 prob\u0103 este de plus\/minus 15%, \u00een vreme ce leul s-a devalorizat \u00een ultimii doi ani cu circa 1%. Stabilitatea cursului de schimb a fost l\u0103udat\u0103 \u00een ultimii ani \u015fi de cei afla\u0163i \u00een fruntea guvernului, care au mul\u0163umit BNR pentru men\u0163inerea cursului valutar la un nivel care a asigurat stabilitate financiar\u0103. O problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 Rom\u00e2nia \u00een continuare este legat\u0103 de deficitele mari, bugetar \u015fi de cont curent. De regul\u0103, deficitul persistent al balan\u0163ei comerciale are ca efect cre\u015fterea cursului de schimb (devalorizarea monedei), care stimuleaz\u0103 exporturile \u015fi descurajeaz\u0103 importurile, duc\u00e2nd la corectarea deficitului, dup\u0103 cum amintesc \u015fi anali\u015ftii.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/strong><\/p>\n

\nAurelian Dochia, analist economic<\/strong><\/span><\/p>\n

\n\u2666<\/span>  Stabilitatea cursului de schimb este dezirabil\u0103 pentru economie \u00eentruc\u00e2t confer\u0103 predictibilitate \u015fi ajut\u0103 la crearea unui mediu economic favorabil afacerilor. Un curs de schimb stabil u\u015fureaz\u0103 controlulul infla\u0163iei \u015fi al dob\u00e2nzilor. Ceea ce intrig\u0103 \u00een cazul Rom\u00e2niei este faptul c\u0103 stabilitatea cursului de schimb este \u00eenso\u0163it\u0103 de un deficit cronic al balan\u0163ei comerciale, care persist\u0103 de decenii. Misterul stabilit\u0103\u0163ii cursului de schimb al leului se explic\u0103 prin faptul c\u0103 de mul\u0163i ani Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 de intr\u0103ri de capital independente de fluxurile de valut\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n

\nDar, de ce nu a func\u0163ionat un asemenea mecanism \u00een cazul Rom\u00e2niei? Cum se explic\u0103 misterul stabilit\u0103\u0163ii cursului de schimb? \u015ei c\u00e2t de mult ar ajuta un curs valutar mai mare cre\u015fterea competitivit\u0103\u0163ii exporturilor Rom\u00e2niei \u00een condi\u0163iile \u00een care pentru majoritatea bunurilor exportate Rom\u00e2nia depinde de importuri ce sunt \u00eencorporate \u00een acele bunuri? Practic, ceea ce intrig\u0103 \u00een cazul Rom\u00e2niei este faptul c\u0103 stabilitatea cursului de schimb este \u00eenso\u0163it\u0103 de un deficit cronic al balan\u0163ei comerciale, care persist\u0103 de decenii. \u00cen plus, exist\u0103 \u015fi diferen\u0163ialul de infla\u0163ie, astfel c\u0103 un argument \u00een plus pentru deprecierea leului ar fi fost \u015fi faptul c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia infla\u0163ia a fost tot timpul mult mai mare dec\u00e2t \u00een zona euro cu care ne compar\u0103m, men\u0163ioneaz\u0103 Aurelian Dochia.<\/p>\n

\n\u201eSe \u015ftie c\u0103, de regul\u0103, deficitul persistent al balan\u0163ei comerciale are ca efect cre\u015fterea cursului de schimb (devalorizarea monedei), care stimuleaz\u0103 exporturile \u015fi descurajeaz\u0103 importurile, duc\u00e2nd la corectarea deficitului. De ce nu func\u0163ioneaz\u0103 un asemenea mecanism \u00een cazul Rom\u00e2niei? O prim\u0103 explica\u0163ie poate fi c\u0103utat\u0103 \u00een politica b\u0103ncii centrale, care poate \u00eencerca s\u0103 men\u0163in\u0103 stabilitatea cursului de schimb al monedei na\u0163ionale prin interven\u0163ii pe pia\u0163a valutar\u0103. Am auzit adesea voci din lumea afacerilor care suspecteaz\u0103 c\u0103 BNR folose\u015fte astfel de interven\u0163ii pentru a ap\u0103ra un anumit curs al leului. Este \u00eens\u0103 u\u015for de verificat netemeinicia unei astfel de ipoteze: rezervele valutare ale b\u0103ncii na\u0163ionale nu s-au diminuat, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul \u00een care banca intervine pe pia\u0163\u0103 pentru a preveni devalorizarea monedei, dimpotriv\u0103, rezervele valutare au crescut moderat de-a lungul anilor.\u201d Misterul stabilit\u0103\u0163ii cursului de schimb al leului se explic\u0103 prin faptul c\u0103 de mul\u0163i ani Rom\u00e2nia beneficiaz\u0103 de intr\u0103ri de capital independente de fluxurile de valut\u0103 provenite din exporturi, clarific\u0103 Dochia. \u201ePrincipalele surse ale acestor intr\u0103ri de capital independente sunt investi\u0163iile str\u0103ine directe, fondurile europene, remiterile rom\u00e2nilor care muncesc \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi \u00eemprumuturile externe.\u201d Problema este c\u0103 ascensiunea rapid\u0103 \u015fi consistent\u0103 a datoriei externe din ultimii ani \u015fi deficitele mari, fiscale \u015fi de cont curent, sunt vulnerabilit\u0103\u0163i serioase care risc\u0103 s\u0103 aduc\u0103 din nou Rom\u00e2nia \u00een vizorul pie\u0163elor valutare interna\u0163ionale \u00een cazul \u00een care se intensific\u0103 turbulen\u0163ele externe.<\/p>\n

\nUnii anali\u015fti au aten\u0163ionat c\u0103 nivelul sc\u0103zut al cursului de schimb leu\/euro nu este sus\u0163inut de fundamentele economice, av\u00e2nd \u00een vedere deficitele mari, de cont curent \u015fi bugetar. Pe frontul credit\u0103rii, un curs de schimb leu\/euro mai mic, al\u0103turi de nivelurile mult mai sc\u0103zute ale dob\u00e2nzilor la creditele \u00een euro comparativ cu cele la creditele \u00een lei, au stimulat creditarea \u00een euro.<\/p>\n

\nProbleme pot s\u0103 apar\u0103 odat\u0103 cu cre\u015fterea dob\u00e2nzilor \u015fi la euro, \u015fi c\u00e2nd cursul de schimb se \u00eendreapt\u0103 spre 5 lei\/euro sau chiar peste acest prag. Pentru \u00eemprumuturile \u00een euro exist\u0103 \u00een plus \u015fi riscul valutar, o eventual\u0103 cre\u015ftere a cursului leu\/euro pun\u00e2nd presiune pe debitori. \u00cen condi\u0163iile \u00een care Rom\u00e2nia are deficite mari – bugetar \u015fi de cont curent, dac\u0103 se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163e\u015fte situa\u0163ia macroeconomic\u0103, dac\u0103 apare criza economic\u0103 la orizont, ar fi bine s\u0103 nu se suprapun\u0103 peste toate problemele \u015fi cre\u015fterea cursului de schimb a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een crizele economice precedente. \u00cen criza precedent\u0103 izbucnit\u0103 \u00een 2008\/2009 cursul a crescut \u00een c\u00e2teva luni de la 3,6 lei\/euro la 4,3 lei\/euro, iar Rom\u00e2nia a luat un \u00eemprumut record de 20 mld. euro de la FMI, Banca Mondial\u0103 \u015fi Comisia European\u0103, la care s-a ad\u0103ugat acordul cu b\u0103ncile interna\u0163ionale care au opera\u0163iuni \u00een Rom\u00e2nia ca s\u0103 nu-\u015fi retrag\u0103 liniile de finan\u0163are. Exist\u0103 desigur riscul ca stabilitatea cursului de schimb al leului s\u0103 se dovedeasc\u0103 \u00een\u015fel\u0103toare \u00een cazul unei crize financiare care ar avea ca efect stoparea intr\u0103rilor de capital independente, aten\u0163ioneaz\u0103 Dochia. \u201cDeosebit de vulnerabile sunt intr\u0103rile de capital sub form\u0103 de \u00eemprumuturi, mai ales \u00eemprumuturile care finan\u0163eaz\u0103 deficitul bugetului public \u015fi ratele scadente la datoria public\u0103. Am cunoscut un asemenea moment de corec\u0163ie brutal\u0103 a dezechilibrelor extern \u015fi intern \u00een criza precendent\u0103, din 2008-2009, \u015fi sunt sigur c\u0103 nimeni nu dore\u015fte repetarea suferin\u0163ei prin care a trecut atunci Rom\u00e2nia. Cel mai bun mijloc de a preveni sau a atenua un astfel de \u015foc este s\u0103 punem ordine \u00een finan\u0163ele publice\u201d, recomand\u0103 analistul economic Aurelian Dochia.<\/p>\n

\n\u201eUn leu mai depreciat ar ajuta competitivitatea relativ\u0103, dar nu reprezint\u0103 singura solu\u0163ie pentru reechilibrarea balan\u0163ei externe\u201d, spune Ciprian Dasc\u0103lu, economistul-\u015fef al BCR. \u201e\u00cen mare parte, deficitul de cont curent al Rom\u00e2niei are cauze structurale. Deficitul bugetar ridicat \u015fi politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Relativa supraevaluare a cursului de schimb, dac\u0103 ne uitam la cursul real efectiv ajustat cu costul unitar cu for\u0163a de munc\u0103 a afectat competitivitatea relativ\u0103 a exporturilor Rom\u00e2niei. Politica fiscal\u0103 prociclic\u0103 a contribuit la ad\u00e2ncirea contului curent \u00een perioada 2015-2019 c\u00e2nd economia Rom\u00e2niei a crescut \u00een jurul nivelului poten\u0163ial sau peste poten\u0163ial\u201d, este de p\u0103rere Dasc\u0103lu. Cre\u015fterile pre\u0163urilor materiilor prime din anul 2022 au condus la l\u0103rgirea deficitelor de cont curent \u00een regiune, dar acestea s-au corectat semnificativ, cu excep\u0163ia Rom\u00e2niei, unde ajustarea a fost mult mai redus\u0103, a completat el. \u201eConsolidarea fiscal\u0103 ajut\u0103 la corec\u0163ia dezechilibrelor externe \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, dar credem c\u0103 exporturile rom\u00e2ne\u015fti au o problem\u0103 de competitivitate relativ\u0103 care poate fi adresat\u0103 prin reforme structurale \u015fi investi\u0163ii publice care \u00ee\u015fi v\u0103d efectul \u00een timp\u201d, concluzioneaz\u0103 economistul-\u015fef al BCR.  <\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCiprian Dasc\u0103lu, economistul-\u015fef al BCR<\/strong><\/span><\/p>\n

\n\u2666<\/span> \u00cen mare parte, deficitul de cont curent al Rom\u00e2niei are cauze structurale. Deficitul bugetar ridicat \u015fi politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Relativa supraevaluare a cursului de schimb, dac\u0103 ne uit\u0103m la cursul real efectiv ajustat cu costul unitar cu for\u0163a de munc\u0103, a afectat competitivitatea relativ\u0103 a exporturilor Rom\u00e2niei.<\/strong><\/p>\n

\n

\n <\/p>\n

\n\"\"PANDEMIE<\/strong><\/p>\n

\n\u2666<\/span> La o distan\u0163\u0103 de mai bine de un deceniu de precedenta criz\u0103 interna\u0163ional\u0103, financiar-bancar\u0103, 2020 a adus pandemia de COVID-19, o criz\u0103 istoric\u0103 cum o dat\u0103 la un secol poate s\u0103 apar\u0103, criz\u0103 care s-a manifestat la nivel global, pe mai multe canale, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi a avut efecte multiple, asupra b\u0103ncilor, asupra companiilor, asupra popula\u0163iei, asupra economiilor na\u0163ionale \u015fi asupra \u00eentregii planete. Iar pandemia a continuat \u015fi \u00een 2021.<\/p>\n

\n\u2666<\/span> Criza sanitar\u0103 provocat\u0103 de pandemia de COVID-19, care a r\u0103sp\u00e2ndit panic\u0103 \u015fi turbulen\u0163e la nivel interna\u0163ional, \u00een special \u00eencep\u00e2nd din martie 2020, a generat tensiuni \u015fi \u00een domeniul monetar, bancar \u015fi financiar, cu retrageri mari de numerar de la b\u0103nci, salturi ale dob\u00e2nzilor sau instabilitate a cursurilor de schimb. Iar b\u0103ncile centrale, inclusiv BNR, au sc\u0103zut dob\u00e2nzile la minime istorice \u015fi au oferit \u015fi lichiditate b\u0103ncilor comerciale.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nR\u0102ZBOI<\/strong><\/p>\n

\n\u2666<\/span> Dup\u0103 pandemie, anul 2022 a adus r\u0103zboi la grani\u0163\u0103, criz\u0103 energetic\u0103, infla\u0163ie, major\u0103ri de dob\u00e2nzi \u015fi cre\u015ftere a ratelor bancare. Dup\u0103 ce ini\u0163ial infla\u0163ia era v\u0103zut\u0103 ca fiind tranzitorie, ulterior b\u0103ncile centrale au ajuns la concluzia c\u0103 f\u0103r\u0103 o cre\u015ftere accelerat\u0103 a dob\u00e2nzilor, pre\u0163urile, infla\u0163ia nu pot fi controlate, a\u015fa c\u0103 b\u0103ncile centrale au intrat \u00een cursa major\u0103rilor de dob\u00e2nzi. Iar efectele nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 apar\u0103, infla\u0163ia d\u00e2nd semne de calmare, \u00een timp ce creditarea \u015fi economiile au fr\u00e2nat puternic, \u00eencep\u00e2nd  s\u0103 apar\u0103 amenin\u0163\u0103tor norii negri ai recesiunii.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nExporturi, importuri, deficitul comercial \u015fi deficitul de cont curent<\/strong><\/p>\n

\n\u2666<\/span> Deficitele au prins vitez\u0103 \u00een ultimii ani. Deficitul bugetar ridicat \u015fi politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Deficitul de cont curent este estimat pentru 2023 la un nivel dublu fa\u0163\u0103 de finalul anului 2019, de peste 22 mld. euro.<\/p>\n

\n\u2666<\/span> Deficitele mari, fiscale \u015fi de cont curent, al\u0103turi de cre\u015fterea rapid\u0103 \u015fi consistent\u0103 a datoriei externe din ultimii ani, sunt vulnerabilit\u0103\u0163i serioase care risc\u0103 s\u0103 aduc\u0103 din nou Rom\u00e2nia \u00een vizorul pie\u0163elor valutare interna\u0163ionale \u00een cazul \u00een care se intensific\u0103 turbulen\u0163ele externe.<\/p>\n

\nDATORIA EXTERN\u0102 TOTAL\u0102 <\/strong><\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Datoria extern\u0103 total\u0103 a Rom\u00e2niei a f\u0103cut \u00een ultimii patru ani un salt de peste 50% fa\u0163\u0103 de nivelul de la final de 2019, dep\u0103\u015find 160 mld. euro \u00een 2023. Accelerarea datoriei externe totale este o problem\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care este mai mare \u015fi  fa\u0163\u0103 de exporturi, care reprezint\u0103 o surs\u0103 de venituri \u00een valut\u0103. Iar fa\u0163\u0103 de rezervele valutare, datoria extern\u0103 total\u0103 este aproape tripl\u0103. \u00cengrijor\u0103toare este \u015fi datoria extern\u0103 total\u0103 pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis Rom\u00e2nia \u00een corzi \u00een criza economic\u0103 precedent\u0103, la final de 2008, \u015fi care include \u00eemprumuturile luate din str\u0103in\u0103tate de stat, b\u0103nci \u015fi companii \u015fi care trebuie returnate \u00een 12 luni.<\/p>\n

\n\"\"\"\"<\/p>\n

\nDATORIA PUBLIC\u0102<\/strong><\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Datoria public\u0103 a Rom\u00e2niei s-a dublat \u00een ultimii patru ani, ajung\u00e2nd la finalul lunii septembrie 2023 la aproape 760 mld. lei (peste 150 mld. euro), conform metodologiei europene, dep\u0103\u015find 50% din PIB. \u015ei, \u00een con\u00addi\u00ad\u0163iile \u00een care avem deficite bugetare extrem de ridicate, anali\u015ftii avertizeaz\u0103 c\u0103 datoria public\u0103 va tot cre\u015fte.<\/p>\n

\n\u2666<\/span> Trecerea datoriei publice peste pragul de 50% din PIB este \u00eengrijor\u0103toare, pentru c\u0103 acesta este principalul indicator la care se uit\u0103 creditorii Rom\u00e2niei, \u00een condi\u0163iile \u00een care capacitatea de rambursare este redus\u0103 (cheltuielile fiind mai mari dec\u00e2t veniturile \u00een mod constant).<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\"\"DEFICITUL BUGETAR<\/strong><\/p>\n

\n\u2666<\/span> Cu toate c\u0103 \u00een 2021-2022 deficitul bugetar s-a mai diminuat comparativ cu nivelul record din 2020, ritmul ajust\u0103rii nu este foarte rapid. Dup\u0103 ce presiunile asupra cheltuielilor venite pe fondul pandemiei \u015fi m\u0103surile de sprijin pentru a amortiza cre\u015fterea pre\u0163urilor la energie \u015fi alimente s-au diminuat, cheltuielile structurale au crescut f\u0103r\u0103 a compensa cu cre\u015fteri comparabile de venituri. Rom\u00e2nia este obiectul procedurii de deficit excesiv, din aprilie 2020, ca urmare a dep\u0103\u015firii pragului de 3% din PIB, astfel c\u0103 se impune ajustarea deficitului bugetar
\nsub aceast\u0103 limit\u0103.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nREZERVELE VALUTARE<\/strong><\/p>\n

\n\u2666<\/span> Rezervele valutare la BNR au \u00eenregistrat \u00een ultimii patru ani o cre\u015ftere cu aproape 80%, fa\u0163\u0103 de nivelul de la sf\u00e2r\u015fitul anului 2019, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre 60 mld. euro (59 mld. euro \u00een noiembrie 2023). Ascensiunea rezervelor valutare a fost influen\u0163at\u0103 \u015fi de alimentarea conturilor Ministerului Finan\u0163elor de la BNR – inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobliga\u0163iuni, precum \u015fi de tran\u015fele din \u00eemprumuturile acordate de Comisia European\u0103 \u00een baza Planului Na\u0163ional de Redresare \u015fi Rezilien\u0163\u0103 – PNRR. \u201cP\u0103strarea \u015fi administrarea unui nivel adecvat al rezervelor interna\u0163ionale, desf\u0103\u015furate cu competen\u0163\u0103 \u015fi profesionalism de banca central\u0103, fere\u015fte \u0163ara de crize cumplite; privarea de acest drept las\u0103 \u0163ara \u00een b\u0103taia v\u00e2nturilor\u201c, dup\u0103 cum sus\u0163inea Mugur Is\u0103rescu, guvernatorul BNR.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCe a spus \u00een ultimii ani Mugur Is\u0103rescu, guvernatorul BNR, despre cursul valutar:<\/em><\/strong><\/p>\n

\n\u2666<\/span> Stabilitatea cursului valutar leu\/euro este obiectivul principal al B\u0103ncii Na\u0163ionale, mai ales pe vremuri de criz\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 acesta este principalul indicator de \u00eencredere al rom\u00e2nilor. Nu po\u0163i s\u0103 te joci cu cursul de schimb.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Cursul de schimb ne-a ajutat \u00een temperarea infla\u0163iei \u015fi \u00een stabilitatea financiar\u0103, men\u0163inerea unui tonus relativ pozitiv la nivelul popula\u0163iei \u00een ciuda presiunilor puternice care au venit ca urmare a r\u0103zboiului din Ucraina.<\/p>\n

\n\u2666 <\/span>Cursul nu l-a fixat nimeni, pia\u0163a a func\u0163ionat foarte bine. A fost stabil.<\/p>\n

\n\u2666<\/span> \u00cen continuare, p\u0103str\u0103m stabilitatea cursului de schimb. Am \u0163inut cursul de schimb pentru c\u0103 popula\u0163ia trebuia s\u0103 se uite la ceva, c\u0103 exist\u0103 ceva ce r\u0103m\u00e2ne stabil. Nu spun c\u0103 trebuie s\u0103 batem \u00een cuie cursul de schimb aici. Dar Rom\u00e2nia nu avea alt\u0103 \u015fans\u0103 s\u0103 mai tempereze infla\u0163ia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ultimii ani au adus pandemie, r\u0103zboi la grani\u0163\u0103, explozie a infla\u0163ieI \u015fi cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor, precum \u015fi majorarea deficitelor, dar, \u00een mod inedit, cursul valutar leu\/euro a fost surprinz\u0103tor de stabil. De ce este at\u00e2t de important\u0103 aceast\u0103 stabilitate?   Deprecierea monedei na\u0163ionale \u00een raport cu euro a fost de doar 4% \u00een ultimii patru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512,7208],"tags":[236,185,56579,187,560,184,7464,56578,13631],"class_list":["post-222636","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","category-servicii-financiare","tag-banca","tag-bnr","tag-cursul-valutar-leu-euro","tag-dobanzi","tag-exporturi","tag-inflatie","tag-mugur-isarescu","tag-personalitatea-anului-2023","tag-stabilitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/222636","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=222636"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/222636\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=222636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=222636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=222636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}