\nCa la fiecare final de an trebuie s\u0103 tragem linie \u015fi s\u0103 vedem cum a fost, cel pu\u0163in din punct de vedere economic \u015fi al businessului \u015fi s\u0103 vedem ce am previzionat la \u00eenceputul anului \u015fi ce s-a realizat.<\/p>\n
\n2023 ar fi putut s\u0103 fie un an bun din punct de vedere economic dac\u0103 nu am fi avut problema bugetar\u0103, o cre\u015ftere a deficitului cu 40 de miliarde de lei sau c\u00e2t va ie\u015fi \u00een final peste deficitul bugetar asumat de 64 miliarde de lei, a dat peste cap pe toat\u0103 lumea. Derapajul bugetar a dus la \u00eenceputul cre\u015fterii fiscalit\u0103\u0163ii \u015fi apari\u0163ia unor taxe noi \u2013 1% pe cifra de afaceri a marilor companii \u015fi 2% tax\u0103 pe activele bancare \u2013 o cre\u015ftere a fiscalit\u0103\u0163ii care a dus la tensionarea mediului de afaceri, care \u00eenseamn\u0103 \u00eenceputul declan\u015f\u0103rii unui conflict deschis \u00eentre organiza\u0163iile patronale \u015fi guvern.<\/p>\n
\nConfruntate cu cre\u015fterea fiscalita\u0163ii, cu cre\u015fterea dob\u00e2nzilor, cu sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare a consumatorilor, firmele rom\u00e2ne\u015fti \u015fi multina\u0163ionalele au \u00eenceput s\u0103 dea c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u00eenapoi, au redus investi\u0163iile, au pus proiectele pe hold, au redus angaj\u0103rile, au \u00eenceput s\u0103 \u0163in\u0103 de bani, mai ales c\u0103 statul \u00ee\u015fi pl\u0103te\u015fte facturile din ce \u00een ce mai greu.<\/p>\n
\nToate aceste lucruri s-au v\u0103zut \u00een sc\u0103derea cre\u015fterii economice, care a adus \u015fi reducerea veniturilor statului. De la o cre\u015ftere economic\u0103 de 4,7% \u00een 2022, economia a sc\u0103zut dup\u0103 trei trimestre din 2023 la numai 1,4%, chiar \u015fi sub cele mai pesimiste previziuni.<\/p>\n
\nDegeaba a sc\u0103zut infla\u0163ia la jum\u0103tate \u00een acest an, 6,7% fa\u0163\u0103 de 16% anul trecut. Sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare s-a v\u0103zut mult mai mult \u00een acest an, consumul ajung\u00e2nd la numai o cre\u015ftere de 2%.<\/p>\n
\nDac\u0103 guvernul Ciuc\u0103\/Ciolacu nu ar fi \u00eempins investi\u0163iile publice \u00een infrastructur\u0103, probabil c\u0103 nu am fi avut deloc cre\u015ftere economic\u0103 \u00een acest an.<\/p>\n
\nIndustria Rom\u00e2niei a sc\u0103zut fiind dependent\u0103 de Germania \u015fi de celelalte \u0163\u0103ri europene, care la r\u00e2ndul lor sunt dependente de China, care nu a stat deloc bine din punct de vedere economic \u00een acest an.<\/p>\n
\nStatele Unite au reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi reduc\u0103 infla\u0163ia prin cre\u015fterea dob\u00e2nzilor la cel mai \u00eenalt nivel \u2013 peste 5% – dar f\u0103r\u0103 a afecta economia american\u0103, care nu a intrat \u00een recesiune.<\/p>\n
\nNu acela\u015fi lucru se poate spune despre Europa care cocheteaz\u0103 acum cu recesiunea. Cre\u015ftere dob\u00e2nzilor la euro la 4% pentru reducerea infla\u0163iei \u00eencepe s\u0103 se vad\u0103 negativ \u00een a doua economie a lumii \u2013 Uniunea European\u0103.<\/p>\n
\nDe\u015fi pare un paradox, din punct de vedere statistic, Rom\u00e2nia va consemna \u00een 2023 un nou record economic, adic\u0103 PIB-ul va atinge un nou maxim istoric de 320 de miliarde de euro. Cum am ajuns aici, c\u00e2nd lumea crede c\u0103 suntem \u00eentr-o criz\u0103 economic\u0103: \u00een valoare nominal\u0103 PIB-ul cre\u015fte, sus\u0163inut \u015fi de infla\u0163ie, iar dac\u0103 raport\u0103m acest PIB – de 1.583 miliarde lei \u2013 la cursul valutar leu\/euro care a r\u0103mas stabil, rezult\u0103 \u00een euro un PIB mai mare – 320 de miliarde de euro, fa\u0163\u0103 de 280 de miliarde in 2022.<\/p>\n
\nDin punct de vedere politic, coali\u0163ia PSD-PNL, cu rocada de prim-mini\u015ftri Ciuc\u0103-Ciolacu, a rezistat \u015fi a adus o relativ\u0103 stabilitate politic\u0103, ceea ce \u00een contextul continu\u0103rii r\u0103zboiului din Ucraina a ferit Rom\u00e2nia de mari probleme politice \u015fi de securitate.<\/p>\n
\n\u00cen sectorul bancar rom\u00e2nesc nu au fost probleme \u2013 taxa bancar\u0103 de 2% poate fi absorbit\u0103 de b\u0103nci. \u00cen schimb, ne-am trezit cu 3 tranzac\u0163ii bancare, dintre care 2 nu prea au fost a\u015fteptate. V\u00e2nzarea OTP \u015fi v\u00e2nzarea Alpha Bank (la Unicredit) au fost tranzac\u0163iile surpriz\u0103 din 2023. A treia tranzac\u0163ie \u2013 v\u00e2nzarea First Bank – nu a fost o surpriz\u0103 pentru c\u0103 banca era la v\u00e2nzare, surpriza venind \u00eensa din partea cumpar\u0103torului, grupul intalian Intesa, care mai degrab\u0103 era pe picior de plecare din Rom\u00e2nia \u015fi nu un cump\u0103r\u0103tor de alte b\u0103nci. Dar se pare ca italienii \u015fi-au schimbat strategia fa\u0163a de Rom\u00e2nia, cel pu\u0163in la nivelul b\u0103ncilor.<\/p>\n
\n\u00cen business, v\u00e2nzarea re\u0163elei Profi, c\u0103tre grupul olandez din spatele Mega Image, a fost cea mai mare tranzac\u0163ie pe pia\u0163a de fuziuni \u015fi achizi\u0163ii.<\/p>\n
\nListarea Hidroelectrica la Burs\u0103, a\u015fteptat\u0103 cu sufletul la gur\u0103, s-a realizat, suma str\u00e2ns\u0103 de Fondul Proprietatea, care si-a v\u00e2ndut ac\u0163iunile, dep\u0103\u015find a\u015ftept\u0103rile, aproape 2 miliarde de euro.<\/p>\n