{"id":221765,"date":"2023-11-23T18:55:15","date_gmt":"2023-11-23T18:55:15","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=221765"},"modified":"2023-11-23T18:55:15","modified_gmt":"2023-11-23T18:55:15","slug":"lectia-poloneza-a-gazului-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=221765","title":{"rendered":"Lec\u0163ia polonez\u0103 a gazului"},"content":{"rendered":"

\n\u2666 <\/span>Cum a reu\u015fit Polonia s\u0103 se elibereze de importurile din Rusia \u015fi se preg\u0103te\u015fte de un rol cheie \u00een energia regiunii.<\/strong><\/p>\n

\nLa finalul lunii noiembrie de anul trecut, Baltic Pipeline, conducta care a unit sistemele de transport al gazului din Norvegia, Danemarca \u015fi Polonia, cu o capacitate de 10 miliarde de metri cubi pe an, a intrat pe deplin \u00een func\u0163iune. Momentul nu putea s\u0103 fie mai bun \u00een contextul \u00een care \u00een 2022 contractul pe termen lung pe care Polonia \u00eel avea cu Gazprom pentru achizi\u0163ia de gaze expira, iar polonezii nu \u00ee\u015fi doreau sub nicio form\u0103 s\u0103-l prelungeasc\u0103. Ce urmeaz\u0103?<\/p>\n

\n\u201eInvazia Rusiei asupra Ucrainei din 2022 a for\u00ad\u0163at statele europene s\u0103-\u015fi reduc\u0103 dependen\u0163a de ga\u00adzul rusesc. De\u015fi importurile de gaze ale UE, inclusiv GNL (gaz natural lichefiat), au crescut cu 37% \u00een perioada 2014-2021, dup\u0103 invazie fluxurile de gaze prin conducte au sc\u0103zut de \u015fase ori. Una dintre principalele pie\u0163e din UE, Polonia, care \u00een mod istoric era \u015fi cea mai dependent\u0103 de importurile de gaze din Rusia, a reu\u015fit s\u0103-\u015fi reduc\u0103 dependen\u0163a de importurile din Rusia \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103\u201c, scriu anali\u015ftii de la Institutul Economic Polonez.<\/p>\n

\nPotrivit datelor publicate \u00eentr-o analiz\u0103 Politico, Polonia are un consum de gaze naturale de circa 20 de miliarde de metri cubi pe an, din care aproape 10 miliarde de metri cubi veneau direct din Rusia, prin intermediul conductei Yamal. Mai departe, Polonia are o produc\u0163ie intern\u0103 de circa 3-4 miliarde de metri cubi de gaze la care, \u00een 2022, se ad\u0103ugau circa 6 miliarde de metri cubi de GNL care veneau pe Marea Baltic\u0103. Dar cea mai important\u0103 pies\u0103 din strategia energetic\u0103 a Poloniei, cea care avea s\u0103 o elibereze de dependen\u0163a fa\u0163\u0103 de Rusia, a intrat pe deplin \u00een func\u0163iune \u00een noiembrie, anul trecut, Baltic Pipeline. Iar momentul nu putea fi mai bun \u00een contextul \u00een care tot la finalul anului trecut a expirat contractul din 1996 pe care Polonia \u00eel avea cu Gazprom.<\/p>\n

\nProiectul Baltic Pipeline a fost recunoscut de c\u0103tre Comisia European\u0103 ca Proiect de Interes Comun \u00een 2013, prin aceast\u0103 \u201etitulatur\u0103\u201c fiind subliniat\u0103 importan\u0163a strategic\u0103 pentru tot blocul a acestei investi\u0163ii. Mai departe, proiectul a primit o finan\u0163are european\u0103 de 266,8 milioane de euro, bani care au fost folosi\u0163i pentru lucr\u0103rile de inginerie, ob\u0163inerea avizelor necesare sau lucr\u0103ri de construc\u0163ie. \u00cen 2018, Energinet, operatorul danez al sistemelor de transport al energiei \u015fi al gazului natural, al\u0103turi de GAZ-SYSTEM, operatorul sistemului de transport de gaze din Polonia, au luat decizia final\u0103 de investi\u0163ii, lucr\u0103rile \u00eencep\u00e2nd \u00een 2019.<\/p>\n

\n\u201ePolonia a fost foarte determinat\u0103 \u00een implementarea strategiei privind diversificarea surselor de alimentare cu gaze, lucru care a garantat independen\u0163a \u0163\u0103rii \u015fi securitatea sa energetic\u0103. \u00cen ultmii ani, Gaz-System a construit peste 1.000 kilometri de conducte de transport a gazului natural, inclusiv Baltic Pipeline, care permite transportului gazului din Norvegia, via Danemarca p\u00e2n\u0103 \u00een Polonia, iar mai departe am realizat interconectori cu Lituania \u015fi Slovacia\u201c, spun reprezentan\u0163ii GAZ-SYSTEM.<\/p>\n

\nPotrivit unei prezent\u0103ri furnizat\u0103 de companie, la \u00eenceputul acestui an capacitatea de import a Poloniei ajunsese a 36,1 miliarde de metri cubi, iar cea de export la 9,7 miliarde de metri cubi pe an.<\/p>\n

\nO pies\u0103 cheie \u00een tot acest puzzle este terminalul de GNL din Swinoujscie (nord-vestul Poloniei), una dintre cele mai folosite facilit\u0103\u0163i de acest gen din Europa, care asigur\u0103 30% din necesarul de gaze al Poloniei \u00een acest moment.<\/p>\n

\n\u201eLucr\u0103rile de extindere vor duce la o cre\u015ftere a capacit\u0103\u0163ii de regazeificare a terminalului de la Swinoujscie la 8,3 miliarde de metri cubi, de la o capacitate actual\u0103 de 6,2 miliarde de metri cubi\u201c, mai spun reprezentan\u0163ii GAZ-SYSTEM.<\/p>\n

\n\u00cen acest timp, Polonia a finalizat investi\u0163ia \u00eentr-un interconector cu Lituania, cu o capacitate de export de 2,4 miliarde de metri cubi, care a devenit opera\u0163ional \u00een mai, anul trecut. Cu Slovacia, interconectorul permite o capacitate de export dinspre Polonia de 5,7 miliarde de metri cubi pe an.<\/p>\n

\nDar pentru Polonia, partea de export de gaze joac\u0103 un rol secundar, pia\u0163a local\u0103 \u00een sine urm\u00e2nd s\u0103 creasc\u0103 semnificativ p\u00e2n\u0103 la finalul acestei decade. De\u015fi consumul intern a crescut \u00een ultimii ani, gazul joac\u0103 un rol sc\u0103zut \u00een produc\u0163ia de energie a \u0163\u0103rii, dar acest lucru se va schimba. La nivelul UE, situa\u0163ia Poloniei \u00een contextul tranzi\u0163iei energetice este unic\u0103, circa 70% din produc\u0163ia sa de energie baz\u00e2ndu-se pe c\u0103rbuni. Dar ambi\u0163iile \u0163\u0103rii sunt de a investi masiv \u00een zona de energie verde \u015fi \u00een proiecte nu\u00adcleare, ga\u00adzul fiind com\u00adbustibilul s\u0103u de tran\u00adzi\u0163ie, mai ales \u00een contextul \u00een care Polonia s-a eliberat complet de dependen\u0163a de importurile ruse\u015fti. \u00cen acest context, estim\u0103rile dintr-o analiz\u0103 realizat\u0103 de IEA (International Energy Agency) arat\u0103 c\u0103 la nivelul anului 2030 consumul de gaze al Poloniei ar putea ajunge la 30 de miliarde de metri cubi. Astfel, \u0163ara are nevoie de \u015fi mai mult gaz, un alt proiect fiind acum strategic pe agenda energetic\u0103 a Poloniei \u015fi a GAZ-SYSTEM.<\/p>\n

\n\u201eCompania face progrese cu construc\u0163ia terminalului plutitor de GNL \u00een golful Gdanskului, care \u00een varianta cea mai mare va avea o capacitate de regazeificare de 10,6 miliarde de metri cubi pe an. Aceste este \u00een acest moment cel mai important proiect strategic \u00een care suntem implica\u0163i\u201c, au mai precizat reprezentan\u0163ii GAZ-SYSTEM.<\/p>\n

\n\u00cen cea mai conservatoare variant\u0103, terminalul din Gdansk va avea o capacitate de 6,1 miliarde de metri cubi pe an, termenul pentru finalizarea acestei investi\u0163ii fiind 2028. Practic, dincolo de obiectivele proprii legate de tranzi\u0163ia energetic\u0103, din acel moment Polonia va putea s\u0103-\u015fi intensifice prezen\u0163a \u00een regiune, export\u00e2un un gaz pe care nu \u00eel produce, dar dovedind importan\u0163a investi\u0163iilor \u00een infrastructura strategic\u0103. De partea cealalt\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, la \u00eenceputul lui 2027, vor fi extrase primele molecule de gaze din zona de mare ad\u00e2ncime a M\u0103rii Negre. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut unde vor ajunge.<\/p>\n

\nMaterialul a fost realizat cu sprijinul LOT Polish Airlines.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La finalul lunii noiembrie de anul trecut, Baltic Pipeline, conducta care a unit sistemele de transport al gazului din Norvegia, Danemarca \u015fi Polonia, cu o capacitate de 10 miliarde de metri cubi pe an, a intrat pe deplin \u00een func\u0163iune. Momentul nu putea s\u0103 fie mai bun \u00een contextul \u00een care \u00een 2022 contractul pe termen lung pe care Polonia \u00eel avea cu Gazprom pentru achizi\u0163ia de gaze expira, iar polonezii nu \u00ee\u015fi doreau sub nicio form\u0103 s\u0103-l prelungeasc\u0103. Ce urmeaz\u0103?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[10754,150,375,161,29,365],"class_list":["post-221765","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-capacitate","tag-energie","tag-gaze","tag-miliarde","tag-polonia","tag-rusia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/221765","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=221765"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/221765\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=221765"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=221765"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=221765"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}