{"id":221328,"date":"2023-11-09T20:43:37","date_gmt":"2023-11-09T20:43:37","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=221328"},"modified":"2023-11-09T20:43:37","modified_gmt":"2023-11-09T20:43:37","slug":"reportaj-cum-arata-cea-mai-mare-fabrica-de-zahar-din-romania-in-care-intra-zilnic-200-de-camioane-cu-sfecla-si-care-produce-60-000-de-tone-de-zahar-anual-margaritar-sau-coronita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=221328","title":{"rendered":"REPORTAJ. Cum arat\u0103 cea mai mare fabric\u0103 de zah\u0103r din Rom\u00e2nia, \u00een care intr\u0103 zilnic 200 de camioane cu sfecl\u0103 \u015fi care produce 60.000 de tone de zah\u0103r anual, M\u0103rg\u0103ritar sau Coroni\u0163a"},"content":{"rendered":"<p>\n<em><strong><span style=\"color:#b22222;\">\u2666<\/span> Fabrica de zah\u0103r de la Roman (jude\u0163ul Neam\u0163) a fost construit\u0103 \u00eentre 1889 \u015fi 1900 de consor\u0163iul belgian Societ\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale de Sucreries et Raffineries en Roumanie, iar \u00een 1948 a fost na\u0163ionalizat\u0103 \u015fi dup\u0103 Revolu\u0163ie privatizat\u0103, fiind cump\u0103rat\u0103 \u00een 1998 de concernul austriac Agrana Zucker <span style=\"color:#b22222;\">\u2666<\/span> \u00cenainte de 1989 erau 33 de fabrici de zah\u0103r, iar \u00een prezent mai sunt doar trei \u015fi cea de la Roman are cea mai mare capacitate de produc\u0163ie anual\u0103, de 60.000 de tone de z\u0103h\u0103r din sfecl\u0103 de zah\u0103r <span style=\"color:#b22222;\">\u2666<\/span> \u00cen ultima sa campanie de produc\u0163ie, \u00eenainte s\u0103 fac\u0103 parte din grupul Agrana, aceast\u0103 unitate avea o capacitate de prelucrare a sfeclei de 1.000 tone\/zi, iar ast\u0103zi poate ajunge la o capacitate maxim\u0103 de 5.800 de tone\/zi, 200-220 de camioane cu sfecl\u0103 de zah\u0103r intr\u00e2nd zilnic pe por\u0163ile ei.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>\nCu o istorie ce str\u0103bate peste un secol, fabrica de zah\u0103r din Roman, situat\u0103 \u00een jude\u0163ul Neam\u0163, \u00ee\u015fi deschide zilnic por\u0163ile pentru 200-220 de camioane, ce sosesc pline cu sfecl\u0103 de zah\u0103r de la fermieri din jude\u0163ul respectiv, Ia\u015fi, Covasna, Vaslui, Vrancea, Bra\u015fov ori Mure\u015f, ale c\u0103ror culturi se \u00eentind pe 12.000 de hectare. Dup\u0103 Revolu\u0163ie, c\u00e2nd toate fabricile de zah\u0103r din \u0163ar\u0103 s-au d\u0103r\u00e2mat \u015fi din 33 au r\u0103mas doar trei, Romanul s-a \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat s\u0103 duc\u0103 tradi\u0163ia mai departe, iar ast\u0103zi este punctul central al industriei zah\u0103rului, realiz\u00e2nd circa 15% din cosumul na\u0163ional.<\/p>\n<p>\n\u201eLa Roman, Agrana Rom\u00e2nia are cea mai mare fabric\u0103 de zah\u0103r dintre cele dou\u0103 pe care le de\u0163ine aici \u2013 Roman \u015fi Buz\u0103u. Avem 25 de ani de prezen\u0163\u0103 aici\u201c, astfel<\/p>\n<p>\n\u015fi-a \u00eenceput discursul Herwig Schwihla, COO al Agrana Rom\u00e2nia, care este responsabil de produc\u0163ie, partea tehnic\u0103, calitatea produselor \u015fi mediu. Acesta a f\u0103cut o prezentare detaliat\u0103 a fabricii \u00een fa\u0163a unui grup de jurnali\u015fti afla\u0163i la Roman.<\/p>\n<p>\nFabrica de zah\u0103r de la Roman (jude\u0163ul Neam\u0163) a fost construit\u0103 \u00eentre 1989 \u015fi 1900 de consor\u0163iul belgian Societ\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale de Sucreries et Raffineries en Roumanie, iar \u00een 1948 a fost na\u0163ionalizat\u0103 \u015fi dup\u0103 Revolu\u0163ie privatizat\u0103, fiind cump\u0103rat\u0103 \u00een 1998 de concernul austriac Agrana Zucker.<\/p>\n<p>\n\u201e\u00cen ultima sa campanie de produc\u0163ie, \u00eenainte de a ajunge la Agrana, fabrica de zah\u0103r de la Roman prelucra 1.000 tone\/zi de sfecl\u0103 de zah\u0103r, iar acum avem o capacitate de 4.000 tone\/zi, \u00een medie, dar dac\u0103 am lucra la capacitate maxim\u0103, ar fi de 5.800 de tone\/zi\u201c, a spus Herwig Schwihla. La aceast\u0103 capacitate se adaug\u0103 \u015fi cea de prelucrare a zah\u0103rului brut, care este \u00een medie de 800 tone\/zi, iar \u00een cazul \u00een care s-ar lucra la capacitate maxim\u0103 ar fi de 1.200 tone\/zi.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22184519\/2\/7-agrana5.jpg?height=485&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 485px;\" \/><\/p>\n<p>\nCapacitatea de produc\u0163ie a crescut ca urmare a investi\u0163iilor f\u0103cute de grupul austriac \u00een cei 25 de ani \u00een Rom\u00e2nia, care \u015fi \u00een acest an are \u00een derulare un proiect de investi\u0163ii de 3,1 milioane de euro pentru a reduce consumul de energie la Roman \u015fi unul de circa 5 milioane de euro pentru a trece de la ambalaje din plastic la ambalaje din h\u00e2rtie.<\/p>\n<p>\n\u00cen prezent, zilnic intr\u0103 200-220 de camioane cu sfecl\u0103 de zah\u0103r pe por\u0163ile fabricii din Roman de la fermieri din jude\u0163ele Neam\u0163, Ia\u015fi, Covasna, Vaslui, Vrancea, Bra\u015fov ori Mure\u015f, ale c\u0103ror culturi se \u00eentind pe 12.000 de hectare \u015fi realizeaz\u0103 circa 600.000 de tone de sfecl\u0103 de zah\u0103r.<\/p>\n<p>\n\u00cenainte de 1989 erau 33 de fabrici de zah\u0103r \u00een Rom\u00e2nia, iar \u00een prezent mai sunt doar 3 \u015fi cea de la Roman are cea mai mare capacitate de produc\u0163ie anual\u0103, de 60.000 de tone de z\u0103h\u0103r din sfecl\u0103 de zah\u0103r.<\/p>\n<p>\n\u201e\u00cen 1998 (c\u00e2nd a venit Agrana \u00een Rom\u00e2nia \u2013 n. red.), produceam 365.300 de tone de zah\u0103r, din care 188.500 de tone din sfecl\u0103 de zah\u0103r \u015fi 176.800 de tone din zah\u0103r brut, iar atunci erau 19 fabrici \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen 2023, produc\u0163ia a fost de 335.000 tone de zah\u0103r, din care doar 60.000 de tone a fost produs din sfecl\u0103 de zah\u0103r \u015fi restul din zah\u0103r brut\u201c, a precizat Herwig Schwihla.<\/p>\n<p>\nGrupul austriac Agrana mai are pe plan local o fabric\u0103 de zah\u0103r la Buz\u0103u, unde realizeaz\u0103 doar rafinare de zah\u0103r brut din trestie, o fabric\u0103 de amidon \u015fi glucoz\u0103 la \u0162\u0103nd\u0103rei (jud. Ialomi\u0163a) \u015fi mai de\u0163ine o divizie de produc\u0163ie a sucurilor, Agrana Juice Rom\u00e2nia, care face suc concentrat de mere la Vaslui, folosit apoi ca \u00eendulcitor natural pentru alte produse, precum sucuri naturale, gemuri sau bere cu arome.<\/p>\n<p>\nConcuren\u0163a Agrana pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 este Best Achizi\u0163ii, firma care a cump\u0103rat anul trecut majoritatea activelor fabricii de zah\u0103r Bod (jud. Bra\u015fov) \u015fi \u00een acest an fabrica de la Ludu\u015f de la grupul Tereos. Best Achizi\u0163ii este condus\u0103 de Mihaela Neagu, fosta \u015fef\u0103 a Complexului Sportiv Olimpia din Bucure\u015fti. \u00cen fabrica de zah\u0103r de la Ludu\u015f, unde poate fi prelucrat\u0103 sfecl\u0103, compania poate produce circa 25.000 de tone de zah\u0103r \u015fi a \u00eenceput recent produc\u0163ia. La Bod, \u00een schimb, fabrica are nevoie de renovare.<\/p>\n<p>\nAnul trecut, produc\u0163ia de zah\u0103r din Rom\u00e2nia a fost de circa 80.000 de tone, conform reprezentan\u0163ilor Agrana, dar consumul se ridic\u0103 la 450.000 de tone, astfel c\u0103 o bun\u0103 parte vine din import. \u00cen 2022, Rom\u00e2nia a importat zah\u0103r din trestie sau din sfecl\u0103 \u00een valoare 291,5 milioane de euro, conform datelor de la INS. Totodat\u0103, Rom\u00e2nia a exportat zah\u0103r din sfecl\u0103 \u015fi din trestie de zah\u0103r de 28 de milioane de euro.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22184519\/5\/7-agrana12.jpg?height=485&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 485px;\" \/><\/p>\n<p>\nConsumul de zah\u0103r \u015fi produse zaharoase este de 24-25 kg\/cap de locuitor \u00eentr-un an, conform statisticilor na\u0163ionale, iar Agrana, doar la Roman, realizeaz\u0103 circa 15% din necesar, fiind astfel cel mai mare juc\u0103tor de pe pia\u0163a local\u0103 a zah\u0103rului. Ea are \u00een portofoliu brandurile M\u0103rg\u0103ritar \u2013 cel mai bine v\u00e2ndut din \u0163ar\u0103 &#8211; \u015fi Coroni\u0163a, dar produce \u015fi m\u0103rci private pentru Penny, Metro sau Selgros.<\/p>\n<p>\n\u201eNoi vindem c\u0103tre toat\u0103 lumea: retail, procesatori sau HoReCa \u015fi facem \u015fi export. Trimitem zah\u0103r de aici \u00een \u0163\u0103ri europene. Din Bulgaria avem cerere foarte mare, pentru c\u0103 nu au produc\u0163ie intern\u0103\u201c, a spus Sorin Soroceanu, director de v\u00e2nz\u0103ri \u015fi marketing \u00een cadrul Agrana Rom\u00e2nia, cel care se m\u00e2ndre\u015fte c\u0103 este p\u0103rintele brandurilor M\u0103rg\u0103ritar \u015fi Coroni\u0163a.<\/p>\n<p>\nAgrana Rom\u00e2nia a terminat anul 2022 cu o cifr\u0103 de afaceri de 840 de milioane de lei, \u00een cre\u015ftere cu 25% fa\u0163\u0103 de anul precedent, arat\u0103 datele de la Ministerul de Finan\u0163e. Cu toate acestea, \u00een anii s\u0103i de glorie, 2012 \u015fi 2013, dep\u0103\u015fea 1 miliard de lei. Apoi, dac\u0103 \u00een 1998, c\u00e2nd a venit Agrana \u00een Rom\u00e2nia, la Roman lucrau \u015fi la 1.044 de persoane, acum lucreaz\u0103 173 \u015fi \u00een timpul campaniei acest num\u0103r cre\u015fte la 338, iar Buz\u0103u lucrau 523 de persoane, acum lucreaz\u0103 156 sau 221 \u00een timpul campaniei. Cre\u015fterea eficien\u0163ei \u015fi reducerea personalului nu au ocolit industria zah\u0103rului, unde un kilogram, rezultat \u00een urma unui proces complex, cost\u0103 doar 4 lei, au explicat reprezentan\u0163ii companiei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu o istorie ce str\u0103bate peste un secol, fabrica de zah\u0103r din Roman, situat\u0103 \u00een jude\u0163ul Neam\u0163, \u00ee\u015fi deschide zilnic por\u0163ile pentru 200-220 de camioane, ce sosesc pline cu sfecl\u0103 de zah\u0103r de la fermieri din jude\u0163ul respectiv, Ia\u015fi, Covasna, Vaslui, Vrancea, Bra\u015fov ori Mure\u015f, ale c\u0103ror culturi se \u00eentind pe 12.000 de hectare. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[56202,10633,56206,33148,56205,10197,56203,56204],"class_list":["post-221328","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-agrana","tag-camioane","tag-coronita","tag-fabrica-de-zahar","tag-margaritar","tag-reportaj","tag-sfecla","tag-tone-de-zahar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/221328","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=221328"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/221328\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=221328"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=221328"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=221328"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}