{"id":221174,"date":"2023-11-06T13:18:03","date_gmt":"2023-11-06T13:18:03","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=221174"},"modified":"2023-11-06T13:18:03","modified_gmt":"2023-11-06T13:18:03","slug":"cand-vor-scadea-dobanzile-pentru-ca-nu-mai-rezistam-cand-ne-va-plati-guvernul-facturile-cand-ne-va-da-banii-cum-crede-guvernul-ca-vom-putea-plati-cresterea-salariului-minim-pe-economie-daca-el-nu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=221174","title":{"rendered":"C\u00e2nd vor sc\u0103dea dob\u00e2nzile, pentru c\u0103 nu mai rezist\u0103m? C\u00e2nd ne va pl\u0103ti Guvernul facturile, c\u00e2nd ne va da banii? Cum crede Guvernul c\u0103 vom putea pl\u0103ti cre\u015fterea salariului minim pe economie dac\u0103 el nu ne pl\u0103te\u015fte?"},"content":{"rendered":"

\nCre\u015fterea exponen\u0163ial\u0103 a dob\u00e2nzilor la lei, iar acum \u015fi la euro, \u015fi temperarea acord\u0103rii de credite de c\u0103tre b\u0103nci \u00een aceste vremuri, plus majorarea peste noapte a salariului minim din economie au fost printre problemele cele mai discutate de c\u0103tre antreprenori, directori, de c\u0103tre companiile rom\u00e2ne\u015fti la Conferin\u0163a ZF Investi\u0163i \u00een Rom\u00e2nia!, organizat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu CEC Bank, joi, la Bac\u0103u<\/a>.<\/p>\n

\nDob\u00e2nzile mari \u00eencep s\u0103 doar\u0103 din ce \u00een ce mai mult \u015fi pun presiune pe companii, \u00een condi\u0163iile \u00een care v\u00e2nz\u0103rile au sc\u0103zut, iar \u00eencasarea facturilor se face din ce \u00een ce mai greu pe tot lan\u0163ul.<\/p>\n

\nChiar dac\u0103 ROBOR la trei luni a sc\u0103zut fa\u0163\u0103 de anul trecut de la 8,2% la 6,3%, companiile rom\u00e2ne\u015fti consider\u0103 c\u0103 dob\u00e2nzile sunt \u00een continuare foarte mari, pentru c\u0103 peste ROBOR se adaug\u0103 marja b\u0103ncii, rezult\u00e2nd astfel o dob\u00e2nd\u0103 efectiv\u0103 care trece de 10%, dac\u0103 nu chiar mai mult.<\/p>\n

\nAnul trecut companiile rom\u00e2ne\u015fti au g\u0103sit solu\u0163ia s\u0103 treac\u0103 de pe finan\u0163area \u00een lei pe finan\u0163area \u00een valut\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 dob\u00e2nzile la euro erau mult mai mici. Dar acum \u015fi dob\u00e2nzile la euro au crescut exponen\u0163ial, iar EURIBOR este de 3,9% (de la minus 0,5%), la care se adaug\u0103 marja b\u0103ncii, rezult\u00e2nd un cost al finan\u0163\u0103rii care dep\u0103\u015fe\u015fte 6-7% la euro.<\/p>\n

\n\u00centrebarea pe care au pus-o reprezentan\u0163ii companiilor rom\u00e2ne\u015fti a fost c\u00e2nd scad dob\u00e2nzile, pentru c\u0103 \u201cNu mai rezist\u0103m. Dob\u00e2nzile sunt prea mari, costurile de finan\u0163are sunt prea mari\u201d.<\/p>\n

\nIonu\u0163 Lianu, \u015feful trezoreriei CEC Bank, a spus c\u0103 nivelul dob\u00e2nzilor care au fost \u00eenainte (ROBOR la 1,5% \u015fi EURIBOR negativ) a fost mai degrab\u0103 o excep\u0163ie. Aceste dob\u00e2nzi s-au datorat unei anumite conjuncturi economice mondiale, care ast\u0103zi nu mai exist\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii, este pu\u0163in probabil ca dob\u00e2nzile, cel pu\u0163in la lei, s\u0103 revin\u0103 la nivelurile anterioare, cel pu\u0163in pe termen scurt, a men\u0163ionat Lianu.<\/p>\n

\nDob\u00e2nzile la lei din pia\u0163\u0103 sunt influen\u0163ate de dob\u00e2nda oferit\u0103 de BNR b\u0103ncilor la depozite (6%) \u015fi de dob\u00e2nzile pe care le pl\u0103te\u015fte Ministerul Finan\u0163elor ca s\u0103 se \u00eemprumute din pia\u0163\u0103 (6,16% la \u015fase luni \u015fi 7,08% la 10 ani). Ministerul Finan\u0163elor este principalul aspirator de bani \u015fi de aceea influen\u0163eaz\u0103 foarte mult dob\u00e2nzile. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, b\u0103ncile se \u00eemprumut\u0103 \u00een pia\u0163\u0103 pentru necesarul lor de finan\u0163are \u015fi de capital (MREL), iar acolo dib\u00e2nzile dep\u0103\u015fesc 7%, ajung\u00e2nd chiar la 9% la euro.<\/p>\n

\nDac\u0103 b\u0103ncile se \u00eemprumut\u0103 cu 7-9%, nu au cum s\u0103 ofere la credite dob\u00e2nzi mai mici.<\/p>\n

\nReac\u0163ia antreprenorililor rom\u00e2ni a fost imediat\u0103: \u015ei noi ce facem, c\u0103 nu vom putea pl\u0103ti dob\u00e2nzi a\u015fa de mari?<\/p>\n

\nToate companiile \u00eencearc\u0103 s\u0103 transfere costurile \u00een cre\u015ftere \u2013 dob\u00e2nzi mai mari, pre\u0163uri la materii prime mai mari, impozite \u015fi taxe mai mari, salarii mai mari \u2013 \u00een majorarea pre\u0163ului produsului final, dar nu toat\u0103 lumea reu\u015fe\u015fte acest lucru. Doar companiile mari, care sunt puternice pe lan\u0163ul economic, au puterea de a-\u015fi impune pre\u0163urile.<\/p>\n

\nMajorarea infla\u0163iei, coroborat\u0103 cu cre\u015fterea mai redus\u0103 a salariilor, a dus la sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare, iar acest lucru se vede \u00een consum, acolo unde se \u00eenregistreaz\u0103 o sc\u0103dere evident\u0103 \u00een volumul de produse \u015fi servicii cump\u0103rate.<\/p>\n

\nPentru a nu fi nevoite s\u0103 reduc\u0103 pre\u0163urile, companiile au redus cantitatea \u015fi gramajul produselor, ceea ce, \u00een limbajul economic, se cheam\u0103 shrinkflation.<\/p>\n

\nDar nu toate companiile pot s\u0103 fac\u0103 acest lucru, s\u0103 jongleze din pre\u0163uri \u015fi din cantitate.<\/p>\n

\nSitua\u0163ia din economie nu este roz, au men\u0163ionat antreprenorii de la Bac\u0103u.<\/p>\n

\nPe l\u00e2ng\u0103 sc\u0103derea economic\u0103 evident\u0103, companiile se confrunt\u0103 cu sc\u0103derea cash flow-ului, care intervine din prelungirea duratei \u00eencas\u0103rii facturilor, \u00een varianta cea mai fericit\u0103, \u015fi chiar ne\u00eencasarea facturilor.<\/p>\n

\nLa fel ca la Arad \u015fi Craiova, \u015fi la Bac\u0103u companiile rom\u00e2ne\u015fti au spus c\u0103 problema cea mai mare este c\u0103 statul pl\u0103te\u015fte din ce \u00een ce mai greu \u015fi mai t\u00e2rziu facturile pentru lucr\u0103rile efectuate, ceea ce induce mari probleme de lichiditate<\/a>.<\/p>\n

\nCompaniile rom\u00e2ne\u015fti risc\u0103 s\u0103 se blocheze \u015fi s\u0103 blocheze tot lan\u0163ul. Guvernul nu-\u015fi pl\u0103te\u015fte facturile pentru c\u0103 st\u0103 prost cu banii, cheltuielile bugetare sunt mai mari dec\u00e2t \u00eencas\u0103rile, iar colectarea taxelor \u015fi impozitelor se face din ce \u00een ce mai greu. Av\u00e2nd \u00een vedere aceast\u0103 situa\u0163ie cu pl\u0103\u0163ile statului, b\u0103ncile au devenit din ce \u00een ce mai reticente \u00een a finan\u0163a imediat firmele rom\u00e2ne\u015fti care au de \u00eencasat bani de la stat, pentru c\u0103 nu exist\u0103 o predictibilitate a acestor pl\u0103\u0163i. \u00cen aceste condi\u0163ii, firmele rom\u00e2ne\u015fti se confrunt\u0103 cu mari probleme de cash flow.<\/p>\n

\nNu pute\u0163i vorbi la Guvern s\u0103 fac\u0103 pl\u0103\u0163ile mai repede, s\u0103 ne dea statul banii ca \u015fi noi s\u0103 ne putem pl\u0103ti furnizorii \u015fi creditele de la banc\u0103?, a fost \u00eentrebarea adresat\u0103 de c\u0103tre antreprenorii rom\u00e2ni conducerii CEC Bank.<\/p>\n

\nMajorarea salariului minim pe economie de la 1 octombrie de la 3.000 de lei la 3.300 de lei \u015fi perspectiva major\u0103rii din nou a salariului minim de la 1 ianuarie 2024, plus \u00eenc\u0103 o majorare pe parcursul anului, \u00eenainte de alegeri, de c\u0103tre Guvern, a fost extrem de criticat\u0103 de c\u0103tre reprezenta\u0163ii companiilor rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

\nCum crede Guvernul c\u0103 putem pl\u0103ti peste noapte aceste cre\u015fteri salariale, de unde s\u0103 scoatem noi ace\u015fti bani dac\u0103 tot Guvernul nu ne d\u0103 banii, nu ne pl\u0103te\u015fte facturile?, a fost reac\u0163ia antreprenorilor rom\u00e2ni.<\/p>\n

\nMul\u0163i dintre ei au business \u00een sectorul de agrobusiness \u2013 agricultur\u0103 \u015fi industrie alimentar\u0103 -, acolo unde salariul minim este mai mare, iar acum Guvernul a eliminat facilitatea fiscal\u0103 privind plata CASS, adic\u0103 firmele vor trebui s\u0103 majoreze salariile cu 10% pentru ca angaja\u0163ii s\u0103 primeasc\u0103 acela\u015fi net, sau s\u0103 nu le majoreze, dar atunci salariul net al angajatului va sc\u0103dea cu 10%.<\/p>\n

\nGuvernul a majorat salariul minim din agricultur\u0103 \u015fi industria alimentar\u0103 de la 3.000 de lei la 3.436 de lei brut, iar \u00een construc\u0163ii de la 4.000 de lei la 4.582 de lei brut doar pentru a compensa eliminarea impozitului de 10% pentru CASS.<\/p>\n

\nLa nivel local, multe companii rom\u00e2ne\u015fti lucreaz\u0103 cu salariul minim, iar orice cre\u015ftere a lui le d\u0103 peste cap situa\u0163ia financiar\u0103, mai ales dac\u0103 nu au puterea s\u0103 majoreze pre\u0163urile.<\/p>\n

\nSitua\u0163ia din economie a devenit din ce \u00een ce mai tensionat\u0103, o presiune \u00een plus fiind cre\u015fterile de taxe \u015fi impozite care au intrat \u00een vigoare acum, sau care vor intra \u00een vigoare de la 1 ianuarie 2024.<\/p>\n

\nPentru toat\u0103 lumea problema este legat\u0103 de lichidit\u0103\u0163i, de cash flow, de \u00eencasarea facturilor, de recuperarea banilor, de plata salariilor, de plata frunizorilor, pentru a nu se bloca.<\/p>\n

\nO parte dintre companii – care nu reu\u015fesc s\u0103-\u015fi \u00eencaseze facturile fie de la stat, fie de la alte companii \u2013 aduc \u00een discu\u0163ie intrarea \u00een concordat preventiv sau chiar direct \u00een insolven\u0163\u0103, pentru a \u00eencerca s\u0103 se protejeze \u00een fa\u0163a presiunii pl\u0103\u0163ilor \u015fi a creditorilor.<\/p>\n

\n\u00cen ultimii ani b\u0103ncile au fost ferite de credite neperformante, dar s-ar putea ca situa\u0163ia s\u0103 se schimbe dac\u0103 problema de lichiditate, de \u00eencasare a facturilor, mai ales de la stat, va deveni din ce \u00een ce mai critic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cre\u015fterea exponen\u0163ial\u0103 a dob\u00e2nzilor la lei, iar acum \u015fi la euro, \u015fi temperarea acord\u0103rii de credite de c\u0103tre b\u0103nci \u00een aceste vremuri, plus majorarea peste noapte a salariului minim din economie au fost printre problemele cele mai discutate de c\u0103tre antreprenori, directori, de c\u0103tre companiile rom\u00e2ne\u015fti la Conferin\u0163a ZF Investi\u0163i \u00een Rom\u00e2nia!, organizat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[255,10493,82,51191,485,178,187,188,9448,472,9,47201,87,7742],"class_list":["post-221174","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-antreprenori","tag-bacau","tag-bani","tag-companiile-romanesti","tag-credite","tag-cristian-hostiuc","tag-dobanzi","tag-economie","tag-facturi","tag-finantare","tag-guvern","tag-investiti-in-romania","tag-opinie","tag-salariu-minim"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/221174","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=221174"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/221174\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=221174"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=221174"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=221174"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}