Pentru cititorul care n-a inteles din prima, titlul reprezinta
\nrasturnarea unei banalitati, “scuza-mi intarzierea, dar am prins
\ntoate stopurile”. Jocul este urmatorul: se aduna 500, ma refer la
\ncinci sute de truisme, lucruri spuse de fiecare dintre noi in
\nfiecare zi fara ca macar sa ne dam seama – si se purcede la
\nrasturnarea lor. Cea mai evidenta este ca Venetia este Amsterdamul
\nsudului, cea geniala ca “albinosii au muzica in sange”.<\/p>\n
Citez doar cateva astfel de rasturnari, pescuindu-le aproape la
\nintamplare. Uneori fantezia depaseste realitatea, Zic de la bun
\ninceput ca sunt rasist, Celalalt Papa era un mare teolog, acesta
\nare o relatie mai profunda cu lumea, Drogurile puternice sunt doar
\nprimul pas catre tigarile cu marijuana, Ii doresc un rau din toata
\ninima, Mai bine sa traiesti o suta de zile ca un leu decat o zi ca
\nun miel, Invatand gresesti, Simte-te ca acasa la mine, As zice sa
\nne vorbim cu “dumneavoastra”, Fericit cel care nu se multumeste cu
\nputin, E drept ca am dat in mintea copiilor, dar nu sunt batran,
\nIgnora-te pe tine insuti, Nu este umiditate, ci temperatura,
\nFructele trebuie mancate in timpul mesei, Pentru mine araba e ca
\nmatematica, De ce sa bei apa de la robinet, cand la Roma, de
\nexemplu, apa din sticla e foarte buna, Uita-te la oita aia, parca e
\nun nor, 1% din corpul uman este alcatuit din apa, Am luat doar o
\npizza si o bere, dar am cheltuit foarte putin, Nu reusesc sa
\nslabesc, desi mananc foarte mult, Nu intotdeauna filmul este mai
\nbun decat cartea, Alberto Sordi poate fi considerat mostenitorul
\nlui Verdone(3), Asasinul este intotdeauna stapanul casei, Maestrul
\nsi-a depasit elevul, Luttazzi(4) te face sa razi, dar ar trebui sa
\nincerce sa fie mai vulgar, Succesul m-a schimbat, in fond,
\nMussolini a facut si multe netrebnicii, De-acum un euro este egal
\ncu doua mii de lire, Mafia exista, Zece mii pentru organizatori, o
\nsuta de mii pentru chestura, Pe vremuri aici era un oras, In Italia
\ntraiesc multi argentinieni, La Roma exista mai multe parcari decat
\nmasini, Sigur ca germanii sunt cu adevarat dezorganizati, Parisul
\neste urat, insa francezii sunt foarte simpatici, Trebuie sa stii sa
\ninvingi, Daca exista heterosexuali in fotbal, eu n-am vazut
\nniciunul, De-acum e mai rentabil sa te tratezi in Italia, A muri
\neste ca si cum ai pleca putin, Creierul iti prajeste televizorul, @
\nlibero . it, totul cu majuscule si despartit, Nu port telefonul
\nmobil la mine, ma uit la ceas sa stiu cat e ora, As folosi si
\nLinux, dar e prea simplu, Masinile suedeze prind mereu un zgomot
\ndupa cativa ani, PC-urile au un design mult mai atractiv decat un
\nMAC.
\nDistractia fiind terminata si avand deja dorinta ca seria sa
\ncontinue (de exemplu: “Cum sa mai guvernezi, cand toti trag in
\naceeasi directie cu tine?”, “Bergamo, orasul hot”, “Eu sunt ca un
\nbeton armat in mainile Domnului”, “in ziua de azi nimeni nu mai
\nstie ce faci”, “La Rimini toata lumea sta pe plaja si nu mai pune
\nnimeni piciorul in discoteca”, sau “Mangano(5) in opinia mea era un
\ndelincvent”), ne dam seama ca noi, atat de originali si creativi
\ncum ne credem a fi, pronuntam un sir de astfel de platitudini in
\nfiecare zi. intai de toate pentru ca ele reflecta de multe ori un
\nadevar evident, si nu este nimic rau in a spune adevarul, chiar
\ndaca e stiut de toata lumea, si-apoi pentru ca au o functie
\n“fatica”.<\/p>\n
Functia fatica a limbajului (precizez pentru cei care nu cunosc
\nopera lui Jakobson(6) pe de rost) este aceea de a mentine contactul
\nchiar daca nu se transmit informatii, cereri, ordine. Au functii
\nfatice platitudinile spuse de noi cand ne intalnim sau ne
\ndespartim, precum “ce zi frumoasa”, “ce mai faci”, “cu placere”,
\n“la revedere” si asa mai departe, dar tot o functie fatica au chiar
\nsi cliseele, care de fapt nu-i comunica interlocutorului nimic din
\nce el nu stia deja (de genul “va dati seama ca ne aflam in luna
\niunie, au disparut anotimpurile”), servind tocmai la a-i transmite
\nca avem intentia de a stabili o relatie de politete (fie ea cat de
\nsuperficiala) si ca vedem lucrurile la fel ca el sau ea.<\/p>\n
Imbatranind, imi dau seama ca inclin sa nu mai am relatii cu
\nfiintele umane, pe care le gasesc foarte enervante (ma refer la
\nfiintele umane, nu la relatii), asta atunci cand ele nu-mi sunt
\ntotal straine: in acele cazuri, pentru a nu-mi crea probleme,
\nschimb cu soferul de taxi, cu portarul de la cladirea de langa, cu
\nvanzatorul de ziare, cu barmanul, observatii profunde despre viata
\nsi clima. tinand cont de faptul ca gandesc exact ca ei, ma
\nconsidera un om de bine si devin cooperanti. in plus, simtind ca nu
\nsunt un detinator de stiri proaspete, nu ma inoportuneaza
\ncerandu-mi informatii privilegiate si – considerand ca ideile mele
\ncoincid cu ale lor -, nu ma intreaba nici macar ce cred despre
\nLippi(7) (lucru ce mi l-ar face antipatic pana si pe un
\nstrain).
\nBanalitatile ne pazesc de adevarata relatie cu ceilalti si
\nreprezinta ancora de salvare pentru cel care, in epoca comunicarii
\ncu orice pret, prefera tacerea si singuratatea.<\/p>\n
\nNote<\/strong> Redactorul cartii(1) este ambiguu (AlFb), intrucat spune de la inceput ca s-a folosit de diferite sugestii ale corespondentilor sai de pe un blog, autorul prefetei este Stefano Bartezzaghi(2), editura este Einaudi, iar titlul – \u201cScuza-ma ca am ajuns mai devreme, dar le-am prins pe toate verzi\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7193,18551,7732],"class_list":["post-22101","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-carte","tag-stefano-bartezzaghi","tag-umberto-eco"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22101","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22101"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22101\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41735,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22101\/revisions\/41735"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22101"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22101"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22101"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n1. Titlul original al articolului lui Eco este “Minerva din
\npliculet” – rasturnare a titlului rubricii sale din L’Espresso,
\nintitulata “Pliculetul Minervei” (La Bustina di Minerva).
\n2. Stefano Bartezzaghi, autor de rebusuri italian.
\n3. Carlo Verdone, actor, scenarist si regizor italian.
\n4. Daniele Luttazzi, actor de teatru, scriitor si om de
\nteleviziune, al carui show transmis de RAI Due, “Satyricon”, a fost
\nsuspendat de Berlusconi in 2002. Lutazzi si un jurnalist, Marco
\nTravaglio, au fost dati in judecata pentru defaimare de Silvio
\nBerlusconi, Mediaset, Fininvest si Partidul Forza Italia. Cei doi
\nau fost absolviti de instanta.
\n5. Vittorio Mangano, criminal italian, unul din capii Cosa
\nNostra.
\n6. Roman Jakobson, lingvist rus.
\n7. Marcello Lippi, antrenorul nationalei de fotbal a Italiei.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"