![\"\"\nsrc=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6690116\/26\/schema2.jpg?width=189&height=142\"]()
\n<\/a>“|nsa sunt si cazuri mai complexe”, specifice economiilor
\nsofisticate, adauga reprezentantul Lugera & Makler: de pilda,
\nun produs precum iPhone presupune dezvoltarea unor servicii de
\ntelecomunicatii (prin intermediul operatorilor de telefonie si
\ninternet), a unor solutii comerciale si de suport (call-center,
\nbusiness process outsourcing etc) care vor genera locuri de munca
\nin piata ce reprezinta destinatia principala (SUA). Tot iPhone
\ninsa, in acelasi timp, angreneaza in Asia un numar imens de
\nfurnizori de componente pentru fabrica producatoare (Foxconn, in
\nacest caz).<\/p>\nPastrandu-se in planul teoriei, Dragos Gheban, business
\ndevelopment manager, Catalyst Recruitment Solutions, spune ca
\n“ramurile cu cel mai inalt factor de multiplicare sunt acelea care
\nau si cea mai mare contributie la PIB al unei tari”. Din acest
\npunct de vedere, adauga tot el, companiile din auto primeaza in top
\nsi creeaza cele mai multe slujbe colaterale.<\/p>\n
<\/p>\n
Domeniul constructiilor, la randul sau, genereaza in lant slujbe
\npentru specialistii in proiectare, pentru cei din amenajari
\ninterioare, pentru real estate si pentru retailerii de bricolaj. |n
\nlista mai urmeaza, in opinia lui Gheban, industria siderurgica,
\nturismul (“care desi este o ramura mai mica, are un factor de
\nmultiplicare destul de mare – sunt oamenii care lucreaza in
\nhoteluri, restaurante, pensiuni, transport, amenajari interioare,
\ncatering si asa mai departe”), industria bunurilor de larg consum,
\nproductia de mobila, agricultura, sanatatea si industria
\nfarmaceutica, serviciile si IT&C. “|n esenta, tot ce presupune
\no logistica minima va crea macar un alt loc de munca in corelatie”,
\nexplica Gheban.<\/p>\n
Viitorul din spatele calculelor<\/u><\/p>\n
Aflat ca intotdeauna in cautarea unei strategii de dezvoltare,
\nGuvernul a incercat sa vada cum se traduce aceasta teorie la
\nconditiile din Romania, respectiv in ce domenii se poate vorbi de
\ncele mai productive investitii, din punctul de vedere al efectului
\nbenefic in lant pentru economie. Ministerul Economiei a comandat o
\ncercetare in acest sens Asociatiei pentru Studii si Prognoze
\nEconomico-Sociale si Grupului de Economie Aplicata (GEA), care au
\nlansat luna trecuta studiul “Reindustrializarea Romaniei: politici
\nsi strategii”, pornind de la constatarea ca ponderea industriei in
\nPIB a scazut lent si constant din 2000 incoace, de la peste 25% la
\ncirca 22% anul trecut, in favoarea serviciilor si mai ales a
\nconstructiilor (realitate periculoasa acum, pe timp de criza), dar
\nsi de la paradoxul ca Romania a ajuns prea rapid sa fie o economie
\nbazata pe investitii (imobiliare, retail, auto), fara a fi depasit
\nstadiul premergator, acela al economiei bazate pe factorii de
\nproductie, ceea ce e vizibil in inapoierea infrastructurii si in
\ncalitatea educatiei resurselor umane.<\/p>\n
Studiul calculeaza impactul investitiilor, al consumului public
\nsi privat si al exporturilor asupra economiei incepand din 2007, ca
\nsa determine domeniile unde multiplicatorii pentru cererea finala
\ndin economie sunt cei mai mari. Astfel, factorul de multiplicare
\npentru investitii in urma cu zece ani era mai mare decat media de
\ncirca 1,6 la nivel national in cazul agriculturii (4), al
\nindustriei de masini si aparate electrice (2,95), de constructii
\nmetalice (2,69) si al tranzactiilor imobiliare plus alte servicii
\n(2,48) arata studiul citat. Ierarhia ramurilor s-a schimbat insa
\ndramatic pana in 2007, in top ajungand tranzactiile imobiliare si
\nalte servicii (4,09), urmate de constructiile metalice (2,17),
\nagricultura (1,97) si sectorul de masini si aparate electrice
\n(1,59). Cu siguranta ca evolutia economica din ultimii doi ani si
\njumatate, in care domeniul imobiliar si cel al constructiilor s-au
\nprabusit laolalta cu activitatile conexe, a adus modificari si mai
\nspectaculoase in acest top.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Acesta e contextul in care ministrul Adriean Videanu vorbea
\nrecent ca pregateste o strategie de reindustrializare “care sa fie
\nasumata de toate partidele si de sindicate”, si tot acesta e
\ncontextul pentru afirmatiile de saptamana trecuta ale Andreei
\nPaul-Vass, consiliera premierului, ca economia trebuie ferita de “o
\nperioada prelungita de stagnare” si ca e nevoie urgent de o
\n“politica industriala orientata spre tehnologii de varf si valoare
\nadaugata mare”, care ar putea grabi relansarea economiei “cu cel
\nputin doi ani”, prin atragerea capitalului strain in industrii
\norientate spre export si rezistente la crizele economice, “precum
\nindustria alimentara, farmaceutica sau in energie”.<\/p>\n
\nUn alt domeniu cu mare potential de inmultire a slujbelor este
\nagricultura, cu conditia industrializarii ei. Liviu Voinea,
\npresedintele Grupului de Economie Aplicata, spune ca “in acest
\nmoment nu avem agricultura, decat in sensul lucratorilor
\nindividuali”, adaugand ca industrializarea agriculturii ar avea
\nefecte in lant, in domeniile conexe – cum sunt productia de utilaje
\nsi industria alimentara.<\/p>\n
\nEvident, fiind adresat statului, studiul GEA face si o lista a
\npotentialelor cai de stimulare a sectoarelor considerate a avea
\nefect multiplicator ridicat al investitiilor si unde guvernul ar
\navea – sau ar trebui sa gaseasca rapid – parghii de interventie:
\nindustria de constructii metalice (unde statul ar trebui sa
\nincurajeze reabilitarea termica a locuintelor si sa impuna clauze
\nde folosire a producatorilor romani in contractele de
\ninfrastructura cu companii straine), masinile si aparatele
\nelectrice (prin comenzi de stat, cercetare aplicata), utilaje
\nagricole si pentru industria alimentara (subventii, garantii,
\nsustinerea micilor producatori in limitele permise de UE) si toate
\ndomeniile industriei de reciclare (alocari mai mari de fonduri
\nUE).<\/p>\n
E bine de tinut minte acest mini-program de actiune, fiindca
\nsigur il vom mai auzi expus, intr-o forma sau alta, de
\nreprezentantii actualului guvern atunci cand va mai veni vorba de
\nlocurile unde pot fi create noi locuri de munca.Un fel de campioni
\nnationali<\/p>\n
Dincolo de calculele economistilor, practica ne-arata la fiecare
\npas ca sunt o serie de factori de conjunctura si subiectivi ce
\ninfluenteaza modul cum se leaga verigile lantului. Florin Gogianu
\nanalizeaza un studiu realizat de Ernst&Young in 2009 pentru
\ncazul celui mai mare producator de bere din Romania, Ursus
\nBreweries (parte din grupul SABMiller), care are aproximativ 1.728
\nde angajati in mod direct, iar de activitatea lui sunt legate in
\ntotal alte 29.600 de locuri de munca din varii sectoare.<\/p>\n
Cercetarea insa, oferind o imagine statica, nu poate tine seama
\nde faptul ca in piata sunt prezenti agenti cu initiativa si simt de
\norientare la situatia pietei dintr-un anumit moment: intr-un lant
\nde distributie modern, spune Gogianu, furnizorii unei
\nmultinationale lucreaza si cu alte companii, ceea ce inseamna ca
\nlocurile de munca indirect generate de activitatea unei
\nmultinationale nu depind strict de deciziile de business ale
\nacesteia. “Partenerii din ambele directii ale lantului comercial se
\npot reorienta, facand dificila masurarea dinamicii locurilor de
\nmunca”, conchide reprezentantul Lugera & Makler.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Cu toate acestea, si in conditiile in care premisele economice
\ns-au schimbat din cauza crizei, lista celor mai recente investitii
\n(si anunturile facute de companii dau o imagine totusi clara asupra
\nmotoarelor ce incearca sa tureze din nou economia.<\/p>\n
\nO investitie care a generat in mod direct, dar si indirect sute de
\nlocuri de munca este fabrica de la Urlati (Prahova), a companiei
\nProcter&Gamble (P&G), care ar urma sa devina cel mai mare
\ncentru de productie detinut de firma in Europa. P&G are in
\nRomania 850 de angajati in trei entitati, “pentru fiecare dintre
\nacestea fiind create inca cel putin alte trei posturi in afara
\ncompaniei”, declara Cornelia Sofronie Pitigoi, external relations
\nmanager, P&G Marketing Romania. In urma unei investitii de
\ncirca 100 de milioane de dolari, compania, care are pe piata
\nromaneasca o cifra de afaceri de aproape 300 de milioane de euro, a
\nridicat de la zero o fabrica de sampoane care a inceput productia
\nin iulie.<\/p>\n
\nPe termen mediu si lung, productia fabricii va fi exportata in
\npietele a 20 de tari externe, vanzarile produselor de la Urlati
\nurmand sa ajunga, conform estimarilor facute de Ziarul Financiar,
\nla aproape jumatate de milion de euro. De la inceputul anului
\ntrecut, compania a angajat 240 de oameni pentru noua fabrica in
\ncare produce balsamuri de par si sampoanele Pantene, Wash&Go si
\nHead & Shoulders. Constructia fabricii, care a fost o cursa
\ncontracronometru, fiind ridicata in numai un an, este o gura de aer
\npentru locuitorii orasului prahovean, care se confruntau cu o lipsa
\nacuta a locurilor de munca. Numai pentru constructia efectiva a
\nfabricii au fost angajati 700 de oameni care au lucrat la santier,
\niar “in acest moment avem 70 de muncitori care lucreaza la
\nactivitati de finisare”, spune reprezentanta P&G. Ea
\ncompleteaza ca firma are si furnizori care asigura serviciile de
\npaza, de curatenie, de mentenanta.<\/p>\n
“Numarul furnizorilor variaza in functie de etapele de
\ndesfasurare ale proiectului”, spune Sofronie, care precizeaza ca
\nnumarul furnizorilor se ridica la cateva sute – numai in ce
\npriveste fabrica de la Urlati, cifra care ii include si pe
\npartenerii cu care P&G are relatii de afaceri ocazionale. In
\nrandul partenerilor, “predomina companiile din Romania”, mai spune
\nSofronie, care precizeaza ca numarul furnizorilor mari (care
\nasigura spre exemplu materia prima si transportul) se ridica la
\ncateva zeci de firme.<\/p>\n
\nPentru grupul Dacia-Renault, care a inregistrat anul trecut o cifra
\nde afaceri de 2,125 miliarde de euro, acesti parametri sunt mult
\nmai impresionanti. “Dacia lucreaza in total cu 1.132 de societati
\nprestatoare de servicii, dintre care 720 sunt firme romanesti”,
\ndeclara Liviu Ion, director de comunicare al Dacia. La sfarsitul
\nanului 1999, Dacia avea 26.475 salariati care lucrau cu totii pe
\nplatforma industriala de la Mioveni (Arges). Numarul lor s-a redus
\napoi, ajungand la circa 12.000 in 2004, pentru ca in prezent sa
\ndepaseasca 14.300. Grupul Renault are insa in Romania diviziile
\nRenault Technologie Roumanie, directia comerciala Dacia Renault
\nNissan si RCI – Renault Cr\u00e9dit International, iar numarul
\nsalariatilor se apropie de 18.000.<\/p>\n
De slujbele din cadrul grupului Dacia-Renault se leaga insa atat
\nreteaua autorizata Dacia (cuprinzand personalul din vanzari,
\nservice si piese de schimb), care are aproape 3.500 de salariati,
\ncat si cea de furnizori, transportatori si prestatori de diverse
\nservicii in folosul Dacia, inclusiv catering, de pilda – firme ce
\nin total au peste 4.300 de salariati.<\/p>\n
\nDintre firmele legate de activitatea producatorului de
\nautovehicule, in Romania sunt patru furnizori de componente auto
\ncare lucreaza exclusiv pentru Dacia: Cortubi (pentru tevile de
\nesapament), Euro APS (pentru planse de bord si bare parasoc), Valeo
\nControls (pentru elemente de climatizare) si Johnson Controls
\n(pentru scaune). In privinta Johnson Controls, precizeaza Ion,
\nexclusiv pentru Dacia lucreaza cele doua fabrici din judetul Arges
\n– cea din Pitesti, care produce armaturi de metal pentru scaunele
\nmasinilor, care sunt apoi asamblate impreuna cu alte elemente
\ntextile la unitatea de lucru de pe platforma industriala Mioveni.
\nIn total, in prezent cele doua fabrici au 460 de salariati; in
\n2002, atunci cand Johnson Controls a prelat sectia de scaune de pe
\nplatforma, existau 285 de angajati, fosti angajati ai Automobile
\nDacia, specializati pe aceasta meserie.\n <\/p>\n
<\/p>\n
O retea similara in complexitate ar putea genera si activitatea
\nFord in Romania, care are acum in jur de 3.600 de angajati si ar
\nurma sa ajunga la un numar aproape dublu. Initial, B-Max, modelul
\nde clasa mica al constructorului american, era programat sa intre
\nin productie in vara acestui an, dar proiectul a fost am\u00e2nat din
\ncauza crizei economice. Principalele consecinte ale intarzierii
\nplanurilor Ford pentru uzina din Romania vor fi amanarea unor
\ninvestitii de cateva sute de milioane de euro ale furnizorilor de
\ncomponente si de creare a mai mult de 20.000 de locuri de munca in
\n2010 si 2011 in zona Craiovei, potrivit estimarilor Ziarului
\nFinanciar. Daca totusi Ford ar ajunge la o productie de 300.000 de
\nunitati in 2012, atunci uzina de la Craiova ar genera, potrivit
\nacelorasi estimari, venituri de peste 4 miliarde de euro, care ar
\nreprezenta 2,5% din Produsul Intern Brut al Romaniei.<\/p>\n
\nDragos Damian de la Terapia-Ranbaxy spune ca factorul de
\nmultiplicare ridicat, impreuna cu veniturile crescute pe care le
\ngenereaza industria farmaceutica, reprezinta un motiv suficient de
\nindreptatit pentru ca Romania sa atraga investitii in acest sector,
\ntara noastra putand fi o adevarata platforma pentru export. Un alt
\nplus al acestei industrii, fata de altele, este ca personalul are
\ncalificare peste medie, iar veniturile pe care angajatii le primesc
\nsunt mai ridicate fata de celelate sectoare. Potrivit studiilor
\ncompaniei de outsourcing Paylogic, citate de BUSINESS Magazin la
\ninceputui acestui an, salariile din industria farmaceutica pornesc
\nde la 1.800 – 2.000 de lei si ajung la cateva mii de euro lunar
\npentru pozitiile de top management. Catalin Naftan, directorul
\nPaylogic, sustine ca tendinta va fi ascendenta si in 2010, pornind
\nde la premisa ca si acum cererea de produse si servicii
\nfarmaceutice va ramane cel putin la acelasi nivel ca in 2009.<\/p>\n
\nSunt domenii unde investitiile genereaza un numar de zeci sau chiar
\nsute de ori mai maredecat in alte sfere de activitate. Liviu
\nSfrija, director general al producatorului de bunuri de consum
\nHenkel Romania, considera ca slujbele relationate de activitatea
\nfirmei, care are in jur de 500 de angajati, sunt legate de alte
\n“multe mii de job”-uri. “Cred ca in privinta rudelor de gradul unu,
\nadica in firmele cu care lucram direct, sunt nu mai putin de 2.000
\nde oameni”, iar numarul creste pana spre 10.000 in cazul “rudelor
\nde gradul doi si trei”. Henkel, care are activitati in domeniul
\nbunurilor de larg consum (cu marci ca Fa, Sios, Pur) si in domeniul
\nmaterialelor de constructii (Ceresit) a avut anul trecut o cifra de
\nafaceri de 134 de milioane de euro, fata de 160 de milioane de euro
\nin 2008.\n <\/p>\n
Exista insa si domenii mai putin “productive”, desi investitiile
\nin sine sunt dorite, sunt spectaculoase prin numele implicate si
\nprin rentabilitate si foarte utile unor zone unde oamenii au putine
\nsanse de angajare. Nokia, cel mai mare producator de telefoane
\nmobile din lume, si-a crescut de peste doua ori anul trecut
\nafacerile din Rom\u00e2nia, ajungand la 1,027 miliarde de euro. In 2008,
\ncompania a inregistrat o cifra de afaceri de peste 455 milioane de
\neuro, dupa ce a deschis, in luna februarie a aceluiasi an, o
\nfabrica de telefoane mobile in comuna Jucu (Cluj), in urma unei
\ninvestitii de 60 de milioane de euro. Compania are acum 4.000 de
\nangajati, majoritatea fiind insa personal cu o calificare slaba si
\nvenituri direct proportionale, iar numarul de slujbe care se leaga
\nde locurile de munca ale producatorului finlandez de telefoane este
\nredus.<\/p>\n
<\/p>\n
Un factor de multiplicare redus se regaseste si in cazul multor
\nmagazine de comert online, afaceri de obicei rapide si economice,
\ncare isi gestioneaza intern toate operatiunile aferente
\nactivitatii, de la call center si livrare la componenta financiara.
\nSi costul unui nou loc de munca in domeniu este mult mai mic decat
\nin alte zone, ca de pilda 10-12.000 de euro in industria
\nfarmaceutica, intre 10.000 si 50.000 in cazul comertului modern sau
\n15.000 euro pentru fabrica Nokia.<\/p>\n
Intrebat care e costul de infiintare a unui nou loc de munca la
\neMAG, cel mai mare magazin de de comert online de produse IT&C
\ndin Romania, directorul general Iulian Stanciu raspunde ca este
\nvorba despre o suma medie de 3.800 de lei, cifra care include atat
\npachetul salarial si beneficiile, cat si cheltuielile pe care le
\nsuporta compania pentru a-i asigura conditiile necesare de lucru,
\nspune Iulian Stanciu, directorul general al firmei. El a precizat
\ninsa ca investitia necesara pentru conditiile de lucru – obiectele
\nde mobilier, computerul si restul accesoriilor necesare –
\nreprezinta in general un cost marginal. Din aceasta perspectiva,
\npretul unui nou loc de munca in industria farmaceutica este de zece
\nori mai mare decat pentru un nou angajat eMAG.<\/p>\n
\nTrebuie punctat insa ca investitiile cu impact notabil in PIB au
\navut in spate de multe ori facilitati oferite de stat pentru a
\natrage investitorul strain, fie ca a fost vorba de facilitati
\nfiscale (Renault, OMV), stergeri de datorii si promisiunea
\nconstructiei de sosele (Ford) sau de alte elemente de
\ninfrastructura (Nokia). Iar cu aceasta ne intoarcem la studiul GEA
\nsi la impasul, descris acolo, al unei tari care a sarit etape si
\nacum se trezeste ca posibilitatile de a concura cu state care au
\ninvestit la timp in infrastructura si in educatie se reduc
\n(exemplul investitiei ratate a Mercedes, care a preferat Ungaria
\nfiindca acolo existau deja o infrastructura rutiera moderna, va
\nramane probabil multa vreme in memoria mediului de afaceri).<\/p>\n
\nIn conditiile in care nici costul fortei de munca nu poate fi un
\natu exploatabil la infinit, iar statul nici n-are suficienti bani
\nde investitii si subventii si nici nu-si poate permite sa reduca
\nfiscalitatea (ce-i drept, Andreea Paul are inca visul unei cote
\nunice de 10%), ce poate face Romania pentru a atrage investitii
\nnoi, in domenii avantajoase pentru ea, si a nu le pierde pe cele
\nexistente?<\/p>\n
\nPe termen scurt, Liviu Voinea, Daniel Daianu si ceilalti autori ai
\nstudiului GEA considera ca reducerile de salarii, pensii si
\najutoare sunt “contraproductive din perspectiva politicii
\nindustriale” si ca o solutie mai buna ar fi reducerea cheltuielilor
\ncu achizitiile de bunuri si servicii si a cheltuielilor de capital,
\ncare s-ar repercuta “foarte putin” asupra industriei.<\/p>\n
Pe termen lung, pentru a ameliora starea infrastructurii si a
\neducatiei si a obtine bani pentru investitii publice solide in
\nindustrie, ar trebui puse la punct bugete multianuale si ar trebui
\nincercate solutiile de finantare alternative – parteneriate cu
\ncompanii private puternice si institutii financiare externe, iar
\npentru a face atractiva piata ar trebui flexibilizate contractele
\nde munca si ar trebui redusa “substantial” CAS. E posibil sa se
\nintample macar o parte din aceste lucruri? Mingea e in terenul
\nautoritatilor, iar intrebarea nu-i chiar asa de retorica pe cat
\npare.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
In conditiile in care sute de mii de oameni isi cauta un loc de munca in aceasta perioada si este de asteptat ca numarul somerilor sa creasca in continuare, o slujba care creeaza la randul ei alte cate zeci de locuri de munca devine mai importanta ca oricand. BUSINESS Magazin si-a propus sa identifice acele investitii care pot genera un numar cat mai mare de slujbe, direct si indirect.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,18550,149,276,18549,14865],"class_list":["post-22100","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-generare","tag-investitii","tag-locuri-de-munca","tag-multiplicare","tag-slujbe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22100","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22100"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22100\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41734,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22100\/revisions\/41734"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22100"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22100"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22100"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6690116\/18\/banda-cover.jpg?width=484&height=31\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6690116\/21\/banda-magazine.jpg?width=461&height=31\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6690116\/22\/banda-cash.jpg?width=562&height=31\")
<\/a><\/p>\n