\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5538\/6684117\/3\/banda-salarii.jpg?width=439&height=31\")
<\/a><\/p>\nContextul actual a dus la modificarea legislatiei de acordare a
\nzilelor libere din ratiuni de boala. Asa se face ca asiguratul
\npoate beneficia doar de 30 de zile de concediu medical acordat de
\ncatre medicul de familie intr-un an, spre deosebire de 45, asa cum
\nera pana acum. Potrivit noilor norme legale de acordare a
\nconcediilor medicale, intrate in vigoare din 15 mai, medicul va
\navea voie sa ii prescrie initial angajatului maximum zece zile de
\nconcediu, dupa care il va putea prelungi, daca va fi necesar. Daca
\nincapacitatea temporara de munca se mentine, doctorul specialist
\npoate stabili concediul in etape succesive de 30 de zile, dar fara
\na depasi 90 pe durata unui an calendaristic, socotit de la prima zi
\nde imbolnavire. Actul normativ mai prevede ca angajatii aflati in
\nconcediu medical pot fi cautati la domiciliu de catre reprezentanti
\nai Casei de Asigurari, ai angajatorului si chiar ai Politiei.<\/p>\n
Adrian Izvoranu, presedintele Asociatiilor Confederatiilor
\nPatronale din Romania, sustine ca, in ce priveste acordarea
\nconcediilor, problema e ca administrarea sistemului de sanatate
\neste bicefala, impartita intre Ministerul Muncii si Ministerul
\nSanatatii. “Exista un buget comun care nu permite avizul
\nspecialistului de medicina a muncii in acordarea acestui tip de
\nconcediu”, remarca Izvoranu. |n plus, nu se face distinctie intre
\nconcediul medical cauzat de imbolnavirea la locul de munca si cea
\ndin alte motive conexe. “Poti sa iti iei concediu medical pentru ca
\nai dormit dezvelit sau pentru ca ai cazut in groapa cand erai beat,
\ncand in mod normal ar fi trebuit sa ti se dea concediu fara plata”,
\nexemplifica liderul ACPR. El atrage atentia ca, in statele Uniunii
\nEuropene, doctorul de medicina a muncii are decizia in acordarea de
\nrepaus medical, nu medicul de familie.<\/p>\n
Plata primelor sapte zile de concediu de boala este suportata de
\ncatre angajator, in timp ce restul perioadei se achita din bugetul
\nasigurarilor de sanatate. “Cam asta e portita de iresponsabilitate,
\nmai ales ca angajatorul nu are cum sa controleze motivele pentru
\ncare angajatul se imbolnaveste.”<\/p>\n
\nGeorge Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a Medicilor
\nde Familie, afirma ca, atunci cand ne uitam la numarul de zile de
\nconcediu medical in Romania, trebuie sa ne sara in ochi
\nmorbiditatea crescuta (incidenta imbolnavirilor), comparativ cu
\nalte state din Vest. Haber observa ca numarul de internari a
\ncrescut semnificativ, iar a sta in spital nu e neaparat cel mai
\nplacut mod de a-ti petrece perioada de repaus. “Trebuie sa
\nrecunoastem ca exista cazuri izolate cand se acorda cu multa
\nblandete zile in plus de concediu din partea medicilor. Nu este
\ninsa un fenomen generalizat”, comenteaza medicul, completand ca i
\nse pare “enorm” numarul de zile acordate.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Ca justificare pentru cifra mare a zilelor nelucrate, Haber
\nconsidera ca motivele de prelungire a concediului pot sa se refere
\nla rezolvarea unor probleme personale sau, in unele cazuri, la o
\npre-etapa pentru pensionarea anticipata sau pe caz de boala.<\/p>\n
Un alt aspect care merita observat este modul cum se impart
\nconcediile medicale intre sectoarele public si privat.Sociologul
\nAlfred Bulai constata ca fenomenul se structureaza pe doua laturi.
\nPe de-o parte, angajatul din sistemul public beneficiaza de un
\nregim mai permisiv. Potrivit sociologului, bugetarul isi poate lua
\nconcediu fie pentru ca are treburi personale, fie din ratiuni
\nadministrative.<\/p>\n
“De exemplu, cand se intampla sa fii inlocuit de pe post, legea
\npermite ca pe perioada concediului sa nu se ia decizii asupra
\nconcedierii sau a desfiintarii postului”, explica Bulai, amintind
\nde cazurile in care, prin concedii repetate, functionarii isi
\npastreaza postul chiar si un an de zile pana sa fie destituiti. De
\ncealalta parte, in sistemul privat, exista riscul pierderii locului
\nde munca in urma unor absente repetate, de aceea tendinta liberelor
\nla stat este semnificativ mai mare. “Din perspectiva concediilor
\nmedicale, putem spune ca bolnavii lucreaza la stat, in timp ce
\noamenii sanatosi se afla la privati”, remarca amuzat Bulai.<\/p>\n
\nArmele angajatorilor din mediul privat nu sunt totusi atat de
\nputernice pe cat ar putea parea. Iuliana Badea, director de vanzari
\nal companiei de recrutare Lugera & Makler, afirma ca politicile
\nde descurajare a acestor practici au aplicabilitate redusa si de
\ncele mai multe ori angajatorii prefera sa plateasca
\nindemnizatiile.<\/p>\n
“Exista intr-adevar posibilitatea ca angajatorul sa conteste
\nconcediul medical prin constituirea unei comisii interne, insa
\nvalidarea rezultatelor va fi facuta tot de catre medici”, spune
\nBadea, adaugand ca procesul de investigare este costisitor atat din
\npunctul de vedere al resurselor umane, cat si al resurselor
\nfinanciare implicate.
\nConform celor mai recente modificari legislative, angajatorul are
\ndreptul sa verifice daca angajatul se afla la adresa indicata de
\nacesta in intervalele orare 8-11, 12-17, 18-20. Daca angajatul
\nrefuza verificarea la adresa de resedinta, ii da dreptul
\nplatitorului indemnizatiei sa refuze plata concediului medical.
\nTotodata, angajatorii incearca sa descurajeze astfel de practici
\ncerand avizarea concediului medical de catre clinicile de medicina
\na muncii, dar si prin acordarea de bonusuri pentru prezenta
\nangajatilor care nu au absente.<\/p>\n
\nPurtatorul de cuvant al Politiei Capitalei, comisarul-sef Christian
\nCiocan, spune ca legea este imperativa, iar daca politia va primi
\nsesizari pentru verificarea prezentei angajatului la domiciliu, va
\nactiona in consecinta. “Veridicitatea certificatului medical prin
\ncare se acorda concediul poate fi stabilita insa numai de catre
\nColegiul Medicilor. Institutia abilitata poate sa cerceteze
\nreaua-intentie sau culpa medicala a doctorului, urmand sa transmita
\npolitiei concluziile anchetei”, explica Ciocan, specificand ca,
\ndesi nu au existat cazuri in istorie, un certificat medical in care
\neste trecuta o boala fictiva devine certificat medico-legal, iar
\nconsecintele se incadreaza infractiunii penale de fals in
\ninscrisuri oficiale, pedepsita cu inchisoare.<\/p>\n
\n“Este o aberatie sa mergi sa-ti cauti angajatul daca e sau nu
\nacasa. Mergand pe aceasta varianta, chiar daca politia constata ca
\nrespectivul nu e la domiciliu desi ar fi bolnav, angajatorul nu are
\nca metode de sanctiune decat anularea concediului medical”, afirma
\ncontrariat seful Asociatiilor Confederatiilor Patronale din
\nRomania, Adrian Izvoranu, cu trimitere la procedura extrem de
\ngreoaie, care se face pe baza unei investigatii de cateva
\nsaptamani.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Dincolo de formele mai mult sau mai putin viabile de control al
\nangajatilor, tendinta de a lua concedii medicale ca “bonus” in
\ncompletarea celor de odihna este un fenomen cu istoric. “Practica a
\nfost preluata in principal din sistemul de stat si adaptata treptat
\nsi la sistemul privat. Medicii nu sunt singurii care poarta vina
\npropagarii acestui fenomen. Vorbim de un intreg sistem care a
\nincurajat aceste practici dintotdeauna”, observa Iuliana Badea.<\/p>\n
\nAfirmatiile managerului companiei de recrutare nu pot fi puse la
\nindoiala nici din punct de vedere sociologic, daca stam sa ne uitam
\ninspre trecut. “Exista o coruptie si in sistemul medical, insa nu
\navem de-a face cu o noutate. Obiceiul dateaza inca din vremea
\ncomunismului, cand se stia exact cat costa o scutire medicala
\npentru scoala sau o saptamana de concediu medical”, sustine Alfred
\nBulai.<\/p>\n
Potrivit sociologului, concediile medicale se acorda foarte
\nusor, in primul rand din cauza traditiei, iar pe de alta parte
\npentru ca sistemul este foarte dificil de controlat: “Ideea
\nnou-lansata ca politia poate cauta angajatul la domiciliu pe
\nperioada concediului este absurda, intrucat este foarte usor de
\ndemontat in justitie”.<\/p>\n
\nApelul la zile libere din motive de boala tine si de o motivatie
\nscazuta a muncii. Poate asa se explica ponderea ridicata a acestor
\nimbolnaviri in randul celor cu ocupatii fizice: “Exista;si o oferta
\nin acest sens. Sunt cazuri cand medicul te cauta si iti propune sa
\niti iei concediu. Nu stiu daca e evaziune sau coruptie in randul
\nmedicilor, dar in cazul angajatilor se numeste chiul”, spune franc
\npsihologul Aurora Liiceanu.<\/p>\n
Obiceiul, promovat in societate de-a lungul timpului, are la
\nbaza principiul psihologic al unui joc de tip Caritas: “Daca iti
\niese ceva si nu ai nimic de pierdut, morala nu mai e morala”,
\nexplica Liiceanu, evidentiind ca e mult mai usor sa stai acasa si
\nsa primesti bani cand stii ca nu exista vreo sanctiune care te-ar
\nputea afecta. Pana la urma, tine de intelegerea ideii ca “daca poti
\nfolosi o parghie fara sa patesti nimic, iar in jurul tau se
\nintampla frecvent asta, de ce n-ai face-o si tu?”.<\/p>\n
\nSpecialistii intervievati de BUSINESS Magazin, fie ca sunt
\nangajatori, medici, autoritati, sociologi sau psihologi,
\nimpartasesc ideea ca abuzul de concedii medicale este un model
\ncultural dezvoltat pe seama sistemului de administratie unde
\noamenii isi permit sa lipseasca fara prea multe riscuri pentru
\nlocul de munca. “Se remarca, de asemenea, acordarea de concediu
\nmedical in prelungirea celui de odihna, iar varfurile se petrec
\nprimavara si toamna sau in perioada sarbatorilor, pentru ca e
\nabsurd sa pleci vara in vacanta pe concediu medical”, observa
\nAlfred Bulai. Iuliana Badea adauga cazurile cand angajatul
\nprelungeste durata preavizului de concediere cu perioade de absenta
\nmotivata pe motiv de boala.<\/p>\n
Managerul Lugera & Makler marturiseste ca oamenii s-au
\nobisnuit nu numai sa asocieze concediul medical, ca mod de
\nabsentare motivat si platit, cu diverse evenimente din viata lor,
\ndar vad in concediul medical si o forma de a se eschiva de la
\nslujba. “Ca preponderenta, fenomenul este mai des intalnit in
\nproductie decat in servicii, acolo unde salariile sunt mai mici”,
\nmai spune Badea.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Adrian Izvoranu remarca faptul ca angajatii care isi iau cel mai
\nadesea concediu medical sunt cei care presteaza munci fizice,
\nmanufacturiere, iar diferentiat pe sexe, predomina femeile.
\nVarfurile se inregistreaza fie vara sau iarna, in perioada
\nconcediilor, sau primavara si toamna, cand oamenii se ocupa de
\nagricultura, fie de plantare sau recoltare. “Concediul medical are
\ncauze reale in proportie mica, restul sunt aranjamente rezolvate
\nprintr-o atentie mica acordata medicului”, conchide Izvoranu.<\/p>\n
\nPresedintele Colegiului Medicilor din Romania, profesorul Vasile
\nAstarastoae, nu s-a aratat uimit la auzul datelor furnizate de Casa
\nNationala de Asigurari de Sanatate. Cei 300 de ani de concedii
\nmedicale, cumulat, nu reprezinta o ipoteza socanta pentru
\nspecialistii in sanatate pentru ca, potrivit profesorului, durata
\nmedie a concediului medical pentru un bolnav de TBC este de
\njumatate de an. “Asadar ar fi mai usor de explicat de unde s-au
\nadunat anii de zile nelucrate, daca ar exista o raportare pe
\nafectiuni din partea Casei de Asigurari”, considera
\nAstarastoae.<\/p>\n
\nConchizand, fostul presedinte al Societatii Nationale a Medicilor
\nde Familie, George Haber, admite ca noua lege nu va descuraja
\nobiceiul vacantelor cu acte, iar medicii ar trebui sa fie “mult mai
\nrigurosi” atunci cand hotarasc intreruperea activitatii pentru
\nangajati. “Doctorul isi asuma raspunderea, iar faptul ca primeste
\nceva pentru a acorda cateva zile de concediu nu este o motivatie
\nesentiala. Nu cred ca isi pune in joc cineva profesia sau chiar
\nlibertatea pentru stimulente de ordin financiar”, spune Haber.<\/p>\n
\nIntre timp, Colegiul Medicilor din Romania si Coalitia
\nOrganizatiilor Bolnavilor Cronici au cerut institutiei Avocatului
\nPoporului sesizarea Curtii Constitutionale in cazul ordonantei
\nprivind concediul medical, apreciind ca verificarea bolnavilor la
\ndomiciliu incalca libertatile fundamentale ale cetateanului.<\/p>\n
\nUna peste alta, obiectivul noului cadru legal este reducerea cu 20%
\na sumelor cheltuite din fondul de asigurari pentru plata
\nconcediilor. Va fi greu de atins o asemenea tinta insa, atata vreme
\ncat problema reala tine in primul rand de schimbarea unei
\nmentalitati.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Romanii si-au luat anul trecut 292 de ani de concediu medical, ca numar cumulat de zile nelucrate. Tendinta nu poate fi controlata nici de catre stat, nici de catre angajatori. Ce e de facut?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7218],"tags":[8614,18538,406,7203,18539,8142],"class_list":["post-22093","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-resurse-umane","tag-angajatori","tag-concedii-medicale","tag-medici","tag-resurse-umane","tag-tendinta","tag-vacante"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22093"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22093\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41728,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22093\/revisions\/41728"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5538\/6684117\/2\/banda-top-medicamente.jpg?width=420&height=31\")
<\/a><\/p>\n