\nCriza apei amenin\u0163\u0103 60% din PIB-ul global anual, adic\u0103 58 de trilioane de dolari, arat\u0103 un raport WWF. Este prima estimare realizat\u0103 vreodat\u0103 a valorii economice a apei \u015fi a ecosistemelor de ap\u0103 dulce.<\/p>\n
\nLansat luni, de Ziua Mondial\u0103 a Hranei, raportul “The High Cost of Cheap Water” ofer\u0103 prima estimare realizat\u0103 vreodat\u0103 a valorii economice a apei \u015fi a ecosistemelor de ap\u0103 dulce: 58 de trilioane de dolari americani, echivalentul a 60% din PIB-ul global, raportat la anul 2021.<\/p>\n
\nApa este cea mai pre\u0163ioas\u0103 \u015fi totu\u015fi cea mai sub evaluat\u0103 resurs\u0103 din lume \u015fi se afl\u0103 \u00een centrul unei crize globale tot mai mari. Astfel, lipsa apei amenin\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tatea uman\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103tatea planetei, conform raportului WWF.<\/p>\n
\nDin 1970 \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, lumea a pierdut o treime din zonele umede r\u0103mase, \u00een timp ce popula\u0163iile speciilor care tr\u0103iesc \u00een ecosisteme de ap\u0103 dulce a sc\u0103zut, \u00een medie, cu 83%. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 dezastruoas\u0103 a contribuit la cre\u015fterea num\u0103rului de oameni care se confrunt\u0103 cu deficit de ap\u0103 potabil\u0103 \u015fi insecuritate alimentar\u0103, pentru c\u0103 r\u00e2urile \u015fi lacurile au secat, poluarea a crescut \u015fi sursele de hran\u0103, cum ar fi pe\u015ftele de ap\u0103 dulce, s-au diminuat. De asemenea, aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 exacerbeaz\u0103 presiunile economice \u015fi submineaz\u0103 eforturile globale de a salva natura \u015fi de adaptare la impactul schimb\u0103rilor climatice. Ne confrunt\u0103m cu secete devastatoare \u015fi inunda\u0163ii extreme, inclusiv cre\u015fterea nivelului m\u0103rii.<\/p>\n
\n\u201eApa este una dintre pietrele de temelie pe care se construie\u015fte viitorul nostru. Raportul WWF prezint\u0103 valoarea uimitoare a apei \u015fi a ecosistemelor de ap\u0103 dulce de la nivel global. R\u00e2urile, lacurile \u015fi zonele umede s\u0103n\u0103toase sunt esen\u0163iale pentru securitatea apei \u015fi a alimentelor, pentru adaptarea la schimb\u0103rile climatice \u015fi pentru sus\u0163inerea biodiversit\u0103\u0163ii \u015fi ofer\u0103 valori culturale \u015fi spirituale, vitale pentru bun\u0103starea oamenilor din \u00eentreaga lume. Este timpul ca guvernele, companiile \u015fi institu\u0163iile financiare s\u0103 investeasc\u0103 \u00een protejarea \u015fi restaurarea ecosistemelor noastre de ap\u0103 dulce, pentru a ne asigura c\u0103 vom construi un viitor \u00een care apa curge din abunden\u0163\u0103 pentru to\u0163i”, a declarat Dr. Kirsten Schuijt, director general al WWF International.<\/p>\n
\nAnul trecut, \u015fi Rom\u00e2nia a sim\u0163it ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 nu avem destul\u0103 ap\u0103 pentru nevoile noastre. Nu a fost suficient\u0103 ap\u0103 nici pentru agricultur\u0103, nici pentru naviga\u0163ie, \u00een unele localit\u0103\u0163i nici pentru consumul popula\u0163iei \u015fi nici pentru ecosisteme. Pentru pagubele cauzate de seceta de anul trecut, Fondul de Solidaritate al UE a alocat 33,9 milioane de euro. Perspectivele pentru Rom\u00e2nia nu sunt pozitive. Perioadele secetoase se vor \u00eenmul\u0163i \u015fi acutiza, mai ales \u00een sudul \u0163\u0103rii (zona de sud a Olteniei a fost declarat\u0103 \u201eSahara Rom\u00e2niei”, iar suprafa\u0163a se m\u0103re\u015fte constant).<\/p>\n
\nSolu\u0163iile pentru aceast\u0103 criz\u0103 sunt oferite de natur\u0103. Reconstruc\u0163ia ecologic\u0103, procesul prin care se reface un ecosistem degradat, deteriorat sau distrus, este solu\u0163ia \u2013 dovedit\u0103 \u015ftiin\u0163ific \u015fi testat\u0103 \u00een mai multe zone de pe Glob – pe care o propune WWF.<\/p>\n
\n\u201ePrognozele sunt clare: ne putem a\u015ftepta la o reducere de peste o treime a debitelor r\u00e2urilor, mai ales \u00een sudul \u0163\u0103rii. Asta \u00eenseamn\u0103 reducerea cantit\u0103\u0163ii de ap\u0103 disponibil\u0103 pentru to\u0163i: agricultur\u0103, industrie, popula\u0163ie \u015fi ecosistemele naturale. A venit momentul, \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, s\u0103 ne preg\u0103tim s\u0103 putem face fa\u0163\u0103 secetei \u015fi inunda\u0163iilor. Dar, cu ajutorul naturii, putem g\u0103si solu\u0163ii la scar\u0103 larg\u0103 care, pe termen lung, s\u0103 aduc\u0103 mai multe beneficii dec\u00e2t pierderi. Modul \u00een care vom \u00een\u0163elege s\u0103 protej\u0103m resursele de ap\u0103 va contribui la securitatea alimentar\u0103, prin p\u0103strarea naturii \u015fi a serviciilor pe care ni le ofer\u0103”, a declarat Camelia Ionescu, managerul departamentului Ape, WWF Rom\u00e2nia Fondul Mondial pentru Natur\u0103.<\/p>\n
\nRaportul anun\u0163\u0103 c\u0103 beneficiile economice directe, cum ar fi consumul de ap\u0103 pentru gospod\u0103rii, iriga\u0163iile din agricultur\u0103 \u015fi industrii, se ridic\u0103 la minimum 7,5 trilioane de dolari anual. De asemenea, se estimeaz\u0103 c\u0103 beneficiile nev\u0103zute, precum purificarea apei, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii solului, stocarea carbonului \u015fi protejarea comunit\u0103\u0163ilor de efectele inunda\u0163iilor \u015fi secetelor extreme sunt de \u015fapte ori mai mari, la o valoare de aproximativ 50 de trilioane de dolari anual.<\/p>\n
\nCu toate acestea, degradarea r\u00e2urilor, a lacurilor, a zonelor umede \u015fi a acviferelor subterane amenin\u0163\u0103 aceste valori \u015fi submineaz\u0103 ac\u0163iunile asupra climei \u015fi naturii \u015fi progresul c\u0103tre Obiectivele de Dezvoltare Durabil\u0103 ale ONU. Extragerea unor cantit\u0103\u0163i nesustenabile de ap\u0103, subven\u0163iile d\u0103un\u0103toare, modific\u0103rile debitelor r\u00e2urilor, poluarea \u015fi efectele legate de schimb\u0103rile climatice pun \u00een pericol ecosistemele de ap\u0103 dulce. Dou\u0103 din trei dintre cele mai mari r\u00e2uri ale lumii nu mai curg liber, \u00een timp ce zonele umede continu\u0103 s\u0103 se piard\u0103 de trei ori mai repede dec\u00e2t p\u0103durile.<\/p>\n
\nDistrugerea ecosistemelor de ap\u0103 dulce, combinat\u0103 cu gestionarea deficitar\u0103 a apei, a l\u0103sat miliarde de oameni din \u00eentreaga lume f\u0103r\u0103 acces la ap\u0103 potabil\u0103 \u015fi canalizare, \u00een timp ce riscurile legate de ap\u0103 pentru \u00eentreprinderi \u015fi economii sunt \u00een cre\u015ftere.<\/p>\n
\nP\u00e2n\u0103 \u00een 2050, aproximativ 46% din PIB-ul global ar putea proveni din zonele care se confrunt\u0103 cu risc ridicat de ap\u0103, fa\u0163\u0103 de 10% \u00een prezent.<\/p>\n
\nWWF cere guvernelor, companiilor \u015fi institu\u0163iilor financiare s\u0103 creasc\u0103 urgent investi\u0163iile \u00een solu\u0163ii durabile de gestionare a apei. Cu toate acestea, WWF subliniaz\u0103 c\u0103 strategia \u00eenvechit\u0103 care se concentreaz\u0103 doar pe infrastructur\u0103 \u015fi ignor\u0103 sursa problemei (r\u00e2uri, lacuri, zone umede \u015fi acvifere degradate), nu va rezolva criza apei, mai ales \u00een era perturb\u0103rii climatice.<\/p>\n
\nSolu\u0163ia st\u0103 \u00een oprirea degrad\u0103rii continue a ecosistemelor de ap\u0103 dulce. Guvernele sunt invitate s\u0103 se al\u0103ture Freshwater Challenge, o ini\u0163iativ\u0103 care \u00ee\u015fi propune s\u0103 restaureze 300.000 km de r\u00e2uri degradate \u015fi 350 de milioane dehectare de zone umede la nivel global, p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, \u015fi s\u0103 protejeze ecosistemele intacte de ap\u0103 dulce. \u00centre timp, ar fi indicat ca toate companiile s\u0103 \u00ee\u015fi transforme abordarea cu privire la consumul de ap\u0103 \u015fi s\u0103 intensifice ac\u0163iunile colective pentru a avea bazine hidrografice sustenabile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Criza apei amenin\u0163\u0103 60% din PIB-ul global anual, adic\u0103 58 de trilioane de dolari, arat\u0103 un raport WWF. Este prima estimare realizat\u0103 vreodat\u0103 a valorii economice a apei \u015fi a ecosistemelor de ap\u0103 dulce. Lansat luni, de Ziua Mondial\u0103 a Hranei, raportul “The High Cost of Cheap Water” ofer\u0103 prima estimare realizat\u0103 vreodat\u0103 a valorii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[54920,35712],"class_list":["post-220455","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-criza-apei","tag-wwf"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/220455","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=220455"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/220455\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=220455"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=220455"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=220455"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}