{"id":219773,"date":"2023-09-21T11:20:27","date_gmt":"2023-09-21T11:20:27","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=219773"},"modified":"2023-09-21T11:20:27","modified_gmt":"2023-09-21T11:20:27","slug":"furtuna-schimbarii-economice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=219773","title":{"rendered":"Furtuna schimb\u0103rii economice"},"content":{"rendered":"

\nDe\u015fi opereaz\u0103 cu cifre \u015fi statistici, economia nu este o \u015ftiin\u0163\u0103 exact\u0103. Economi\u015ftii, de-a lungul timpului, au crezut cu t\u0103rie \u00een anumite paradigme. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vremurile le-au demonstrat c\u0103 nu este a\u015fa. \u201eNu sunt vremile sub om, ci bietul om sub vremuri\u201d, spunea cronicarul Miron Costin. Aproape jum\u0103tate de mileniu mai t\u00e2rziu, nu poate fi contrazis. Crizele de amploare au schimbat curentele economice, care, atunci c\u00e2nd au venit, au dat teoriile peste cap. Economi\u015ftii au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 nu mai repete gre\u015felile trecutului, dar, \u00een schimb, au f\u0103cut altele noi. Este pia\u0163a suzeran\u0103? Cine face legea, cererea sau oferta? Sau statul? Meciul \u00eenc\u0103 se joac\u0103 \u015fi ast\u0103zi, la aproape 250 de ani distan\u0163\u0103 de la teoriile lui Adam Smith, p\u0103rintele economiei moderne.<\/strong><\/p>\n

\nPIB, PIB pe cap de locuitor, infla\u0163ie \u015fi \u015fomaj sunt printre cei mai uzita\u0163i indicatori economici de ast\u0103zi. Cercet\u0103torii din domeniul economiei de ast\u0103zi \u00eencep s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eens\u0103, cel pu\u0163in \u00een bula vestic\u0103, din care face parte \u015fi Rom\u00e2nia, \u015fi despre al\u0163i indicatori ai bun\u0103st\u0103rii. Economia, pe m\u0103sur\u0103 ce noile genera\u0163ii intr\u0103 \u00een joc, \u00eencepe s\u0103 dea m\u00e2na cu sociologia, iar pandemia, ruperea lan\u0163urilor globale de valoare, criza energetic\u0103 din ultimii ani gr\u0103besc schimbarea. C\u00e2t de fericit e\u015fti \u00een \u0163ara ta? C\u00e2\u0163i bani face vecinul sau colegul \u015fi c\u00e2t munce\u015fte pentru ei? Cum arat\u0103 \u015fcoala \u00een care \u00eenva\u0163\u0103 copilul, cum arat\u0103 strada sau aleea pe care alergi \u00een parc?<\/p>\n

\n\u201eConsider c\u0103 vor cre\u015fte \u00een importan\u0163\u0103 indicatorii care ofer\u0103 o imagine asupra calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u2013 aspectele calitative. Deciden\u0163ii politici trebuie s\u0103 ia \u00een calcul, pe l\u00e2ng\u0103 PIB, \u015fi elemente precum disparit\u0103\u0163ile, inegalit\u0103\u0163ile, s\u0103n\u0103tatea, gradul de ocupare, educa\u0163ia, mediul \u00eenconjur\u0103tor, calitatea guvern\u0103rii etc. Indicatori precum cei care se refer\u0103 la gradul de instruire (educa\u0163ie), energie, mediu, s\u0103n\u0103tate, respectarea drepturilor omului, siguran\u0163\u0103, fericire etc., adic\u0103 indicatori de calitate a vie\u0163ii\u201d, spune Liviu Deceanu, profesor de economie la Universitatea Babe\u015f-Bolyai din Cluj-Napoca.<\/p>\n

\nPrima revolu\u0163ie economic\u0103 a venit \u00eenc\u0103 din epoca de piatr\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi dea seama, oamenii vremurilor au trecut la o economie mai performant\u0103 \u015fi la o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii prin centralizare \u015fi redistribuire a bunurilor. Practic, liderul a\u015fez\u0103rii adun\u0103 toate bunurile produse de comunitate \u015fi apoi le redistribuie societ\u0103\u0163ii. Dac\u0103 \u00eenainte o familie v\u00e2na o bovin\u0103 \u015fi o alt\u0103 familie un iepure, prima avea prea mult \u015fi a doua prea pu\u0163in. Din momentul centraliz\u0103rii resurselor, erau dou\u0103 familii cu c\u00e2te o bovin\u0103 \u015fi un iepure la mas\u0103, adic\u0103 destul pentru to\u0163i.<\/p>\n

\nDe atunci, \u00eens\u0103, s-au inventat banii, moneda de schimb. Moneda de schimb, fie c\u0103 este vorba de scoici, chihlimbar, aur sau bancnotele de ast\u0103zi, nu are o valoare mare \u00een sine. Valoarea monedei de schimb este dat\u0103 de cantitatea de bunuri reale pe care le poate cump\u0103ra.<\/p>\n

\nPrimul care a teoretizat economia modern\u0103 a fost Adam Smith, filosof sco\u0163ian. Celebra \u201em\u00e2n\u0103 invizibil\u0103\u201d a lui \u00eensemna c\u0103 pia\u0163a are capacitate de a se regla singur\u0103, prin mecanismul cerere-ofert\u0103. Cre\u015fte cererea sau scade oferta, automat cre\u015fte pre\u0163ul. Ideile lui Smith, de\u015fi p\u0103strate \u015fi ast\u0103zi \u00een forme diferite sau nuan\u0163ate, au \u00eensemnat la vremea aceea o revolu\u0163ie. Doar c\u0103 vremea aceea era finalul secolului al XVII-lea. A\u015fa cum ideile lui Sigmund Freud, \u00eenc\u0103 cel mai celebru \u201epsiholog\u201d, care a pus bazele psihologiei de ast\u0103zi, \u015fi ideile lui Adam Smith au fost dep\u0103\u015fite de timpuri.<\/p>\n

\nAdam Smith vorbea, de exemplu, \u00een cartea sa \u201eAvu\u0163ia na\u0163iunilor\u201d, despre diviziunea muncii \u00een fabricarea acelor cu g\u0103m\u0103lie: \u201eUn muncitor trage s\u00e2rma, altul o \u00eendreapt\u0103, un al treilea o taie, un al patrulea o ascute, un al cincilea o pile\u015fte \u00een partea de sus, ca s\u0103 \u00eei formeze g\u0103m\u0103lia. Pentru a face g\u0103m\u0103lia, este nevoie de trei opera\u0163iuni distincte: ata\u015farea ei este o ocupa\u0163ie \u00een sine, albirea acelor de g\u0103m\u0103lie este alta, chiar \u015fi \u00eempachetarea lor \u00een h\u00e2rtie este o activitate \u00een sine\u201d, scria Adam Smith \u00een 1775. Evident, ast\u0103zi este de neimaginat s\u0103 d\u0103m ca exemplu fabricarea manual\u0103 a acelor cu g\u0103m\u0103lie \u00een care iau parte cel pu\u0163in 5-6 muncitori distinc\u0163i, califica\u0163i. <\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eConsider c\u0103 vor cre\u015fte \u00een importan\u0163\u0103 indicatorii care ofer\u0103 o imagine asupra calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u2013 aspectele calitative. Deciden\u0163ii politici trebuie s\u0103 ia \u00een calcul, pe l\u00e2ng\u0103 PIB, \u015fi elemente precum disparit\u0103\u0163ile, inegalit\u0103\u0163ile, s\u0103n\u0103tatea, gradul de ocupare, educa\u0163ia, mediul \u00eenconjur\u0103tor, calitatea guvern\u0103rii etc. Indicatori precum cei care se refer\u0103 la gradul de instruire (educa\u0163ie), energie, mediu, s\u0103n\u0103tate, respectarea drepturilor omului, siguran\u0163\u0103, fericire etc., adic\u0103 indicatori de calitate a vie\u0163ii.\u201d <\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\nLiviu Deceanu, <\/strong>profesor de economie la Universitatea Babe\u015f-Bolyai din Cluj-Napoca.<\/strong><\/p>\n

\n

\nDup\u0103 Adam Smith au urmat mai multe curente economice, primul fiind neoclasicismul economic, care a mai \u015flefuit din ideile lui Smith \u015fi le-a adaptat la realitatea economic\u0103 a acelor zile, adic\u0103 \u00een principal perioada celor dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, perioada interbelic\u0103 \u015fi pu\u0163in din perioada postbelic\u0103. Aici a intrat \u00een scena John Maynard Keynes, al\u0103turi de Adam Smith, cel mai cunoscut economist \u015fi fondator al macroeconomiei.<\/p>\n

\n\u00cen 1970 lumea economic\u0103 a stat fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu un concept nou, despre care se vorbe\u015fte, din nou, ast\u0103zi: stagfla\u0163ia, adic\u0103 o cre\u015ftere economic\u0103 redus\u0103 sau stagnare, \u00eempreun\u0103 cu infla\u0163ie mare. Valul a dat na\u015ftere unei noi \u015fcoli de g\u00e2ndire economic\u0103, adic\u0103 noul clasicism economic. Ultimele dou\u0103 curente vorbeau mai mult despre interven\u0163ia statului \u00een economie.<\/p>\n

\nTeoriile economice s-au nuan\u0163at de atunci, sau la unele dintre ele pur \u015fi simplu s-a renun\u0163at. Ast\u0103zi, economi\u015ftii \u201ede st\u00e2nga\u201d, care sunt mai degrab\u0103 pentru un stat mai puternic, se \u201ebat\u201d cu economi\u015ftii \u201ede dreapta\u201d \u00een ideologie, care sunt pentru un stat c\u00e2t mai sub\u0163ire.<\/p>\n

\n\u00cen povestea lung\u0103 spus\u0103 pe scurt, crizele economice cu efecte sociale au schimbat paradigmele economice, indiferent c\u0103 este vorba de Marea Criz\u0103 din 1929, stagfla\u0163ia din 1970 sau criza financiar\u0103 din 2008. Economi\u015ftii au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 nu mai repete gre\u015felile trecutului \u015fi, \u00een schimb, s\u0103 fac\u0103 altele noi.<\/p>\n

\nCifrele sunt reci, obiective, a\u015fa cum spunea pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, Klaus Iohannis. Teoria economic\u0103 este de asemenea rece \u015fi obiectiv\u0103: dac\u0103 eu ast\u0103zi, \u00ee\u0163i \u00eemprumut 10 lei care valoreaz\u0103 2 p\u00e2ini, tu peste 10 ani, c\u00e2nd trebuie s\u0103 \u00eemi dai datoria \u00eenapoi, trebuie s\u0103 \u00eemi dai valoarea a dou\u0103 p\u00e2ini \u015fi dob\u00e2nda, nu aceia\u015fi 10 lei \u015fi dob\u00e2nda. Venitul \u00eemprumutatului este o variabil\u0103 din alt\u0103 ecua\u0163ie. C\u0103 pre\u0163ul unei p\u00e2ini a crescut \u00een 10 ani de 10 ori, iar salariul doar s-a dublat, nu este problema cifrelor reci. Pe scurt, f\u0103r\u0103 a intra \u00een alte detalii, precum randamentul la depozitele bancare, acesta este unul dintre mecanismele economice ale cre\u015fterilor de dob\u00e2nzi, atunci c\u00e2nd infla\u0163ia cre\u015fte. Din punct de vedere economic, sigur c\u0103 are sens. Din punct de vedere social, discu\u0163ia este mult mai complicat\u0103.<\/p>\n

\nAst\u0103zi, valoarea valutelor nu mai sunt ancorate la aurul de\u0163inut de b\u0103nci, ci, de exemplu, valoarea leului este garantat\u0103 de Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, prin mecanisme specifice.  \u00cen 2008, tip\u0103rirea de bani de c\u0103tre b\u0103ncile centrale, pentru a atenua criza, nu a generat infla\u0163ie foarte mare. \u00cen 2020, \u00een pandemie, s-a crezut acela\u015fi lucru, de\u015fi mul\u0163i economi\u015fti au avertizat \u00eenc\u0103 de atunci. Iat\u0103 c\u0103 scepticii au avut dreptate \u015fi miile de miliarde de dolari tip\u0103ri\u0163i de c\u0103tre b\u0103ncile centrale  din \u00eentreaga lume \u00een 2020 pentru a sus\u0163ine activitatea de consum au venit cu costuri pe care le pl\u0103tim \u015fi ast\u0103zi \u015fi, probabil, le vom mai pl\u0103ti o vreme. Peste excesul de lichiditate din pia\u0163\u0103, s-au ad\u0103ugat \u015fi efectele economice ale r\u0103zboiului, care au dat, la r\u00e2ndul lor, un impuls infla\u0163iei.<\/p>\n

\nNoile genera\u0163ii, a\u015fa cum sugereaz\u0103 studiile, dar \u015fi tendin\u0163ele precum ESG – Environmental, Social, Governance, pun un accent deosebit pe componenta social\u0103 din economie. La ce e bun, \u00een definitiv, c\u0103 Rom\u00e2nia are un PIB pe cap de locuitor mare \u015fi venituri mari, conform clasific\u0103rii B\u0103ncii Mondiale, c\u00e2t timp, \u00een continuare, prima op\u0163iune a tinerilor este s\u0103 mearg\u0103 spre \u0163\u0103ri cu servicii sociale de calitate? Cu ce \u00eel \u00eenc\u0103lze\u015fte pe un angajat din Bucure\u015fti c\u0103 PIB\/capita al Capitalei este la nivelul Vienei, c\u00e2nd de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni nu are ap\u0103 cald\u0103 \u015fi vine iarna?<\/p>\n

\nAceste \u00eentreb\u0103ri \u015fi le pun \u015fi economi\u015ftii. \u201eE drept, unii indicatori \u00ee\u015fi pierd din consisten\u0163\u0103, chiar \u015fi PIB-ul, \u00eens\u0103 ar fi eronat s\u0103 credem c\u0103 e vorba de o pierdere total\u0103 de semnifica\u0163ie. PIB-ul m\u0103soar\u0103 activitatea economic\u0103 \u015fi cam at\u00e2t. El ofer\u0103 totu\u015fi o imagine mul\u0163umitoare privind bunurile \u015fi serviciile produse\/prestate, precum \u015fi evolu\u0163ia unei economii\u201d, mai spune Liviu Deceanu.<\/p>\n

\nCa o critic\u0103 la indicatorul PIB, adaug\u0103 el, acesta nu cuantific\u0103 activit\u0103\u0163i nonmarfare precum telemunca (munca de acas\u0103) sau consumul online: \u201ePIB are doar voca\u0163ie material\u0103, nu ofer\u0103 o imagine privind starea de bine, fericirea persoanelor, iar accentul pe PIB este exagerat \u00een ceea ce prive\u015fte elaborarea politicilor economice, de c\u0103tre guverne \u00een general, dar aici putem vorbi \u015fi de institu\u0163ii precum b\u0103ncile centrale ori organisme interna\u0163ionale \u2013 FMI etc. Cu toate acestea, un avantaj al indicatorului PIB este claritatea, faptul c\u0103 este concis.\u201d<\/p>\n

\nDac\u0103 alte crize au schimbat ideile economice, ce impact vor avea crizele actuale? \u201eO lec\u0163ie pentru guverne este c\u0103  e nevoie de responsabilitate \u015fi mai pu\u0163ine decizii electorale. Responsabilitatea este valabil\u0103 c\u00e2nd vorbim de deficite ori de datoria suveran\u0103 – nu este etic s\u0103 \u00eendator\u0103m genera\u0163iile viitoare \u00een scop electoral, ci pentru investi\u0163ii, infrastructur\u0103, transfer de tehnologie etc, elemente ce favorizeaz\u0103 sustenabilitatea datoriei suverane\u201d, mai spune Deceanu.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nReducerea dependen\u0163elor, un mai bun management la nivel de companii, cu aten\u0163ie la configurarea lan\u0163urilor de aprovizionare, efecte de contagiune, este de dorit: \u201eDar  asta nu \u00eenseamn\u0103 \u00een niciun caz c\u0103 este oportun\u0103 deglobalizarea, care ar genera \u015fi mai multe tensiuni la nivel mondial\u201d, mai adaug\u0103 el.<\/p>\n

\nInterven\u0163ia statului \u00een economie trebuie s\u0103 fie limitat\u0103 \u015fi bazat\u0103 pe teorie economic\u0103 coerent\u0103. Este nevoie de predictibilitate pentru antreprenori, s\u0103 nu se modifice fiscalitatea \u015fi \u00een general climatul de business, dec\u00e2t \u00een mod excep\u0163ional: \u201eTaxele \u015fi impozitele crescute nu sunt o solu\u0163ie, dec\u00e2t \u00een cazuri particulare\u201d, mai spune Liviu Deceanu.<\/p>\n

\n\u00centreba\u0163i despre care sunt modific\u0103rile privind indicatorii la care se vor uita economi\u015ftii ca urmare a crizelor actuale din Rom\u00e2nia, Europa \u015fi din lume, economi\u015ftii sunt de p\u0103rere c\u0103 zona social\u0103 este din ce \u00een ce mai mult de luat \u00een considerare. Chiar dac\u0103 indicatorii economici clasici, precum PIB, infla\u0163ie sau \u015fomaj iau \u00een considerare componenta cantitativ\u0103, componenta de calitate a vie\u0163ii, a\u015fa cum este perceput\u0103 \u201ela firul ierbii\u201d, \u00eencepe s\u0103 intre \u00een prim-plan. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De\u015fi opereaz\u0103 cu cifre \u015fi statistici, economia nu este o \u015ftiin\u0163\u0103 exact\u0103. Economi\u015ftii, de-a lungul timpului, au crezut cu t\u0103rie \u00een anumite paradigme. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vremurile le-au demonstrat c\u0103 nu este a\u015fa. \u201eNu sunt vremile sub om, ci bietul om sub vremuri\u201d, spunea cronicarul Miron Costin. Aproape jum\u0103tate de mileniu mai t\u00e2rziu, nu poate fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,530,512,7208],"tags":[7267,182,188,10699,184,7931,55707],"class_list":["post-219773","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-analize","category-revista-bm","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-criza","tag-economie","tag-indicatori","tag-inflatie","tag-pib","tag-schimbare-economica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/219773","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=219773"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/219773\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=219773"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=219773"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=219773"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}