![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22128402\/2\/zf-15-sept.jpg\")
<\/a><\/p>\n\nAcum 15 ani, \u00een septembrie s-a declan\u015fat cea mai mare criz\u0103 financiar\u0103 modial\u0103 \u00eenregistrat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, punctul de plecare fiind data de 15 septembrie 2008, c\u00e2nd americanii au l\u0103sat s\u0103 cad\u0103 una dintre cele mai mari b\u0103nci ale lor, Lehman Brothers.<\/p>\n
\nAu urmat zile dramatice \u00een SUA, dar \u015fi \u00een \u00eentreaga lume, statele \u015fi b\u0103ncile centrale intervenind \u00een for\u0163\u0103 pentru a salva b\u0103ncile de un faliment generalizat.<\/p>\n
\nCeea ce p\u0103rea imposibil din punct de vedere al capitalismului \u2013 to big to fail \u2013 a devenit doar un slogan aruncat la istorie. B\u0103ncile centrale au printat miliarde, sute de miliarde, mii de miliarde de dolari \u015fi euro pentru a \u0163ine \u00een via\u0163\u0103 sistemul financiar mondial, b\u0103ncile \u015fi bursele.<\/p>\n
\nNimic nu a mai contat, dec\u00e2t injectia de lichiditate \u00een sistem. Pie\u0163ele financiare, bursele, b\u0103ncile, grupurile financiare globale, companiile de asigur\u0103ri sunt toate interconectate iar c\u0103derea uneia se duce ca \u00eentr-un joc de domino c\u0103tre toat\u0103 lumea. Marii gigan\u0163i americani \u2013 Merrill Lynch, Goldman Sachs, Morgan Stanley, JP Morgan, AIG, una dintre cele mai mari companii de asigur\u0103ri din \u00eentreaga lume, au fost salvate direct \u015fi indirect. \u00cen Europa, ING, Unicredit, RBS, Deutsche Bank, Erste, Raiffeisen au fost salvate cu ajutorul \u00eemprumuturilor date de statele na\u0163ionale.<\/p>\n
\nBursele din \u00eentreaga lumea se pr\u0103bu\u015feau \u00een fiecare zi \u015fi toat\u0103 lumea se \u00eentreba cine mai r\u0103mane \u00een picioare a doua zi.<\/p>\n
\nCei 15 ani au trecut, c\u0103derea Lehman Brothers nu mai \u00eenseamn\u0103 acela\u015fi lucru ca atunci, nici pentru cei care au tr\u0103it pe viu acest lucru. Pentru noile genera\u0163ii chiar c\u0103 nu mai \u00eenseamn\u0103 nimic.<\/p>\n
\nC\u00e2teodat\u0103 este bine s\u0103 dai timpul \u00eenapoi, s\u0103 vezi cum a fost, a\u015fa cum a fost consemnat \u00een paginile Ziarului Financiar de atunci. Nu de alta, dar gre\u015felile se repet\u0103, cei drept \u00eentr-o alt\u0103 form\u0103 \u015fi cu alte persoanaje.<\/p>\n
\n\u00cen toamna lui 2008, la Bucure\u015fti parc\u0103 se tr\u0103ia \u00eentr-o alt\u0103 lumea, cel pu\u0163in la nivelul guvernului \u015fi a partidelor politice, premierul T\u0103riceanu \u00eemp\u0103r\u0163ea miliarde de lei \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga, iar lumea se preg\u0103tea de alegerile parlamentare.<\/p>\n
\n\u00cen 3 luni de zile, guvernul T\u0103riceanu \u015fi apoi guvernul Boc, rezultat dup\u0103 alegeri prin alian\u0163a PDL-PSD, au cheltuit nu mai putin de 3% din PIB, contribuind la accelerarea \u015fi agravarea crizei financiare. Rom\u00e2nia avea un deficit public de numai 13% din PIB – 65 miliarde de lei, ceea ce pentru cei de la guvern p\u0103rea ceva confortabil.<\/p>\n
\nNimeni nu se uita la deficitul comercial – 18 muliarde de euro, deficitul de cont curent – 16 miliarde de euro, \u015fi nimeni nu se uita la datoria extern\u0103 pe termen scurt – 20 miliarde de euro. De altfel, BNR nici nu o consemna \u00een rapoartele lunare \u015fi anuale.<\/p>\n
\nDeficitul de cont curent, care ajunsese la 16 miliarde de euro, reprezent\u00e2nd 12% din PIB \u015fi datoria extern\u0103 pe termen scurt, care era de vreo 20 miliarde de euro, ne-au \u00eengropat. \u00cen momentul \u00een care a izbucnit criza \u00een America, liniile de finan\u0163are \u00een valut\u0103, pentru Rom\u00e2nia au disp\u0103rut peste noapte, to\u0163i banii se retrageau, presiunea pe cursul valutar leu\/euro era imens\u0103 \u015fi nimeni nu \u015ftia ce va urma.<\/p>\n
\nRasvan Radu, pre\u015fedintele Unicredit, spunea atunci, \u00een septembrie 2008: Mediul bancar \u015fi de business din Rom\u00e2nia nu vrea s\u0103 accepte c\u0103 este vorba de o criz\u0103.<\/p>\n
\nRobert Rekkers, directorul general al B\u0103ncii Transilvania, spunea: Este incredibil ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een SUA, mai r\u0103u de at\u00e2t nu \u015ftiu ce se poate \u00eent\u00e2mpla.<\/p>\n
\nFlorin Ilie, atunci directorul pie\u0163ei de capital de la ING Bank Romania, spunea: Nimeni nu \u015ftie ce se va \u00eent\u00e2mpla a doua zi, cu at\u00e2t mai pu\u0163in peste c\u00e2teva luni. Cred c\u0103 ne mai a\u015fteapt\u0103 luni de dureri.<\/p>\n
\nNicolae D\u0103nil\u0103, fostul pre\u015fedinte al BCR, men\u0163iona: Dup\u0103 o logic\u0103 \u015fi teorie este greu de explicat ce s-a \u00eent\u00e2mplat acolo.<\/p>\n
\n\u00cen spatele u\u015filor, Mugur Is\u0103rescu \u00eencerca s\u0103 \u0163in\u0103 pia\u0163a valutar\u0103 \u015fi monetar\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t \u00eentr-un echilibru, vedea \u015fi el cum pleac\u0103 banii din Rom\u00e2nia \u015fi era doar o chestiune de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi luni p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd trebuia s\u0103 cerem ajutorul FMI. Public, mesajul BNR era c\u0103 noi, Rom\u00e2nia nu avem treab\u0103 cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acolo, peste ocean.<\/p>\n
\nValentin Lazea, economistul \u015fef al BNR, men\u0163iona pe 15 septembrie: Nu cred c\u0103 vom vedea un efect direct pe plan local al problemelor de pe pia\u0163a american\u0103. Pie\u0163ele emergente ar putea fi lovite, doar prin rico\u015feu, de o cre\u015ftere a aversiunii fa\u0163\u0103 de risc, dar aceast\u0103 accentuare a turbulen\u0163elor de pe pie\u0163ele interna\u0163ionale nu va pune probleme pe partea de finan\u0163are a deficitului de cont curent (n.r. \u2013 tocmai lipsa de finan\u0163are a deficitului de cont curent ne-a trimis la FMI).<\/p>\n
\nEugen R\u0103dulescu, consilier al guvernatorului, spunea: Nu v\u0103d influen\u0163e pe plan local, mai ales actorii implica\u0163i in turbulelen\u0163ele din sistemul american nu au activit\u0103\u0163i semnificative \u00een Rom\u00e2nia. B\u0103ncile americane au probleme de lichidit\u0103\u0163i, nefiind neap\u0103rat \u00een situa\u0163ie de insolven\u0163\u0103. Aceste b\u0103nci au acum nevoie de 3 lucruri: bani, bani, bani.<\/p>\n
\nDup\u0103 15 ani, Mugur Is\u0103rescu a dezv\u0103luit s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 ceva din opera\u0163iunile pe care le-a f\u0103cut Banca Na\u0163ional\u0103 \u00een acele vremuri, pentru a \u00eempiedica o criz\u0103 bancar\u0103 \u015fi financiar\u0103 de propor\u0163ii la noi.<\/p>\n
\nBNR a acordat \u00een toamna lui 2008 un \u00eemprumut de urgen\u0163\u0103 B\u0103ncii Transilvania, care, dup\u0103 cum spune guvernatorul, era solvabil\u0103, dar nu avea lichiditate.<\/p>\n
\nDeponen\u0163ii \u00ee\u015fi retr\u0103geau banii de la Banca Transilvania pentru c\u0103 cineva a strigat la Cluj, \u00een fa\u0163a b\u0103ncii, \u201cscote\u0163i-v\u0103 banii, c\u0103 se va pr\u0103bu\u015fii\u201d, b\u0103ncile locale, dar de\u0163inute de grupurile str\u0103ine, nu mai lucrau cu banca din Cluj din cauza panicii care se instaura peste tot \u00een lume. Nimeni nu avea \u00eencrederea \u00een nimeni, ceea ce pentru un sistem financiar este ucig\u0103tor.<\/p>\n
\nBanca Transilvania a rezistat atunci \u015fi pentru c\u0103 cineva a avut inspira\u0163ia s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un motiv pentru oprirea tranzac\u0163iilor cu ac\u0163iunile b\u0103ncii la Burs\u0103, pentru c\u0103 altfel ar fi fost m\u0103cel\u0103rit\u0103 din toate p\u0103r\u0163ile. Pentru cei care nu \u00ee\u015fi mai aduc aminte, capitalizarea B\u0103ncii Transilvania sc\u0103zuse de la 1 miliard de euro \u00een 2007 la 200 de milioane de euro \u00een toamna lui 2008.<\/p>\n
\n\u00cen caz ca nu \u015fti\u0163i sau nu v\u0103 mai aduce\u0163i aminte, capitalizarea Bursei de Valori de la Bucure\u015fti a sc\u0103zut \u00een 2008 cu 47%, iar volumul de tranzac\u0163ionare a sc\u0103zut cu 49%. Mul\u0163i \u015fi-au pierdut banii pe Burs\u0103, iar preturile ac\u0163iunilor au ajuns la un nivel de neimaginat.<\/p>\n
\nPie\u0163ele nu au memorie, investitorii nu au memorie, noii juc\u0103tori \u2013 pentru c\u0103 tot timpul apar juc\u0103tori noi, nu au memorie, a\u015fa c\u0103 nimeni nu crede c\u0103 ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat atunci se mai poate \u00eent\u00e2mpla vreodat\u0103.<\/p>\n
\nIstoria, \u00eens\u0103, se repeta, iar cel pu\u0163in noi, Romania, risc\u0103m s\u0103 facem acelea\u015fi gre\u015feli, de fapt le-am facut deja.<\/p>\n
\nDac\u0103 acum 15 ani, PIB-ul era de 503 miliarde de lei, adic\u0103 140 de miliarde de euro, acum PIB-ul este dublu, estimarea pentru acest an fiind de 320 miliarde de euro.<\/p>\n
\nDac\u0103 atunci aveam un deficit bugetar de 27 de miliarde de lei, 5,3% din PIB \u00een 2008, \u00een acest an vom ajunge la acela\u015fi procent din PIB, peste 5%, dar la un PIB \u00eentr-o valoare nominal\u0103 mult mai mare, de 1.600 de miliarde de lei, ceea ce face ca deficitul bugetar s\u0103 dep\u0103\u015fesc\u0103 100 de miliarde de lei, adic\u0103 de 4-5 ori mai mult.<\/p>\n
\n\u00cen 2008, am intrat \u00een criz\u0103 cu un nivel extrem de redus al datoriei publice, 13% din PIB, iar acum am ajuns la o datorie public\u0103 de 876 miliade de lei, reprezent\u00e2nd 55% din PIB, adic\u0103 de 12 ori mai mare.<\/p>\n
\nDatoria extern\u0103, at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t \u015fi pe termen mediu \u015fi lung, a ajuns la 158 de miliarde de euro, dublu fat\u0103 de acum 15 ani.<\/p>\n
\n\u00cen continuare, \u00een Romania este un dezm\u0103\u0163 fiscal-bugetar care nu poate fi oprit din punct de vedere politic. Partidele nu \u00ee\u015fi asum\u0103 o restructurare fiscal\u0103, prin cre\u015fterea impozitelor \u015fi taxelor, ceea ce ne va lovi mai \u00eencolo. Pie\u0163ele financiare ne a\u015fteapt\u0103 la cotitur\u0103. Deficitul de cont curent este \u00een continuare foarte mare \u2013 11 miliarde de euro, dup\u0103 primele 7 luni din acest an, dar din fericire avem un excedent important \u00een sectorul de servicii (traiasc\u0103 transporatorii \u015fi It-i\u015fti), de 8 milarde de euro, de 10 ori mai mult dec\u00e2t acum 15 ani.<\/p>\n
\nDac\u0103 crede\u0163i c\u0103 dob\u00e2nzile de acum sunt mari, g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 \u00een urm\u0103 cu 15 ani dob\u00e2nzile la depozite erau de 10%, iar la creditele ajunseser\u0103 la 15%, \u00een condi\u0163iile \u00een care infla\u0163ia fusese de aproape 7%, fa\u0163\u0103 de 9,4% c\u00e2t este \u00een prezent.<\/p>\n
\nEste adevarat c\u0103 la nivelul rezervei valutare st\u0103m mai bine, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 fa\u0163\u0103 de acum 15 ani s-a dublat ajung\u00e2nd, \u00een august, la 53 de miliarde de euro.<\/p>\n
\nSectorul privat s-a corectat dramatic \u00een perioada toamna 2008\/2009\/2010 \u2013 prin t\u0103ierea salariilor \u00een valoare nominal\u0103, reduceri de personal (700 de mii de persoane \u015fi-au pierdut jobul), reducerea businessului, insolven\u0163e \u015fi falimente. B\u0103ncile s-au umplut de credite neperformate.<\/p>\n
\nPre\u0163urile pe pia\u0163a imobiliar\u0103 s-au pr\u0103bu\u015fit cu 30-50% la apartamente \u015fi cu 70-90 % la terenuri. (Nu degeaba spunea Drago\u015f Pav\u0103l, de la Dedeman, ca achizi\u0163ia de terenuri acum 15 ani a fost una dintre cele mai bune decizii de business).<\/p>\n
\nCursul valutar a fost \u0163inut cu greu \u00een fr\u00e2u, de la 3,6 lei pentru un euro, a urcat la finalul anului la 3,9 lei pentru un euro, pentru ca \u00een primavara lui 2009 s\u0103 ajung\u0103 la 4,2 \u2013 4,3 lei\/euro.<\/p>\n
\nSistemul bancar romanesc era supraexpus pe valut\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 70% din creditele date au avut la baz\u0103 euro, franci eleve\u0163ieni, dolari.<\/p>\n
\nMugur Is\u0103rescu a ap\u0103rat prin toate mijloacele cursul valutar, \u00een aprilie 2008, \u00een celebrul atac speculativ, practic cu orice pre\u0163, respectiv prin str\u00e2ngerea politicii monetare de g\u00e2t, ceea ce a dus la explozia dob\u00e2nzilor la lei pe pia\u0163a interbancar\u0103. Pentru cei care nu \u00ee\u015fi mai aduc aminte, dob\u00e2nzile au ajuns la 300%, iar ROBOR-ul a fost plafonat administrativ de BNR, la 25%. Iar ROBOR-ul acum este de 6,4% \u015fi este considerat mare.<\/p>\n
\nDac\u0103, cel putin din perspectiva sistemului bancar, suntem mai \u00een siguran\u0163\u0103 acum \u2013 creditele \u00een lei sunt \u00een propor\u0163ie de 70%, b\u0103ncile nu mai au expunerea pe liniiile de finan\u0163are externe, iar depozitele sunt mai mari dec\u00e2t creditele, clien\u0163ii pot s\u0103 \u00ee\u015fi pl\u0103teasc\u0103 ratele, chiar dac\u0103 au crescut cu 60% \u00een ultimul an(salariile au crescut de 3 ori fa\u0163\u0103 de 2008), bugetul de stat a ajuns principala problema a Rom\u00e2niei, iar deficitul bugetar a sc\u0103pat de sub control.<\/p>\n
\nDezm\u0103\u0163ul bugetar continu\u0103 \u015fi nici nu am intrat \u00een anul electoral 2024.<\/p>\n
\nA\u015fa c\u0103 este bine s\u0103 ne uit\u0103m cum a fost atunci, acum 15 ani, c\u00e2nd nimeni nu credea c\u0103 se poate \u00eent\u00e2mpla ceva dramatic, dar s-a \u00eent\u00e2mplat, pentru a nu repeta gre\u015felile, cel pu\u0163in o parte din ele.<\/p>\n
\nA\u015fa c\u0103 v\u0103 invit s\u0103 parcurge\u0163i Ziarul Financiar, de acum 15 ani, din toamna lui 2008, c\u00e2nd s-a pr\u0103bu\u015fit Lehman Brothers.<\/p>\n
\n<\/a><\/p>\n