{"id":219600,"date":"2023-09-16T09:00:00","date_gmt":"2023-09-16T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=219600"},"modified":"2023-09-16T09:00:00","modified_gmt":"2023-09-16T09:00:00","slug":"interviu-adolfo-laurenti-economistul-sef-al-visa-pentru-europa-in-romania-ati-trecut-de-middle-income-trap-dar-trebuie-sa-stati-pe-aceasta-cale-pe-termen-lung-veti-vedea-efectele-in-10-15-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=219600","title":{"rendered":"INTERVIU. Adolfo Laurenti, economistul-\u015fef al Visa pentru Europa: \u00cen Rom\u00e2nia a\u0163i trecut de middle income trap, dar trebuie s\u0103 sta\u0163i pe aceast\u0103 cale pe termen lung. Ve\u0163i vedea efectele \u00een 10-15 ani"},"content":{"rendered":"

\nInfla\u0163ia \u015fi cre\u015fterile de dob\u00e2nzi care au venit ca r\u0103spuns din partea b\u0103ncilor centrale pentru \u00eembl\u00e2nzirea acesteia remodeleaz\u0103 via\u0163a economic\u0103 a oamenilor. Chiar dac\u0103 av\u00e2ntul infla\u0163iei a \u00eencetinit, exist\u0103 \u00een continuare c\u00e2teva puncte de presiune. Despre etapele adapt\u0103rii la infla\u0163ie, despre urm\u0103toarea etap\u0103 de cre\u015ftere, dar \u015fi despre riscuri sau oportunit\u0103\u0163i, Business MAGAZIN a discutat cu Adolfo Laurenti, economistul-\u015fef al Visa pentru Europa.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nDin p\u0103cate, dob\u00e2nzile mai ridicate au un impact asupra economiei, dar cred c\u0103 la finalul zilei este ceea ce trebuie f\u0103cut. Infla\u0163ia a venit \u00een etape \u015fi cred c\u0103 este important s\u0103 \u00een\u0163elegem diferitele etape ale infla\u0163iei\u201d, a explicat Adolfo Laurenti, economist-\u015fef al Visa pentru Europa, \u00eentr-un interviu acordat la Oradea, \u00een cadrul Unchain Fintech Festival.<\/p>\n

\nPrima etap\u0103 a infla\u0163iei a venit a\u015fadar din perturbarea lan\u0163urilor de aprovizionare cauzat\u0103 de pandemie, o perturbare care s-a men\u0163inut \u015fi dup\u0103 pandemie, \u00een contextul \u00een care au survenit schimb\u0103ri majore \u00een economie \u015fi \u00een pia\u0163a muncii.<\/p>\n

\n\u201ePasul doi a fost reprezentat de pre\u0163urile la energie \u015fi de r\u0103zboi, evenimentul nea\u015fteptat din 2022 care a \u00eencurcat revenirea econmic\u0103. Iar acum ajungem la momentul \u00een care aceste costuri mai ridicate ale serviciilor, care reflect\u0103 par\u0163ial salariile, devin un factor de infla\u0163ie\u201d.<\/p>\n

\n\u00cen Rom\u00e2nia, infla\u0163ia anual\u0103 a sc\u0103zut \u00een iulie 2023 la nivelul de 9,4%, conform datelor publicate de Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS), de la un v\u00e2rf 16,8% \u00een noiembrie 2022. Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei (BNR) estimeaz\u0103 c\u0103 infla\u0163ia se va situa la 7,5% \u00een decembrie 2023, comparativ cu o estimare anterioar\u0103 de 7,1%.<\/p>\n

\nDar din ce mai vine infla\u0163ia? Cre\u015fterile salariale din sectorul serviciilor nu reprezint\u0103 singurul element, cel pu\u0163in nu \u00een Rom\u00e2nia. Spre exemplu, un raport al BCR arat\u0103 c\u0103 sc\u0103derea infla\u0163iei la 9,44% \u00een iulie de la 10,25% \u00een iunie se bazeaz\u0103 par\u0163ial pe pre\u0163uri mai ieftine la alimente \u015fi energie electric\u0103.<\/p>\n

\n\u201eExist\u0103 \u00eenc\u0103 un impact major pe pre\u0163urile alimentelor, de exemplu, \u00een anumite \u0163\u0103ri sunt \u00eenc\u0103 cu 20% mai mari, este un mix \u00eentre impactul \u00eenc\u0103 resim\u0163it pe lan\u0163urile de aprovizionare \u015fi impactul generat de r\u0103zboi. Este interesant c\u0103 atunci c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti la Ucraina este u\u015for s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la cereale, dar sunt \u015fi alte produse, produse chimice, \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, care fac parte din lan\u0163ul de aprovizionare \u015fi genereaz\u0103 un cost mai ridicat pentru produsul final\u201d, a subliniat Laurenti.<\/p>\n

\nHoria Cardo\u015f, cel care conduce grupul agroalimentar Agroland, explica \u00een acest an pentru ZF c\u0103 pre\u0163urile alimentelor au r\u0103mas ridicate \u00een prima parte a anului 2023 pentru c\u0103 marii produc\u0103tori \u015fi-au f\u0103cut stocuri de materii prime la pre\u0163uri mai mari \u00eenc\u0103 din 2022, pentru a fi siguri c\u0103 au acces la aceasta, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care disponibilitatea devenea o problem\u0103.<\/p>\n

\nAstfel, companiile din industria alimentar\u0103 au transmis pre\u0163urile mai departe \u015fi au desc\u0103rcat \u00een acest an acele costuri ridicate de aprovizionare de anul trecut. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut cum vor contribui \u00een continuare pre\u0163urile alimentelor la infla\u0163ie, \u00eentruc\u00e2t sistemul agroalimentar a adunat mai multe elemente de presiune de-a lungul lan\u0163ulului.<\/p>\n

\nPornind de pe c\u00e2mp, unde contextul climatic \u00eencepe s\u0103 capete tot mai mult\u0103 greutate, anul 2023 este unul de cump\u0103n\u0103 pentru agricultura rom\u00e2neasc\u0103, a\u015fa cum au declarat recent reprezentan\u0163i produc\u0103torului de inputuri organice Norofert. Fermierii rom\u00e2ni au \u00eenfiin\u0163at culturi la un cost foarte mare al inputurilor anul trecut, \u00eens\u0103 pre\u0163urile pe care le pot ob\u0163ine pe marf\u0103 au sc\u0103zut \u00een acest an. Astfel, mul\u0163i fermieri nu reu\u015fesc s\u0103 \u00ee\u015fi acopere nici costurile de \u00eenfiin\u0163are pe hectar.<\/p>\n

\nLa toate acestea se adaug\u0103 o presiune care vine dinspre modific\u0103rile fiscale pe care le-ar preg\u0103ti guvernul \u015fi care ar cuprinde \u015fi eliminarea unor facilit\u0103\u0163i fiscale, precum cele acordate abia \u00een urm\u0103 cu un an angaja\u0163ilor din industria agroalimentar\u0103.<\/p>\n

\nCompaniile au transpus banii din acea facilitate fiscal\u0103 direct \u00een c\u00e2\u015ftigurile angaja\u0163ilor, iar eliminarea acestei facilit\u0103\u0163i ar genera un cost suplimentar, despre care produc\u0103torii acum c\u0103 ar fi nevoi\u0163i s\u0103 \u00eel transpun\u0103 c\u0103tre consumatorul final. Aceste elemente ar putea genera \u00een continuare infla\u0163ie dinspre pre\u0163urile alimentelor.<\/p>\n

\n\u00centorc\u00e2ndu-ne la ce st\u0103 ast\u0103zi \u00een spatele infla\u0163iei la nivel european, Adolfo Laurenti indic\u0103 \u015fi spre elemente precum criza cipurilor, care a generat \u00eent\u00e2rzieri \u00een livrare \u00een mai multe pie\u0163e, \u00een special \u00een pia\u0163a auto, unul dintre pilonii economiei europene.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nAc\u0163iuni necesare<\/strong><\/p>\n

\nPentru a st\u0103vili infla\u0163ia, b\u0103ncile centrale se bazeaz\u0103 pe cre\u015fterea ratei de dob\u00e2nd\u0103, care este considerat\u0103 \u201eceea ce trebuie f\u0103cut\u201d, a\u015fa cum a subliniat economistul-\u015fef al Visa pentru Europa.<\/p>\n

\n\"\"\u201eCheia pentru b\u0103ncile centrale este s\u0103 previn\u0103 ca a\u015fteptarea s\u0103 fie \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 continu\u0103m s\u0103 anticip\u0103m infla\u0163ie mai ridicat\u0103 \u00een viitor. Asta vor s\u0103 opreasc\u0103 b\u0103ncile centrale cu adev\u0103rat. Deci avem dob\u00e2nzi mai mari, dar avem \u015fi o comunicare care este robust\u0103 \u00een mesaj, ca oamenii s\u0103 nu cread\u0103 c\u0103 infla\u0163ia va r\u0103m\u00e2ne ridicat\u0103 \u00een viitorul apropiat. Ei vor ca oamenii s\u0103 aib\u0103 a\u015fteptarea c\u0103 infla\u0163ia va sc\u0103dea la un moment dat\u201d.<\/p>\n

\nBanca Central\u0103 European\u0103 a majorat rata de dob\u00e2nd\u0103 la 3,75% pentru depozite \u015fi 4,5, respectiv 4,25 pentru credite. \u00cen Rom\u00e2nia, BNR men\u0163ine dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 la 7%, cu 6% la depozite \u015fi 8% pe creditare. Nu este clar la acest moment c\u00e2nd se vor opri cre\u015fterile de dob\u00e2nzi.<\/p>\n

\n\u201eCred c\u0103 vom vedea un punct de cotitur\u0103 \u00een unele dintre tendin\u0163e. Un lucru la care m\u0103 uit atent este c\u00e2t se cheltuie pe servicii de retail, frizerii, avoca\u0163i, este o categorie foarte vast\u0103 \u015fi este o categorie unde am v\u0103zut undele dintre cele mai mari cre\u015fteri salariale \u015fi \u015ftim c\u0103 este o zon\u0103 unde este mai dificil s\u0103 opre\u015fti infla\u0163ia. Ce sugereaz\u0103 datele noastre este c\u0103 oamenii \u00eencep s\u0103 dea \u00eenapoi. Acesta este un mecanism cheie, infla\u0163ia distruge cererea \u00een final. Pre\u0163urile ajung la punctul \u00een care oamenii nu mai cump\u0103r\u0103.\u201d<\/p>\n

\nC\u00e2nd pre\u0163urile ajung la punctul acesta, c\u00e2nd poate fi observat\u0103 o \u00eencetinire pe cheltuielile pe anumite elemente care au ridicat infla\u0163ia, acesta ar putea fi un semnal c\u0103 v\u00e2nz\u0103torii ajung la finalul capacit\u0103\u0163ii de a ridica pre\u0163urile pentru consumatori.<\/p>\n

\n\u201eC\u00e2nd clien\u0163ii nu mai cump\u0103r\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai mers prea departe cu pre\u0163urile. \u015ei atunci cred c\u0103 se inverseaz\u0103 trendul \u015fi mergem \u00een direc\u0163ia bun\u0103. Vedem deja acest lucru \u00een c\u00e2teva segmente, dar nu la nivelul la care s\u0103 le dea \u00eencredere b\u0103ncilor centrale s\u0103 spun\u0103 c\u0103 suntem pe o traiectorie de sc\u0103dere.\u201d<\/p>\n

\nAdolfo Laurenti consider\u0103 c\u0103 cel mai mare risc cu care ne confrunt\u0103m vine chiar din echilibrul dob\u00e2nzilor \u015fi din dezbaterea soft landing versus hard landing.<\/p>\n

\n\u201eSoft landing \u00eenseamn\u0103 c\u0103 b\u0103ncile centrale pot cre\u015fte dob\u00e2nzile pentru a \u00eencetini infla\u0163ia f\u0103r\u0103 o recesiune, f\u0103r\u0103 s\u0103 afecteze \u00een mod semnificativ sectorul financiar sau pia\u0163a muncii. Hard landing ar fi o recesiune sau o criz\u0103 financiar\u0103\u201d.<\/p>\n

\nP\u00e2n\u0103 acum, el crede c\u0103 \u201ene-am descurcat peste a\u015ftept\u0103ri\u201d, \u00een contextul \u00een care cre\u015fterile succesive de dob\u00e2nzi au venit, dar pia\u0163a muncii a r\u0103mas solid\u0103, salariile au r\u0103mas ridicate, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u00eenc\u0103 posibilitatea unui soft landing.<\/p>\n

\n\u201eDar dac\u0103 vei continua s\u0103 ai cre\u015fteri de dob\u00e2nzi, sunt dou\u0103 zone care intr\u0103 sub presiune, \u00een primul r\u00e2nd sustenabilitatea unor institu\u0163ii financiare. \u015ei am v\u0103zut c\u00e2teva b\u0103nci confrunt\u00e2ndu-se cu provoc\u0103ri, Silicon Valley Bank \u00een SUA \u015fi Credit Suisse \u00een Europa. Cumva nu a existat o contagiune de la acele situa\u0163ii, dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een 2008-2009, atunci au fost multe efecte \u00een cascad\u0103 pe care nu le-am v\u0103zut p\u00e2n\u0103 acum\u201d.<\/p>\n

\nA doua zon\u0103 pe care se pune presiune este cea a credit\u0103rii, \u00een special creditarea corporate pentru afaceri mici \u015fi IMM-uri.<\/p>\n

\n\u201eDevine mai scump pentru ei \u015fi ar putea avea un impact asupra a c\u00e2t de mult angajeaz\u0103, c\u00e2t de mult investesc, c\u00e2t de mult dezvolt\u0103 produse noi \u015fi \u00een anumite moduri asta este zona la care m\u0103 uit mai atent: creditarea corporate \u015fi \u00een special zona
\nIMM-urilor\u201d.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte modul \u00een care popula\u0163ia se adapteaz\u0103 la infla\u0163ie, acest lucru survine \u00een etape, dup\u0103 cum arat\u0103 inclusiv datele Visa.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen prima etap\u0103, oamenii nu sunt mul\u0163umi\u0163i c\u0103 pre\u0163urile cresc, dar nu fac nimic, doar a\u015fteapt\u0103 s\u0103 vad\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. \u00cen a doua etap\u0103, oamenii realizeaz\u0103 c\u0103 se confrunt\u0103 cu un cost de trai \u00een cre\u015ftere, dar sper\u0103 c\u0103 acesta va fi tranzitoriu \u015fi c\u0103 nu \u00eei va afecta. A\u015fa c\u0103 oamenii cump\u0103r\u0103 la fel de mult, cheltuind mai mult, crez\u00e2nd c\u0103 pot face asta. \u00cen etapa a treia, oamenii realizeaz\u0103 c\u0103 nu pot sus\u0163ine presiunea pe buget \u015fi \u00eencep s\u0103 cheltuie mai pu\u0163in\u201d.<\/p>\n

\nLa acestea se adaug\u0103 cheltuielile pe care oamenii le pot am\u00e2na, fie c\u0103 este vorba de electronice care nu sunt esen\u0163iale, mobilier nou sau alte bunuri.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen aceste cazuri vedem un declin al num\u0103rului de tranzac\u0163ii, oamenii am\u00e2n\u0103 cheltuieile, deci \u015fi mai pu\u0163ine tranzac\u0163ii, dar \u015fi sume mai mici. Asta \u00eei ajut\u0103 e oameni s\u0103 gestioneze, pentru c\u0103 \u00een final problema este cum se descurc\u0103 oamenii cu asta.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nUn context mai amplu<\/strong><\/p>\n

\nDatele de la Banca Mondial\u0103 arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia avea un PIB per capita de peste 14.000 de dolari \u00een 2021, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 a dep\u0103\u015fit a\u015fa-numitul \u201emiddle income trap\u201d, v\u0103zut p\u00e2n\u0103 \u00een 12.000 de dolari. Acest concept define\u015fte o economie care a crescut p\u00e2n\u0103 la un punct \u015fi a r\u0103mas pentru mai mul\u0163i ani blocat\u0103 la acel nivel.<\/p>\n

\n\u201eCred c\u0103 sunt trei blocuri c\u00e2nd vorbim de dezvoltare. Primul este doar PIB-ul, c\u00e2t de mare este economia, \u015fi ai \u0163\u0103ri precum China, unde PIB-ul a crescut mult, dar probabil cel mai bun indicator este PIB per capita. China a crescut mult, dar are 1,5 miliarde de oameni, deci nu este doar despre PIB, este despre c\u00e2t PIB este disponibil pentru fiecare\u201d.<\/p>\n

\nTotu\u015fi, economistul atrage aten\u0163ia c\u0103 PIB sau PIB per capita sunt doar m\u0103sur\u0103tori de flow, care arat\u0103 c\u00e2\u0163i bani faci \u00eentr-un an, dar pentru mul\u0163i oameni este un element pe termen scurt. De aceea, este important nivelul de avere acumulat de popula\u0163ie.<\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 te ui\u0163i la PIB per capita \u00een economiile avansate, Marea Britanie, SUA, Germania, ei nu cresc foarte mult, dar sunt mult mai sus, PIB per capita este mai sus, dar este sus de mai mult timp. Deci \u00een anumite moduri oamenii au avut o perioad\u0103 lung\u0103 s\u0103 acumuleze avere \u015fi vezi asta la investi\u0163iile imobiliare, spre exemplu. \u00cen mod obi\u015fnuit, unele dintre lucurile \u00een care investesc oamenii sunt imobiliarele \u015fi educa\u0163ia copiilor, iar asta duce la acumulare de capital\u201d.<\/p>\n

\nEl spune c\u0103 Rom\u00e2nia nu trebuie doar s\u0103 fie pe aceast\u0103 traiectorie de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare, ci s\u0103 stea pe ea c\u00e2t mai mult timp, astfel \u00eenc\u00e2t popula\u0163ia s\u0103 poat\u0103 acumula capital pe care s\u0103 \u00eel duc\u0103 \u00eenspre educa\u0163ie, imobiliare sau chiar afaceri mici \u015fi antreprenoriat.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen Rom\u00e2nia a\u0163i trecut de middle income trap, ceea ce este foarte bine, dar trebuie s\u0103 stai pe aceast\u0103 cale pe termen mediu \u015fi lung, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een 10-15 ani ve\u0163i vedea impactul. Eu am crescut \u00een Italia. \u00cemi amintesc c\u0103 \u00een anii \u02bc40 Italia era extrem de s\u0103rac\u0103, a fost devastat\u0103 de r\u0103zboi, era \u00eenc\u0103 s\u0103rac\u0103 \u00een anii \u02bc50, dar la \u00eenceputul anilor \u02bc60 a \u00eenceut o cre\u015ftere \u015fi am trecut prin ceva similar cu middle income trap \u00een anii \u02bc70, cu infla\u0163ie, o schimbare a modelului economic. Au trecut zece ani \u015fi \u00een anii \u02bc80 \u00eencepeai s\u0103 te sim\u0163i mai bine, dar abia pe la finalul anilor \u02bc80 era palpabil c\u0103 ai ajuns la un statut de economie dezvoltat\u0103\u201d.<\/p>\n

\nDe aceea, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 profite de contextul creat la acest moment \u00een jurul ei \u015fi s\u0103 vad\u0103 oportunit\u0103\u0163ile de dezvoltare, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 ajunge \u00een deceniile urm\u0103toare una dintre cele mai dezvoltate \u0163\u0103ri din Europa.<\/p>\n

\n\u201eEconomiile dezvoltate erau Germania \u015fi Fran\u0163a, apoi s-a al\u0103turat \u015fi Italia, iar \u00een anii \u02bc90 a intrat \u015fi Spania. Acum cred c\u0103 Polonia ajunge acolo. Rom\u00e2nia este urm\u0103toarea \u00een linie \u015fi trebuie s\u0103 vin\u0103 ca \u00een 10 ani de acum s\u0103 nu conteze c\u0103 pentru 40 de ani a fost comunism.<\/p>\n

\n\u00cen anumite moduri, Rom\u00e2nia poate deveni un motor de cre\u015ftere, a\u015fa cum este Polonia acum, a\u015fa cum a fost Italia \u00een \u02bc80-\u02bc90, Germania acum 50 de ani sau Marea Britanie acum un secol.\u201d<\/p>\n

\nParte din contextul mai amplu \u00een care ne afl\u0103m \u0163ine \u015fi de contextul geopolitic, dar \u015fi de un model economic mondial \u00een schimbare. Exist\u0103 o serie de transform\u0103ri legate de decarbonizare, de \u0163intele Acordului de la Paris \u015fi de \u0163intele de dezvotare durabil\u0103, prin care toate \u0163\u0103rile \u015fi companiile trebuie s\u0103 schimbe modul \u00een care opereaz\u0103 ast\u0103zi \u00eentr-unul cu adev\u0103rat mai sustenabil.<\/p>\n

\n\u00cen acest context, subven\u0163iile aruncate \u00een pia\u0163\u0103 de SUA pentru a atrage investi\u0163iile necesare tranzi\u0163iei energetice au declan\u015fat un joc al protec\u0163ionismului la care \u015fi Uniunea European\u0103 \u015fi China se preg\u0103te\u015fte s\u0103 vin\u0103 cu un r\u0103spuns. \u00cen aceast\u0103 curs\u0103 pentru atragerea de investi\u0163ii, for\u0163a de munc\u0103 \u015fi disponibilitatea acesteia va juca un rol crucial.<\/p>\n

\nRealitatea crizei climatice mai arat\u0103 c\u0103 vor exista 1,2 miliarde de refugia\u0163i climatici p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, conform estim\u0103rilor B\u0103ncii Mondiale. Ar putea chiar migra\u0163ia s\u0103 fie r\u0103spunsul la problema for\u0163ei de munc\u0103 dac\u0103 aceasta ar fi privit\u0103 ca ceva permanent, nu tranzitoriu?<\/p>\n

\n\u201e\u00cen Europa \u00eenc\u0103 vedem imigra\u0163ia drept o provocare pe termen scurt, ceva de gestionat, dar mul\u0163i dintre oameni vin pentru c\u0103 ei deja resimt impactul crizei climatice \u015fi provocarea trebuie abordat\u0103 la nivel global. (…) Oamenii vin pentru c\u0103 vor s\u0103 fac\u0103 parte din economii mai avansate, Rom\u00e2nia, Ungaria sunt economii avansate ast\u0103zi, devin atractive pentru ace\u015fti oameni \u015fi sunt multe care pot fi f\u0103cute \u00eentr-un mod sustenabil, respect\u00e2nd drepturile omului \u015fi cre\u00e2nd oportunit\u0103\u0163i economice pentru cei care vin, dar \u015fi pentru noi, pentru c\u0103 avem o popula\u0163ie \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, avem provoc\u0103ri cu care ne confrunt\u0103m, iar asta poate fi parte din solu\u0163ie.\u201d  <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Infla\u0163ia \u015fi cre\u015fterile de dob\u00e2nzi care au venit ca r\u0103spuns din partea b\u0103ncilor centrale pentru \u00eembl\u00e2nzirea acesteia remodeleaz\u0103 via\u0163a economic\u0103 a oamenilor. Chiar dac\u0103 av\u00e2ntul infla\u0163iei a \u00eencetinit, exist\u0103 \u00een continuare c\u00e2teva puncte de presiune. Despre etapele adapt\u0103rii la infla\u0163ie, despre urm\u0103toarea etap\u0103 de cre\u015ftere, dar \u015fi despre riscuri sau oportunit\u0103\u0163i, Business MAGAZIN a discutat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,7211,512,7208],"tags":[55669,426,33238,7267,187,184,5429,340,95],"class_list":["post-219600","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-comert","category-revista-bm","category-servicii-financiare","tag-adolfo-laurenti","tag-alimente","tag-aprovizionare","tag-banci","tag-dobanzi","tag-inflatie","tag-interviu","tag-preturi","tag-visa"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/219600","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=219600"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/219600\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=219600"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=219600"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=219600"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}