{"id":219032,"date":"2023-08-28T09:09:51","date_gmt":"2023-08-28T09:09:51","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=219032"},"modified":"2026-04-10T05:47:48","modified_gmt":"2026-04-10T05:47:48","slug":"daca-economia-o-duce-mai-prost-de-ce-bancile-din-romania-sunt-atat-de-profitabile-in-acest-moment-paradoxal-nivelul-de-profitabilitate-a-ajuns-cel-mai-ridicat-chiar-daca-marja-de-dobanda-intre-cre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=219032","title":{"rendered":"Dac\u0103 economia o duce mai prost, de ce b\u0103ncile din Rom\u00e2nia sunt at\u00e2t de profitabile \u00een acest moment? Paradoxal, nivelul de profitabilitate a ajuns cel mai ridicat, chiar dac\u0103 marja de dob\u00e2nd\u0103 \u00eentre credite \u015fi depozite este la cel mai sc\u0103zut nivel. 11 motive"},"content":{"rendered":"

\nSistmul bancar rom\u00e2nesc, format din 32 de b\u0103nci, a ob\u0163inut \u00een primul semestru un profit de 6,9 miliarde de lei, \u00een cre\u015ftere cu 40% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut, conform calculelor ZF f\u0103cute pe baza datelor BNR la jum\u0103tatea anului.<\/a><\/p>\n

\nDac\u0103 b\u0103ncile vor continua \u00een acela\u015fi ritm, anul 2023 va marca un an record pentru b\u0103nci, cu un profit de aproape 14 miliarde de lei, fa\u0163\u0103 de 10 miliarde de lei c\u00e2t a fost anul trecut. Activele nete la jum\u0103tatea anului au atins 737 de miliarde de lei, un nou maxim istoric, cu 37 de miliarde de lei mai mult dec\u00e2t la finalul anului trecut.<\/p>\n

\nIndicatorul de solvabilitate este de 22,8%, iar rata de rentabilitate, respectiv profitul raportat la capitalul propriu al b\u0103ncilor a ajuns la jum\u0103tatea anului la 21,1%<\/a>, cel mai ridicat nivel din Europa. Ca o compara\u0163ie, la finalul anului trecut Germania, cea mai puternic\u0103 economie European\u0103, avea o rentabilitate (ROE) de 6%, Polonia de 9%, Fran\u0163a de 6,1%, Spania de 10,4%, Austria de 12,8%.<\/p>\n

\nRata creditelor neperformante a cobor\u00e2t la jum\u0103tatea anului la 2,65%.<\/p>\n

\nBanca Transilvania, cea mai mare din sistem, a raportat la S1\/2023 un profit de 1,27 miliarde de lei, \u00een cre\u015ftere cu 40% fa\u0163\u0103 de S1\/2022. De altfel, este cel mai bun profit din S1 din ultimii 15 ani. Acum un deceniu Banca Transilvania avea \u00een primul semestrul un profit de 180 de milioane de lei, de \u015fapte ori mai mic. Este adev\u0103rat c\u0103 \u00eentre timp banca \u015fi-a crescut de patru ori cota de pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\nGrupul BCR, al doilea de pe pia\u0163\u0103, a raportat \u00een S1\/2023 un profit de 1,11 miliarde de lei, \u00een cre\u015ftere cu 6,6% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut.<\/p>\n

\nBRD, a treia banc\u0103 de pe pia\u0163\u0103, a raportat \u00een S1\/2023 un profit de 752 milioane de lei, \u00een cre\u015ftere cu 22%.<\/p>\n

\nPrimele trei b\u0103nci de\u0163in 43% din activele bancare ale \u00eentregului sistem \u015fi au f\u0103cut 45% din profitul total la jum\u0103tatea anului.<\/p>\n

\nMult\u0103 lume se \u00eentreab\u0103 cum se poate ca b\u0103ncile s\u0103 aib\u0103 profituri a\u015fa de mari \u015fi o asemenea rentabilitate a capitalului \u00een condi\u0163iile \u00een care economia scade \u015fi o duce prost, dup\u0103 impresia multora, iar guvernul trebuie s\u0103 majoreze acum taxele pentru a face rost de bani ca s\u0103 acopere gaura bugetar\u0103.<\/p>\n

\nFoarte mul\u0163i \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 furia c\u0103tre b\u0103nci \u015fi spun c\u0103 au marje mari de profit, adic\u0103 practic\u0103 dob\u00e2nzi foarte mari la credite \u015fi dob\u00e2nzi mici la depozite, adic\u0103 trebuie mai degrab\u0103 impozitate b\u0103ncile cu taxe speciale dec\u00e2t alte categorii de contribuabili. \u00cen aceste condi\u0163ii, cine s-ar opune av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 este greu s\u0103 ai un contraargument la aceast\u0103 retoric\u0103. C\u00e2nd \u0163i se iau din banii proprii, bine\u00een\u0163eles c\u0103 guvernul \u015fi b\u0103ncile sunt du\u015fmani.<\/p>\n

\nInteresant este c\u0103 marja b\u0103ncilor din acest moment, adic\u0103 diferen\u0163a dintre dob\u00e2nzile la credite \u015fi dob\u00e2nzile la depozite, este cea mai mic\u0103 din ultimii 15 ani, conform datelor statistice ale BNR.<\/p>\n

\n\u00cen 2008 c\u00e2nd, sistemul bancar avusese un profit de 4 miliarde de lei, \u00eensemn\u00e2nd un miliard de euro la cursul valutar de atunci, marja medie \u00een sistem era de 5,52%. \u00cen 2010, c\u00e2nd economia mergea prost \u015fi se t\u0103iau salariile, marja b\u0103ncilor era de 5,88%, cea mai mare din ultimii 15 ani, iar b\u0103ncile raportau o pierdere pe tot sistemul de 500 de milioane de lei. \u00cen 2012, c\u00e2nd tot sistemul a raportat o pierdere de 2,3 miliarde de lei, cea mai mare din ultimii 15 ani, marja era de 5,83%. \u00cen 2020, c\u00e2nd ROBOR-ul era la cel mai sc\u0103zut nivel, marja b\u0103ncilor a fost de 4,5%. \u00cen decembrie 2022, \u00eentr-un an c\u00e2nd dob\u00e2nzile au explodat, c\u00e2nd ROBOR-ul a ajuns chiar \u015fi la 8,2%, marja b\u0103ncilor a fost de 2,93%, adic\u0103 la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de acum un deceniu, \u015fi mai mic\u0103 dec\u00e2t acum trei ani.<\/p>\n

\nDeci afirma\u0163ia c\u0103 b\u0103ncile fac au un profit a\u015fa mare pentru c\u0103 au o marj\u0103 foarte mare acum nu \u015ftiu dac\u0103 se sus\u0163ine. Sunt b\u0103nci care atrag din pia\u0163\u0103 bani pl\u0103tind o dob\u00e2nd\u0103 de 7% la lei \u015fi dau credite ipotecare cu o dob\u00e2nd\u0103 fix\u0103 sub acest nivel.<\/p>\n

\n\u00cen aceste condi\u0163ii, de unde vine profitul b\u0103ncilor?<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n1. <\/span><\/strong>Portofoliul de credite ipotecare\/imobiliare, care are un maxim istoric \u015fi care are cea mai mare pondere \u00een creditare, este foarte curat \u00een acest moment: pentru c\u0103 valoarea apartamentelor\/caselor\/terenurilor nu a sc\u0103zut (ci, dimpotriv\u0103, chiar a crescut), b\u0103ncile nu trebuie s\u0103 fac\u0103 provizioane \u015fi chiar s\u0103 marcheze pierderi, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een criza anterioar\u0103, c\u00e2nd pia\u0163a imobiliar\u0103 s-a pr\u0103bu\u015fit iar b\u0103ncile erau pline de credite care aveau \u00een spate ipoteci a c\u0103ror valoare a sc\u0103zut la jum\u0103tate \u00een cazul apartamentelor \u015fi la 80-90% \u00een cazul terenurilor.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n2. <\/span><\/strong>Veniturile rom\u00e2nilor au crescut substan\u0163ial, a\u015fa c\u0103 pot onora ratele bancare: \u00een aceste condi\u0163ii, b\u0103ncile au venituri pentru c\u0103 ratele se pl\u0103tesc \u015fi nu trebuie s\u0103 fac\u0103 provizioane \u00een cazul \u00een care clien\u0163ii nu ar mai pl\u0103ti. Chiar \u015fi la cre\u015fterea ucig\u0103toare a dob\u00e2nzilor din ultimul an, care a \u00eensemnat o cre\u015ftere a ratelor de 60%, clien\u0163ii au putut s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 pl\u0103\u0163ilor. \u00cen criza anterioar\u0103, c\u00e2nd ratele la creditele care erau \u00een euro \u015fi \u00een franci elve\u0163ieni au explodat peste noapte, o bun\u0103 parte dintre clien\u0163i nu au mai putut s\u0103-\u015fi onoreze ratele, a\u015fa c\u0103 b\u0103ncile nu au avut venituri, iar \u00een momentul \u00een care au constituit provizioane, cheltuielile le-au explodat. Aceast\u0103 situa\u0163ie nu se mai \u00eent\u00e2lne\u015fte acum, a\u015fa c\u0103 portofoliul de credite de retail – credite ipotecare \u015fi de consum – este foarte curat.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n3. <\/span><\/strong>Portofoliul de credite pentru IMM-uri este \u00een bun\u0103 parte garantat de stat prin programele lansate \u00een pandemie \u2013 IMM Invest: companiile mici \u015fi mijlocii sunt cele mai riscante, iar \u00een perioadele de criz\u0103 sunt cele mai afectate. Programul de tip IMM Invest a permis acordarea de credite \u00een continuare pentru ace\u015fti clien\u0163i, iar garan\u0163ia acordat\u0103 de stat acoper\u0103 riscul ridicat. B\u0103ncile stau pe un portofoliu de credite pentru IMM-uri care este \u00een bun\u0103 parte garantat de stat, care nu a s\u0103rit \u00een aer \u015fi pentru care nu trebuie s\u0103 fac\u0103 provizioane. \u00cenc\u0103. \u00cen criza anterioar\u0103, IMM-urile au \u00eent\u00e2mpinat probleme mari, multe dintre ele nu au mai putut s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 ratele \u015fi nici principalul, a\u015fa c\u0103 b\u0103ncile au trebuit s\u0103 fac\u0103 provizioane pe band\u0103 rulant\u0103 \u015fi s\u0103 marcheze pierderi.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n4. <\/span><\/strong>Creditele de capital de lucru pe care le acordau b\u0103ncile companiilor mici \u015fi mijlocii au fost \u00eenlocuite de credite furnizor, acordate de c\u0103tre furnizori companiilor: \u00een aceste condi\u0163ii, riscul a fost transferat companiilor furnizor, ie\u015find din portofoliul b\u0103ncilor. Este adev\u0103rat \u00eens\u0103 c\u0103 aceste companii care dau marf\u0103 altor companii au expunere bancar\u0103, dar sunt companii mari, care au posibilitatea gestion\u0103rii proprii a nepl\u0103\u0163ii m\u0103rfurilor. Creditele furnizor au ajuns s\u0103 fie de trei ori mai mari dec\u00e2t creditele acordate direct de c\u0103tre b\u0103nci pe termen scurt companiilor. Economia cre\u015fte \u00een acest moment mai pu\u0163in pe credit.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n5. <\/span><\/strong>Companiile mari rom\u00e2ne\u015fti sunt mult mai puternice, stau bine cu lichiditatea \u015fi \u00ee\u015fi pl\u0103tesc ratele la creditele acordate: \u00een criza anterioar\u0103 au fost companii foarte mari care au fost extrem de expuse la creditele \u00een euro, la pia\u0163\u0103, \u015fi care au s\u0103rit \u00een aer, iar b\u0103ncile au suferit pierderi foarte mari.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n6. <\/span><\/strong>B\u0103ncile nu mai au expunere pe euro dec\u00e2t \u00een propor\u0163ie de 30%, deci riscul valutar aproape c\u0103 a disp\u0103rut, a\u015fa c\u0103 nu mai trebuie s\u0103 fac\u0103 provizioane sau s\u0103 aduc\u0103 capital suplimentar: \u00een criza anterioar\u0103, 70% din portofoliul bancar era \u00een euro \u015fi numai 30% \u00een lei, ceea ce a fost un dezastru pentru tot sistemul, iar guvernul a fost nevoit s\u0103 se \u00eemprumute la FMI pentru a acoperi finan\u0163area \u00een valut\u0103 \u015fi riscul valutar. \u00cen criza anterioar\u0103 cursul a crescut cu 30% \u00een c\u00e2teva luni, \u00een timp ce acum, de trei ani, cursul a crescut cu numai 1%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 riscul valutar este inexistent pentru b\u0103nci.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n7. <\/span><\/strong>Portofoliul de titluri de stat de\u0163inut de b\u0103nci a crescut foarte mult, iar cre\u015fterea dob\u00e2nzilor pl\u0103tite de Ministerul Finan\u0163elor le-a adus o cre\u015ftere major\u0103 de venituri. Sc\u0103derea valorii portofoliului are impact \u00een capital \u015fi mai pu\u0163in \u00een venituri.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n8<\/span><\/strong>. Infla\u0163ia a dus la cre\u015fterea dob\u00e2nzilor, ceea ce \u00eenseamn\u0103 venituri mai mari pentru b\u0103nci \u00een prim\u0103 faz\u0103. Exist\u0103 un decalaj \u00eentre cre\u015fterea dob\u00e2nzilor la credite, care sunt primele, \u015fi cre\u015fterea dob\u00e2nzilor la depozite, care vine ulterior. Acum, acest decalaj este foarte redus \u015fi aproape c\u0103 s-a anulat, fiind b\u0103nci care pl\u0103tesc dob\u00e2nzi mari la depozite pentru a avea lichiditate, \u015fi practic\u0103 dob\u00e2nzi mai mici la credite pentru clien\u0163ii buni \u015fi foarte buni.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n9.<\/span><\/strong> Digitalizarea, mai ales dup\u0103 anul 2000, \u00eenseamn\u0103 o reducere de costuri venit\u0103 din reducerea personalului, reducerea infrastructurii, respectiv sc\u0103derea num\u0103rului de sucursale, a chiriilor pl\u0103tite, a cheltuielilor de func\u0163ionare, o cre\u015ftere mai lent\u0103 a salariilor din sistem ceea ce, \u00een final, \u00eenseamn\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire \u00een raportul venituri\/costuri. \u00cen 2008 bancherii erau cel mai bine pl\u0103ti\u0163i angaja\u0163i din sistem, dar acum IT-i\u015ftii sunt cel mai bine pl\u0103ti\u0163i, care au avut o cre\u015ftere de trei ori a salariilor, \u00een timp ce bancherii nu cred c\u0103 au avut o cre\u015ftere mai mare de 50%.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n10. <\/span><\/strong>Finan\u0163area b\u0103ncilor nu mai depinde de \u00eemprumuturile de la ac\u0163ionari, ceea ce schimb\u0103 \u00eentreg bilan\u0163ul unei b\u0103nci. \u00cen criza anterioar\u0103, b\u0103ncile din Rom\u00e2nia aveau prea pu\u0163ine depozite locale, baz\u00e2ndu-se mai mult pe \u00eemprumuturile din afar\u0103, ceea ce a fost un dezastru c\u00e2nd a venit criza din 2008\/2009. C\u00e2nd b\u0103ncile-mam\u0103 \u015fi-au retras liniile de finan\u0163are, b\u0103ncile locale nu mai aveau bani ca s\u0103 dea credite. \u00cen acest moment, raportul credite\/depozite este de sub 70%, \u00een timp ce acum un deceniu era de 120%.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n11. <\/span><\/strong>B\u0103ncile nu mai acord\u0103 credite oricui \u015fi \u00een orice condi\u0163ii, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpla \u00eenainte: dac\u0103 aveai un buletin puteai s\u0103 iei un credit de nevoi personale a doua zi indiferent dac\u0103 puteai s\u0103-l rambursezi sau nu, companiile luau \u00eemprumuturi la orice or\u0103 din zi \u015fi din noapte, chit c\u0103 puneau garan\u0163ii grajduri, la un moment dat \u00eentreaga Pipera avea credite la Volksbank, chiar \u015fi cei care nu voiau s\u0103 ia \u00eemprumuturi etc. Situa\u0163ia s-a schimbat foarte mult, a\u015fa c\u0103 b\u0103ncile fie nu acord\u0103 credite, deci nu-\u015fi iau riscuri, fie atunci c\u00e2nd dau credite iau garan\u0163ii mai mari.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nDac\u0103 ar fi s\u0103 trag o concluzie, aceasta ar fi c\u0103 b\u0103ncile raporteaz\u0103 \u00een acest moment un profit mare comparativ cu anii anteriori, pentru c\u0103 portofoliul de credite este foarte bun, nivelul de credite neperformante fiind de numai 2,56%, \u00een timp ce acum un deceniu NPL-urile pe tot sistemul ajunseser\u0103 la 21%.<\/p>\n

\nSistemul bancar s-a cur\u0103\u0163at enorm dup\u0103 criza anterioar\u0103, b\u0103ncile au devenit mai prudente, activele imobiliare luate \u00een garan\u0163ie pentru credite stau \u00een picioare, adic\u0103 nu \u00eenregistreaz\u0103 depreciere, iar creditele c\u0103tre companiile mici \u015fii mijlocii \u00eenc\u0103 sunt bune.<\/p>\n

\nVom vedea cum vor ar\u0103ta dup\u0103 ce vor expira garan\u0163iile acordate de stat. Cred c\u0103 aici b\u0103ncile vor fi nevoite s\u0103 fac\u0103 provizioane, ceea ce le va afecta profitul. Dar acum nu este cazul.<\/p>\n

\n\u00cen aceste perioade, c\u00e2nd costurile fiec\u0103ruia sunt mai mari, venite din infla\u0163ie, cre\u015fterea dob\u00e2nzilor – ceea ce \u00eenseamn\u0103 sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare -, toat\u0103 lumea se \u00eendreapt\u0103 furioas\u0103 c\u0103tre b\u0103nci, fiind considerate \u0163apii isp\u0103\u015fitori ai unor situa\u0163ii, la fel cum sunt \u015fi multina\u0163ionalele.<\/p>\n

\nCred c\u0103 este mai bine s\u0103 ai un sistem bancar profitabil, curat, care s\u0103 nu creeze probleme \u00een perioade critice economiei \u015fi care s\u0103 poat\u0103 sus\u0163ine, cu riscurile de rigoare, companiile \u015fi clien\u0163ii. Cine vrea s\u0103 ia un credit ipotecar\/imobiliar o poate face \u00een acest moment f\u0103r\u0103 probleme, b\u0103ncile au suficient\u0103 lichiditate \u015fi solvabilitate pentru a acorda acest gen de credite. De asemenea, pot acorda credite companiilor (\u00een special celor mici \u015fi mijlocii) \u00een aceste perioade critice, nu cum a fost \u00een criza anterioar\u0103, c\u00e2nd finan\u0163area s-a oprit pentru c\u0103 liniile de finan\u0163are externe au disp\u0103rut peste noapte \u015fi nicio banc\u0103-mam\u0103 nu mai voia s\u0103 ia expunere pe Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sistmul bancar rom\u00e2nesc, format din 32 de b\u0103nci, a ob\u0163inut \u00een primul semestru un profit de 6,9 miliarde de lei, \u00een cre\u015ftere cu 40% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut, conform calculelor ZF f\u0103cute pe baza datelor BNR la jum\u0103tatea anului. Dac\u0103 b\u0103ncile vor continua \u00een acela\u015fi ritm, anul 2023 va marca un an […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[485,55530,187,43308,43351,7326,15758,8037],"class_list":["post-219032","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-credite","tag-dnci","tag-dobanzi","tag-npl-uri","tag-opinie-cristian-hostiuc","tag-profitabilitate","tag-provizioane","tag-sistem-bancar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/219032","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=219032"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/219032\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":219056,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/219032\/revisions\/219056"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=219032"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=219032"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=219032"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}