{"id":218619,"date":"2023-08-06T18:54:33","date_gmt":"2023-08-06T18:54:33","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=218619"},"modified":"2023-08-06T18:54:33","modified_gmt":"2023-08-06T18:54:33","slug":"mici-si-puternici-cifrele-care-descriu-cel-mai-bine-businessul-din-agricultura-microintreprinderile-si-firmele-mici-cele-care-au-sub-50-de-angajati-genereaza-57-din-cifra-de-afaceri-a-sectorului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=218619","title":{"rendered":"Mici \u015fi puternici. Cifrele care descriu cel mai bine businessul din agricultur\u0103: micro\u00eentreprinderile \u015fi firmele mici, cele care au sub 50 de angaja\u0163i, genereaz\u0103 57% din cifra de afaceri a sectorului"},"content":{"rendered":"

\n\u2666<\/span> Marius Gavrea, expert pe zona de agrobusiness \u00een cadrul ING Bank Rom\u00e2nia: Dezvoltarea ar trebui s\u0103 fie \u00een zona de procesare. Subiectul este amplu, probabil c\u0103 mul\u0163i vor r\u0103spunde la aceast\u0103 afirma\u0163ie: ce ne vom face dac\u0103 to\u0163i vor produce paste \u015fi biscui\u0163i? Ideea nu este aceasta, ideea ar fi s\u0103 se rup\u0103 pu\u0163in lan\u0163ul \u015fi s\u0103 \u00eencepem s\u0103 producem pe unitatea de suprafa\u0163\u0103 acele produse care au valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare \u015fi care ajung \u00een procesare, pe rafturi \u015fi de asemenea este cerere foarte mare pentru ele.<\/strong><\/em><\/p>\n

\n\u00cen agricultur\u0103, silvicultur\u0103 \u015fi pescuit sunt 12.821 de companii active cu o cifr\u0103 de afaceri de peste 100.000 de lei (pragul luat \u00een calcul de ZF  – n. red), din care 98% sunt micro\u00eenterprinderi \u015fi firme mici, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cele mai importante businessuri din sector sunt de dimensiuni reduse.<\/p>\n

\nAceste companii, care au sub 50 de angaja\u0163i, genereaz\u0103 57% din cifra de afaceri a sectorului, arat\u0103 o analiz\u0103 a ZF care utilizeaz\u0103 datele furnizate de platforma Bridge to Information. Mai mult, angajeaz\u0103 aproape 65% din for\u0163a de munc\u0103, adic\u0103 pl\u0103tesc salarii pentru circa 70.000 de oameni, potrivit sursei citate.<\/p>\n

\nCu toate acestea, micii produc\u0103tori agricoli \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een a-\u015fi face auzit\u0103 vocea. Chiar dac\u0103 contribuie semnificativ la economie, au dificult\u0103\u0163i \u00een a-\u015fi promova produsele \u015fi a ajunge la consumatorii finali sau, cu alte cuvinte, micro\u00eenterprinderi \u015fi firme mici au o putere slab\u0103 de negoiecere. Ele nu au for\u0163a de a ajunge la raft cu produsele pe care le realizeaz\u0103, de\u015fi ar putea contribui la corectarea deficitul comercial. Un lucru care ar putea rezolva situa\u0163ia ar fi prin dezvoltarea proces\u0103rii locale, astfel \u00eenc\u00e2t produsele lor s\u0103 aib\u0103 o valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare \u015fi s\u0103 poat\u0103 fi comercializate \u00een retailul modern.<\/p>\n

\n\u201eProblema este la nivel na\u0163ional, pentru c\u0103 nu producem ceea ce avem nevoie s\u0103 ajung\u0103 la raft, acea valoare ad\u0103ugat\u0103 pe care o consum\u0103 clientul final. Practic, dezvoltarea ar trebui s\u0103 fie \u00een zona de procesare. Subiectul este amplu, probabil c\u0103 mul\u0163i vor r\u0103spunde la aceast\u0103 afirma\u0163ie: ce ne vom face dac\u0103 to\u0163i vor produce paste \u015fi biscui\u0163i? Ideea nu este aceasta, ideea ar fi s\u0103 se rup\u0103 pu\u0163in lan\u0163ul \u015fi s\u0103 \u00eencepem s\u0103 producem pe unitatea de suprafa\u0163\u0103 acele produse care au valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare \u015fi care ajung \u00een procesare, pe rafturi \u015fi de asemenea este cerere foarte mare pentru ele\u201c, spune Marius Gavrea, expert pe zona de agrobusiness \u00een cadrul ING Bank Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nBancherul consider\u0103 c\u0103 puterea celor mici ar putea cre\u015fte prin asociere, pe care o vede esen\u0163ial\u0103. \u201eNu cred c\u0103 este fezabil ca fiecare fermier, fie c\u0103 are micro\u00eentre\u00adprindere sau companie mic\u0103, s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 propria unitate de procesare. Mai mult dec\u00e2t \u00een cazul achizi\u0163iei de echipamente sau construc\u0163iei de silozuri, este esen\u0163ial\u0103 asocierea mai multor astfel de fermieri\u201c, a \u00eent\u0103rit el.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nSunt fermierii mici problema?<\/strong><\/p>\n

\nDa \u015fi nu. Pe de-o parte, micii fermieri au businessuri profitabile, chiar dac\u0103 dimensiunea cifrei de afaceri este redus\u0103, astfel c\u0103 r\u0103m\u00e2n fideli activit\u0103\u0163ii de baz\u0103 \u2013 cei mai mul\u0163i cultiv\u0103 cereale \u015fi oleaginoase \u2013 \u015fi nu fac pasul spre nivelul urm\u0103tor, care \u00eenseamn\u0103 ie\u015firea din zona de confort. Pe de alt\u0103 parte, f\u0103r\u0103 sprijinul autorit\u0103\u0163ilor \u015fi existen\u0163a unei strategii na\u0163ionale, unei micro\u00eentreprinderi sau afaceri mici \u00eei este greu s\u0103 ia \u00een calcul schimbarea, crede Marius Gavrea.<\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 lu\u0103m mediile celor dou\u0103 grupuri de firme (micro\u00eentreprinderi \u015fi firme mici), vedem c\u0103 aici se \u00eencadreaz\u0103 cele mai multe dintre fermele vegetale din Rom\u00e2nia. Practic, chiar \u015fi la pre\u0163urile pe care cerealele \u015fi oleaginoasele le-au avut \u00een anul 2022, dac\u0103 facem o structur\u0103 de cultur\u0103 mediu ponderat\u0103 cu cele patru sau cinci culturi de baz\u0103 (gr\u00e2u, rapi\u0163\u0103, orz, porumb \u015fi floarea-soarelui), ob\u0163inem un venit de 7.500-8.000 lei\/hectar. Acesta este maximul ce se poate scoate din cultura mare, care este predominant\u0103 \u00een agricultura rom\u00e2neasc\u0103\u201c, afirm\u0103 Marius Gavrea.<\/p>\n

\nEl adaug\u0103 c\u0103 dac\u0103 raport\u0103m cifra de afaceri ob\u0163inut\u0103 de cele dou\u0103 grupuri de firme la aceste venituri per hectar, vedem c\u0103 aici sunt fermele cu o suprafa\u0163\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 150 \u015fi 1.500 de hectare, adic\u0103 \u00een linie cu structura agriculturii rom\u00e2ne\u015fti, unde mai mult de 50% este de\u0163inut\u0103 de astfel de tipuri de ferme. \u00cens\u0103, \u201echiar dac\u0103 cifra de afaceri nu este una spectaculoas\u0103, astfel de companii sunt, de cele mai multe ori, dac\u0103 sunt bine administrate, foarte profitabile. EBITDA (profitul din care sunt sc\u0103zute amortiz\u0103rile, costurile financiare \u015fi impozitele) este, \u00een cele mai multe cazuri, de peste 25-30% din cifra de afaceri\u201c, explic\u0103 specialistul \u00een agribusiness.<\/p>\n

\nO astfel de marj\u0103 de profit este printre cele mai ridicate la nivelul economiei. Iar, dac\u0103 unit\u0103\u0163ile agricole de tip microcompanie sau companie mic\u0103 sunt profitabile ca unit\u0103\u0163i \u015fi companii, luate punctual, atunci proprietarul nu este determinat s\u0103 schimbe ceva, adic\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 \u00een procesare, subliniaz\u0103 Marius Gavrea.<\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 vorbim de fermierii implica\u0163i \u00een cultura mare, care reprezint\u0103 majoritatea \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103, ei produc o marf\u0103 a c\u0103rei pre\u0163 este fixat \u015fi depinde de pie\u0163ele interna\u0163ionale – nu po\u0163i fi decuplat de acestea, mai ales c\u0103 majoritatea m\u0103rfii pleac\u0103 la export, av\u00e2nd excedent comercial pe cereale \u015fi oleaginoase. De asemenea, acestea fiind produse primare, nu se v\u00e2nd direct c\u0103tre consumatorul final, ci ajung la procesatori, traderi \u015fi \u00een zootehnie. De aici \u015fi unele solu\u0163ii care pot s\u0103 apar\u0103 \u015fi anume procesarea acestora, integrarea \u00een lan\u0163 cu zootehnie \u015fi procesarea produc\u0163iei de aici, trecerea la produc\u0163ia de alte culturi cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare (legume, cartofi, pomicultur\u0103)\u201c, a mai spus Marius Gavrea.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia are deficit comercial pe toate principalele categorii de alimente \u015fi b\u0103uturi, iar \u00een 2022 deficitul comercial de produse agroalimentare procesate a ajuns la 4,6 mld. euro. \u00cen ceea ce prive\u015fte cerealele, avem excedent. Rom\u00e2nia a exportat 12,6 mil. tone de cereale \u00een 2022, nivel record, \u00een valoare de 4,3 mld. euro, conform statisticilor. Cu alte cuvinte, export\u0103m materie prim\u0103 ieftin\u0103 \u015fi import\u0103m produs finit scump, lips\u00e2nd procesarea local\u0103, de unde \u015fi deficitul comercial.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCine sus\u0163ine procesarea? Dau b\u0103ncile bani?<\/strong><\/p>\n

\n\u201eB\u0103ncile s-au implicat mult \u00een ultimii ani, volumul creditelor acordate de acestea a crescut de la 4 mld. lei la final de 2015 la peste 9,5 mld. lei la finalul lui 2022 doar pe categoria de plante nepereche (cultur\u0103 mare, legumicultur\u0103 ect). Exist\u0103 mare deschidere din partea b\u0103ncilor, dar important este s\u0103 fie ce s\u0103 finan\u0163ezi, s\u0103 fie proiectele care s\u0103 aduc\u0103 acea valoare ad\u0103ugat\u0103 despre care vorbeam \u00eenainte. Iar aici foarte importante sunt politicile guvernamentale \u00een ceea ce prive\u015fte direc\u0163ionarea fondurilor europene \u015fi na\u0163ionale. Granturile ar trebui s\u0103 \u00eencurajeze procesarea, dar una real\u0103, cu valoare ad\u0103ugat\u0103, eventual chiar specific\u0103 pe anumite sectoare cheie\u201c, consider\u0103 Marius Gavrea.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen agricultur\u0103, silvicultur\u0103 \u015fi pescuit sunt 12.821 de companii active cu o cifr\u0103 de afaceri de peste 100.000 de lei (pragul luat \u00een calcul de ZF – n. red), din care 98% sunt micro\u00eenterprinderi \u015fi firme mici, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cele mai importante businessuri din sector sunt de dimensiuni reduse.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[3,424,423,55421,15625,7981,14883,55420],"class_list":["post-218619","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-agricultura","tag-cereale","tag-deficit-comercial","tag-expert-pe-zona-de-agrobusiness","tag-fermieri","tag-firme","tag-ing-bank-romania","tag-marius-gavrea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/218619","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=218619"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/218619\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=218619"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=218619"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=218619"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}