{"id":218546,"date":"2023-08-04T11:22:13","date_gmt":"2023-08-04T11:22:13","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=218546"},"modified":"2023-08-04T11:22:13","modified_gmt":"2023-08-04T11:22:13","slug":"analiza-transportul-feroviar-de-calatori-o-piata-pe-care-activeaza-30-de-companii-cu-12-607-angajati-si-afaceri-totale-de-3-miliarde-de-lei-in-2022-cine-face-profit-pe-calea-ferata-si-cine-concure","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=218546","title":{"rendered":"Analiz\u0103. Transportul feroviar de c\u0103l\u0103tori, o pia\u0163\u0103 pe care activeaz\u0103 30 de companii, cu 12.607 angaja\u0163i \u015fi afaceri totale de 3 miliarde de lei \u00een 2022: cine face profit pe calea ferat\u0103 \u015fi cine concureaz\u0103 cel mai puternic compania de stat CFR C\u0103l\u0103tori?"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>\u2666 Pe calea ferat\u0103 activau 30 de transportatori de pasageri \u00een 2022 fa\u0163\u0103 de 34 anul anterior, potrivit celor mai recente date de la ONRC, \u00eens\u0103 cei mai mari zece juc\u0103tori sunt \u015fi cei care au c\u00e2\u015ftigat cea mai mare cot\u0103 de pia\u0163\u0103. Aceste companii raportau&nbsp; afaceri totale de pu\u0163in peste 3 miliarde de lei anul trecut, fa\u0163\u0103 de 2,5 miliarde de lei anul anterior \u015fi aveau 12.607 angaja\u0163i, fa\u0163\u0103 de 12.925.<\/strong><\/p>\n<p>\nTraficul de pasageri pe calea ferat\u0103 s-a ridicat la 70,4 milioane de persoane \u00een 2022, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 55 milioane anul anterior \u015fi chiar mai&nbsp; mult \u015fi fa\u0163\u0103 de nivelul de 69,7 de milioane \u00een 2019, arat\u0103&nbsp; datele de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103. Spre compara\u0163ie, \u00een urm\u0103 cu 20 de ani pe calea ferat\u0103 circulau peste 95 de milioane de pasageri, arat\u0103 aceea\u015fi surs\u0103.<\/p>\n<p>\nCei mai mari juc\u0103tori de pe calea ferat\u0103 sunt compania de stat CFR C\u0103l\u0103tori, liderul pie\u0163ei, cu o cot\u0103 de 81%, potrivit calculelor ZF f\u0103cute pe baza datelor de la ONRC, urmat\u0103 de Regio C\u0103l\u0103tori din Bra\u015fov, Transferoviar C\u0103l\u0103tori din Cluj-Napoca, Interregional C\u0103l\u0103tori din Cluj-Napoca, Softrans (compania de transport a Softronic) din Craiova, Fulger, Astra Trans Carpatic, Arriva Trains Rom\u00e2nia, Ferrotrans din Ia\u015fi \u015fi Comes Andi din V\u00e2lcea, potrivit datelor furnizate de ONRC.<\/p>\n<p>\nLiderul pie\u0163ei, compania de stat CFR C\u0103l\u0103tori, r\u0103m\u00e2ne cel mai mare transportator de persoane, cu afaceri de 2,4 miliarde de lei anul trecut, fa\u0163\u0103 de 2 miliarde de lei anul anterior, dar cu pierderi de 176 milioane de lei, fa\u0163\u0103 de pierderi de 272 milioane de lei \u00een 2021, arat\u0103 datele publice.<\/p>\n<p>\nDac\u0103 transportatorii priva\u0163i circul\u0103 pe calea ferat\u0103 pe profit, CFR C\u0103l\u0103tori, subven\u0163ionat\u0103 de stat,&nbsp; se afund\u0103 \u00een pierderi.&nbsp; Num\u0103rul de angaja\u0163i \u00een companie s-a men\u0163inut la peste 11.000 anul trecut, arat\u0103 mfinante.ro.<\/p>\n<p>\n\u00cen sezonul de var\u0103 cea mai mare cerere pentru c\u0103l\u0103toriile cu trenul se \u00eenregistreaz\u0103 pe rutele ce leag\u0103 Bucure\u015ftiul de Constan\u0163a, rut\u0103 modernizat\u0103, dar \u015fi pe cele care leag\u0103 Capitala de ora\u015fele de pe Valea Prahovei \u015fi de Timi\u015foara, Cluj-Napoca \u015fi Ia\u015fi, potrivit ultimelor date.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22058772\/2\/anuar-logistica-si-transporturi-epaper-65.jpg?height=285&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 285px; margin-top: 10px; margin-bottom: 10px;\" \/><\/p>\n<p>\nO rut\u0103 cu poten\u0163ial mare este \u015fi cea care leag\u0103 Gara de Nord de aeroportul interna\u0163ional Henri Coand\u0103 (Otopeni), linie lansat\u0103 \u00een urma unei investi\u0163ii de 100 mil. euro. Traficul pe aceast\u0103 rut\u0103 a ajuns anul trecut la 700.000 de pasageri, fa\u0163\u0103 de 300.000 \u00een primul an de func\u0163ionare. Poten\u0163ialul este \u00eens\u0103 mult mai mare av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 pe cel mai mare aeroport din \u0163ar\u0103, Henri Coand\u0103, au ajuns anul trecut 12,5 milioane de pasageri. Altfel spus, trenul a deservit doar 5,6% din pasagerii aeroportului Otopeni.<\/p>\n<p>\nPe ruta feroviar\u0103 Gara de Nord \u2013 aeroportul interna\u0163ional Henri Conad\u0103 sunt efectuate zilnic tur-retur 72 de curse, la o frecven\u0163\u0103 de 40 de minute, din care o treime din trenuri sunt operate de transportatorul feroviar privat Transferoviar C\u0103l\u0103tori (C\u0103lin Mitic\u0103), iar restul de compania de stat CFR C\u0103l\u0103tori. Tariful unui bilet este de 5 lei, iar c\u0103l\u0103toria dureaz\u0103 aproximativ 20 &#8211; 25 de minute.<\/p>\n<p>\nLinia de tren Gara de Nord- aeroportul Henri Coand\u0103 (Otopeni) a devenit func\u0163ional\u0103 la finalul anului 2020. \u00cen decembrie 2020, CFR C\u0103l\u0103tori a introdus \u00een circula\u0163ie pe Bucure\u015fti Nord-Aeroportul Henri Coand\u0103 trenurile S\u0103geata Albastr\u0103. Proiectul a stat \u00eens\u0103 peste 10 ani \u00een faza de fezabilitate, to\u0163i mini\u015ftrii care s-au perindat la conducerea Transporturilor promiteau c\u0103 vor construi aceast\u0103 linie pentru ca pasagerii s\u0103 poat\u0103 ajunge cu trenul la Otopeni.&nbsp;&nbsp; Aceast\u0103 rut\u0103 a fost dezb\u0103tut\u0103 \u00eendelung \u00een ultimii ani de Ministerul Transporturilor \u015fi Prim\u0103ria Capitalei p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost demarat proiectul.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22058772\/3\/pag66.jpg?height=387&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 387px; margin-top: 10px; margin-bottom: 10px;\" \/><\/p>\n<p>\nContractul \u00eencheiat de CFR SA cu asocierea ARCADA COMPANY &#8211; ISPCF &#8211; DB Engineering &#038; Consulting GMBH a avut ca obiectiv realizarea leg\u0103turii feroviare directe \u00eentre aeroport, Gara de Nord Bucure\u015fti \u015fi re\u0163eaua feroviar\u0103 na\u0163ional\u0103. Finalizarea proiectului s-a concretizat \u00een: construirea unui racord de cale ferat\u0103 \u00een lungime de 2,95 km, executarea lucr\u0103rilor de semnalizare feroviar\u0103, construirea a trei pode\u0163e, un viaduct, o sta\u0163ie de cale ferat\u0103 la aeroport, \u00eenfiin\u0163area unui punct de oprire \u00een ora\u015ful Otopeni, lucr\u0103ri de semnalizare feroviar\u0103 \u015fi alte lucr\u0103ri suplimentare pentru instala\u0163ii de iluminat, amenajare carosabil bretea acces DN1 \u2013 Terminal Sosiri AIHCB \u015fi sens giratoriu \u00een zona sta\u0163iei CF. Finan\u0163area a fost asigurat\u0103 din fonduri europene \u015fi de la bugetul de stat.<\/p>\n<p>\nLeg\u0103tura dintre Bucure\u015fti \u015fi Otopeni&nbsp; a fost una dintre condi\u0163iile pe care Capitala trebuia s\u0103 le respecte ca gazd\u0103 a patru meciuri din Campionatul European de Fotbal. Cerin\u0163a era practic ca aeroportul s\u0103 fie conectat de ora\u015f \u015fi de o a doua cale de transport, pe l\u00e2ng\u0103 cea rutier\u0103. Proiectarea \u015fi execu\u0163ia lucr\u0103rilor pentru modernizarea liniei de cale ferat\u0103<\/p>\n<p>\nBucure\u015fti-Nord-Aeroportul Henri Coand\u0103 era atribuit\u0103 cu 497 milioane de lei, f\u0103r\u0103 TVA, potrivit ultimelor date.<\/p>\n<p>\nPe calea ferat\u0103, compania de stat CFR C\u0103l\u0103tori concureaz\u0103 cu&nbsp; juc\u0103tori priva\u0163i, \u00eens\u0103 principala problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 r\u0103m\u00e2ne infrastructura deficitar\u0103 \u015fi deci viteza mic\u0103 cu care sunt obligate trenurile s\u0103 circule, dar \u015fi parcul de vagoane \u015fi locomotive \u00eenvechit. Din aceast\u0103 cauz\u0103 tot mai mul\u0163i pasageri s-au orientat c\u0103tre transportul rutier sau chiar aerian, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 pe rutele interne au fost lansate \u00een ultimii ani tot mai multe zboruri.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22058772\/4\/pag67-tabel1.jpg?width=150\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22058772\/4\/pag67-tabel1.jpg?height=278&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 278px; margin-top: 10px; margin-bottom: 10px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\nCel mai mare juc\u0103tor privat de pe pia\u0163a de transport c\u0103l\u0103tori pe calea ferat\u0103 este Regio C\u0103l\u0103tori din Bra\u015fov, care a raportat afaceri&nbsp; de 218 milioane de lei anul trecut \u015fi profit net de 4,6 milioane de lei, arat\u0103 datele publice. \u00cen 2021, \u00een iulie, compania anun\u0163a c\u0103 se retrage de pe ruta Bucure\u015fti Nord- Aeroport Henri Coand\u0103, dup\u0103 ce operase zilnic zece curse dus-\u00eentors pe aceast\u0103 rut\u0103, motivele fiind de natur\u0103 financiar\u0103. Compania de\u0163inut\u0103 de T\u0103nase Georgeta, potrivit confidas.ro, are o cot\u0103 de 7,3% pe pia\u0163a de transport feroviar de c\u0103l\u0103tori dup\u0103 cifra de afaceri de anul trecut, potrivit calculelor ZF.<\/p>\n<p>\nAl doilea cel mai mare transportator privat pe calea ferat\u0103 este Transferoviar C\u0103l\u0103tori din Cluj-Napoca, controlat de C\u0103lin Mitic\u0103, companie care a raportat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de 179 mil. lei, \u00een cre\u015ftere cu 24% \u015fi un profit net de 2,3 milioane de lei, potrivit mfinante.ro.<\/p>\n<p>\nUn alt juc\u0103tor privat care a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi creasc\u0103 afacerile anul trecut este Interregional&nbsp; C\u0103l\u0103tori din Cluj Napoca (ac\u0163ionar Gaga Iulian), care a ajuns la 102 milioane de lei cifr\u0103 de afaceri, fa\u0163\u0103 de 68 milioane de lei anul anterior \u015fi&nbsp; un profit net de aproape 2 milioane de lei.<\/p>\n<p>\n\u00cen transportul pe calea ferat\u0103 a intrat la \u00eenceputul lui 2017 \u015fi industria\u015ful Valer Blidar, care controleaz\u0103 fabrica Astra Vagoane C\u0103l\u0103tori din Arad, dup\u0103 ce a construit un tren cu \u015fase vagoane \u015fi a pus bazele companiei Trans Carpatic. \u00cen prezent, Astra Trans Carpatic asigur\u0103 transportul feroviar al c\u0103l\u0103torilor pe Bucure\u015fti-Craiova-Timi\u015foara-Arad, Bucure\u015fti-Bra\u015fov, Bucure\u015fti-Titu, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Compania are un tren de mare vitez\u0103 care poate circula chiar \u015fi cu 200 de kilometri la or\u0103, dar care nu atinge aceast\u0103 vitez\u0103 pentru c\u0103 nu \u00eei permite infrastructura. Compania a finalizat anul&nbsp; trecut cu afaceri de 19,6 milioane de lei \u015fi profit net de 1,2 milioane de lei, potrivit mfinante.ro.<\/p>\n<p>\nUn alt juc\u0103tor care a \u00eenceput s\u0103 opereze pe calea ferat\u0103 este Softrans (cu afaceri de 38&nbsp; milioane de lei anul trecut), compania de transport a fabricii Softronic din Craiova, singura care mai produce rame \u015fi locomotive electrice \u00een Europa de Est. Printre ac\u0163ionarii companiei se num\u0103r\u0103 Ionel Ghi\u0163\u0103. Cele dou\u0103 trenuri electrice Hyperion,&nbsp; care pot ajunge la o vitez\u0103 de 160 de kilometri pe or\u0103, opereaz\u0103 curse pe Craiova \u2013 Bucure\u015fti \u2013 Constan\u0163a \u015fi pe Craiova \u2013 Bucure\u015fti \u2013 Bra\u015fov, \u00eens\u0103 viteza cu care circul\u0103 este mult limitat\u0103 de condi\u0163ia precar\u0103 a c\u0103ii ferate. \u00cen 2014, Softronic a construit primul tren electric (Hyperion)&nbsp; fabricat \u00een Rom\u00e2nia, finan\u0163at de Garanti Bank cu 4,3 milioane de euro, iar \u00een 2015 firma a livrat al doilea tren de acest tip.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/22058772\/5\/pag67-tabel2.jpg?height=1001&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 1001px; margin-top: 10px; margin-bottom: 10px;\" \/><\/p>\n<p>\nTransportatorul de stat CFR C\u0103l\u0103tori concureaz\u0103 nu doar cu companiile private de transport feroviar, dar indirect \u015fi cu autocarele care opereaz\u0103 pe rute similare \u015fi chiar cu avioanele low-cost. Avantajul acestora fiind durata mai mic\u0103 a c\u0103l\u0103toriei, fa\u0163\u0103 de durata mare a c\u0103l\u0103toriei cu trenul. Pasagerii aleg moduri mai eficiente de transport, care le ofer\u0103 condi\u0163ii mai bune, dar \u015fi o durat\u0103 mai mic\u0103 a c\u0103l\u0103toriei, ceea ce pentru juc\u0103torii de pe calea ferat\u0103 reprezint\u0103 una dintre principalele provoc\u0103ri cu care se confrunt\u0103.<\/p>\n<p>\nCalea ferat\u0103 are nevoie de investi\u0163ii mari pentru ca viteza trenurilor s\u0103 creasc\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een ultimii ani aceast\u0103 infrastructur\u0103 nu a reprezentant o prioritate pentru cei care s-au perindat la conducerea Transporturilor.<\/p>\n<p>\nGyerko Laszlo, membru \u00een Consiliul Na\u0163ional de Supraveghere Feroviar\u0103, declara \u00een cadrul unei conferin\u0163e ZF pe transport feroviar anul trecut c\u0103 investi\u0163iile sunt necesare \u00een modernizarea infrastructurii, \u00eentre\u0163inerea c\u0103ilor ferate \u015fi a vagoanelor.<\/p>\n<p>\n&nbsp;\u201eNoi supraveghem pia\u0163a \u015fi suntem aten\u0163i la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici, f\u0103r\u0103 s\u0103 avem posibilit\u0103\u0163i de-a spune ce trebuie s\u0103 dezvolt\u0103m. Este o&nbsp; problem\u0103 persistent\u0103 de mai mult de 10 ani, ar trebui s\u0103 avem o strategie pe termen lung pentru acest sector feroviar. Tot sectorul feroviar necesit\u0103 o restructurare ca s\u0103 fie eficient. Putem s\u0103 avem exemple cu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Fran\u0163a, Germania, Italia, dar facem pa\u015fi concre\u0163i s\u0103 ajungem acolo? Este foarte mult vorba despre a sta la mas\u0103 to\u0163i \u00eempreun\u0103, iar aceast\u0103 strategie s\u0103 se activeze \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. Exist\u0103 o strategie p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, dar oare respect\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een aceast\u0103 strategie\u201c, se \u00eentreab\u0103 el.<\/p>\n<p>\nInfrastructura feroviar\u0103 este mult sub standardele europene,&nbsp; Rom\u00e2nia num\u0103ra anul trecut doar 10.615 kilometri de cale ferat\u0103, dintre care doar pu\u0163in peste 4.000 erau electrifica\u0163i. \u00cen ultimii&nbsp; ani, Rom\u00e2nia a&nbsp; num\u0103rat \u00een fiecare an mai pu\u0163ini kilometri de cale ferat\u0103, conform datelor Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103. \u00cen 2008, aveam peste 11.000 de kilometri de cale ferat\u0103.<\/p>\n<p>\nLipsesc investi\u0163iile \u00een modernizarea liniilor de cale ferat\u0103, dar \u015fi \u00een parcul de locomotive \u015fi de vagoane. Cea mai mare vitez\u0103 cu care poate circula un tren \u00een Rom\u00e2nia este de 160 de kilometri pe or\u0103, pe ruta Bucure\u015fti Nord-Constan\u0163a, care a fost modernizat\u0103, \u00eens\u0103 aceast\u0103 vitez\u0103 nu este atins\u0103 tot timpul, potrivit ultimelor date.<\/p>\n<p>\nSpre compara\u0163ie, \u00een Fran\u0163a,&nbsp; TGV POS, cel mai rapid tren din Europa,&nbsp; poate ajunge \u015fi la 575 de kilometri pe or\u0103. Al doilea cel mai rapid tren din Europa se afl\u0103 \u00een Italia, care prinde 394 de kilometri pe or\u0103.&nbsp; \u00cen toate \u0163\u0103rile din vestul Europei calea ferat\u0103 a reprezentat o prioritate, s-au f\u0103cut investi\u0163ii \u00een modernizarea liniilor pentru ca trenurile s\u0103 circule cu viteze mari. Mai mult, pe l\u00e2ng\u0103 infrastructura feroviar\u0103 este slab dezvoltat\u0103, Rom\u00e2nia are un parc de vagoane vechi de c\u0103l\u0103tori, viteza medie a trenurilor de c\u0103l\u0103tori este de circa 45 km\/h, potrivit ultimelor date.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Traficul de pasageri pe calea ferat\u0103 s-a ridicat la 70,4 milioane de persoane \u00een 2022, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 55 milioane anul anterior \u015fi chiar mai  mult \u015fi fa\u0163\u0103 de nivelul de 69,7 de milioane \u00een 2019, arat\u0103  datele de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8225,12112,12405,8293,9359,8617,7663,8292,55362],"class_list":["post-218546","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-analiza","tag-cale-ferata","tag-cfr-calatori","tag-feroviar","tag-ins","tag-pasageri","tag-trafic","tag-transport","tag-transporturi-logistica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/218546","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=218546"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/218546\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=218546"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=218546"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=218546"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}