{"id":218524,"date":"2023-08-03T13:59:55","date_gmt":"2023-08-03T13:59:55","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=218524"},"modified":"2023-08-03T13:59:55","modified_gmt":"2023-08-03T13:59:55","slug":"inflatia-si-lacomia-intra-intr-un-bar-suna-ca-inceputul-clasic-al-unui-banc-insa-daca-ne-uitam-la-preturile-din-horeca-bancul-se-transforma-de-fapt-rapid-in-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=218524","title":{"rendered":"Infla\u0163ia \u015fi l\u0103comia intr\u0103 \u00eentr-un bar… Sun\u0103 ca \u00eenceputul clasic al unui banc. \u00cens\u0103, dac\u0103 ne uit\u0103m la pre\u0163urile din HoReCa, bancul se transform\u0103 de fapt, rapid, \u00een realitate"},"content":{"rendered":"

\nInfla\u0163ia \u015fi l\u0103comia intr\u0103 \u00eentr-un bar… Sun\u0103 ca \u00eenceputul clasic al unui banc. \u00cens\u0103, dac\u0103 ne uit\u0103m la pre\u0163urile din HoReCa, bancul se transform\u0103 de fapt, rapid, \u00een realitate. \u00centr-un an \u015fi jum\u0103tate, pre\u0163urile din restaurante, baruri \u015fi cafenele au crescut \u015fi cu mai bine de 50%. \u015ei nu e doar cazul industriei ospitalit\u0103\u0163ii, dat fiind c\u0103 toate bunurile \u015fi serviciile au suferit scumpiri pe band\u0103 rulant\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 2022. \u00cen acest context, \u00eentrebarea este: c\u00e2t e realitate \u015fi c\u00e2t e l\u0103comie \u00een ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een economie?<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u00cen prim\u0103vara acestui an, dup\u0103 ce o lume \u00eentreag\u0103 deja se confruntase timp de c\u00e2teva luni bune cu infla\u0163ie record, ce a dep\u0103\u015fit chiar \u015fi 20% \u00een anumite \u0163\u0103ri, unii bancheri, economi\u015fti, antreprenori \u015fi executivi au \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 necesitatea unor scumpiri at\u00e2t de mari \u015fi at\u00e2t de dese. \u201ePrimim \u00een continuare, s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, notific\u0103ri privind noi major\u0103ri de pre\u0163uri\u201d, spuneau \u00een prima parte din 2023 antreprenorii \u015fi executivii din varii sectoare. \u015ei asta \u00een condi\u0163iile \u00een care pre\u0163urile la energie erau stabile \u015fi mult sub nivelul maxim atins \u00eentr-un 2022 marcat de r\u0103zboiul ruso-ucrainean. La fel \u015fi pre\u0163urile la carburan\u0163i. \u00cen acest context, a ap\u0103rut termenul de greedflation – o combina\u0163ie de l\u0103comie \u015fi infla\u0163ie greu de tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103. El a sumarizat perfect ceea ce tot mai multe voci spuneau, \u015fi anume c\u0103 dincolo de cauzele economice, exist\u0103 \u015fi o l\u0103comie din partea companiilor, care profit\u0103 de situa\u0163ie s\u0103 \u00ee\u015fi rotunjeasc\u0103 profiturile, iar asta face ca pre\u0163urile s\u0103 \u00ee\u015fi continue ascensiunea c\u0103tre noi \u015fi noi culmi. \u201eFie c\u0103 vorbim de f\u0103ina de secar\u0103, fie c\u0103 vorbim de gripa aviar\u0103, ambele au impact asupra produc\u0163iei de ou\u0103. C\u00e2nd unul din aceste dou\u0103 subiecte ajunge la \u015ftiri, produc\u0103torii din domeniu au oportunitatea de a m\u0103ri pre\u0163urile f\u0103r\u0103 ca oamenii s\u0103 se poat\u0103 pl\u00e2nge\u201d, spunea recent un antreprenor \u2013 Ken Jarosch, proprietarul Jarosch Bakery -, citat de publica\u0163ia american\u0103 Bloomberg. El f\u0103cea referire la faptul c\u0103 orice produc\u0103tor speculeaz\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume pentru a putea apela la scumpiri.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen Rom\u00e2nia, \u00een 2022, un an marcat de o serie de evenimente majore precum r\u0103zboiul de la grani\u0163\u0103, infla\u0163ia record \u015fi major\u0103rile periodice ale dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103, firmele locale au raportat cel mai mare profit cumulat \u015fi cele mai mici pierderi nete din ultimii ani.<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\nAcela\u015fi lucru \u00eel sus\u0163inea \u00eentr-un articol al cotidianului britanic Financial Times \u015fi Albert Edwards, global strategy manager la Societe Generale (grupul care de\u0163ine BRD \u00een Rom\u00e2nia). El spunea c\u0103, \u00een realitate, infla\u0163ia are drept principal\u0103 cauz\u0103 dorin\u0163a companiilor de a-\u015fi rotunji profiturile \u015fi nu cre\u015fterea salariilor, a\u015fa cum sus\u0163in B\u0103ncile Centrale care se tem c\u0103 noi major\u0103ri de salarii ar putea duce la o spiral\u0103 infla\u0163ionist\u0103. \u201eFirmele au profitat de faptul c\u0103 clien\u0163ii a\u015fteptau scumpiri, dup\u0103 ce \u00een pres\u0103 s-au anun\u0163at major\u0103ri de pre\u0163uri la materii prime. Companiile au profitat de aceste a\u015ftept\u0103ri pentru a opera scumpiri pe care le-au pus pe seama cre\u015fterii de costuri. \u015ei totul a trecut neobservat.\u201d Este aceast\u0103 situa\u0163ie aplicabil\u0103 \u015fi pie\u0163ei locale? Juc\u0103torii din produc\u0163ie \u015fi retail cred c\u0103 da. Iar datele statistice vin s\u0103 confirme acest lucru. \u00cen ultimul an, pre\u0163urile pentru cele mai multe bunuri de larg consum au crescut cu rate cuprinse \u00eentre 20 \u015fi 50%, conform informa\u0163iilor din pia\u0163\u0103. Pentru unele produse alimentare, spre exemplu, \u00een ultimii 2-3 ani, pre\u0163ul aproape s-a dublat, lucru resim\u0163it din plin de consumatorii ale c\u0103ror salarii nu au crescut la fel de repede. \u00cen acest context, puterea de cump\u0103rare a sc\u0103zut, adic\u0103 oamenii \u015fi-au permis mai pu\u0163in dec\u00e2t anterior. Produc\u0103torii \u015fi retailerii au declarat \u00een mod constant c\u0103 scumpirile vin pe lan\u0163 \u015fi c\u0103 \u00ee\u015fi au justificarea \u00een cre\u015fterea tuturor costurilor, de la materii prime la energie \u015fi de la logistic\u0103 la transport. Mai mult, ei au declarat c\u0103 a trebuit s\u0103 \u00ee\u015fi taie din marje pentru a absorbi din scumpirile pe care nu au putut s\u0103 le dea mai departe integral c\u0103tre consumatori.<\/p>\n

\nTotu\u015fi, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een 2022, un an marcat de o serie de evenimente majore precum r\u0103zboiul de la grani\u0163\u0103, infla\u0163ia record \u015fi major\u0103rile periodice ale dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103, firmele locale au raportat cel mai mare profit cumulat \u015fi cele mai mici pierderi nete din ultimii ani, soldul net al profitului s\u0103rind de 200 mld. lei, dublu fa\u0163\u0103 de 2020 \u015fi cu 32% peste nivelul din 2021. Astfel, c\u00e2\u015ftigul net la nivelul \u00eentregului mediu de business a crescut de dou\u0103 ori mai repede dec\u00e2t cifra de afaceri \u015fi dec\u00e2t infla\u0163ia, arat\u0103 calculele Business Magazin pe baza datelor de la Registrul Comer\u0163ului. Mai exact, scumpirile record au t\u0103iat din puterea de cump\u0103rare a rom\u00e2nilor, dar nu \u015fi din c\u00e2\u015ftigurile \u015fi marjele companiilor. \u201eEu am semnalat \u00eenc\u0103 din februarie c\u0103 exist\u0103 un val de scumpiri nejustificate, iar fenomenul persist\u0103. Pre\u0163ul la sticl\u0103 e mult mai mult dec\u00e2t dublu fa\u0163\u0103 de 2021. \u015ei nu scade\u201d, spune Dan Balaban, cofondatorul produc\u0103torului de vin Davino, unul dintre cei mai importan\u0163i actori din industria de profil. Sticla e un produs energofag, a\u015fa c\u0103 ea s-a scumpit odat\u0103 ce pre\u0163ul energiei s-a dus \u00een sus \u00een 2022. Acum, c\u0103 el a cobor\u00e2t drastic fa\u0163\u0103 de maxime, pre\u0163ul la sticl\u0103 tot nu scade. \u201eDin noiembrie, pre\u0163ul la energie a \u00eenceput s\u0103 coboare, dar acest declin nu a fost corelat cu altele. Nu m-a anun\u0163at nimeni de vreo ieftinire. Din tot ce cump\u0103r\u0103m noi \u00een volume mari \u2013 sticle, dopuri, etichete, furniruri \u2013 la nimic nu am v\u0103zut sc\u0103deri de pre\u0163uri\u201d, completeaz\u0103 omul de afaceri. Feliciu Paraschiv, antreprenorul care de\u0163ine lan\u0163ul de magazine Paco, unul dintre cei mai mari retaileri independen\u0163i din Rom\u00e2nia, afirm\u0103 c\u0103 apar ieftiniri la anumite produse, dar e vorba de acele bunuri pe care le \u00eempinge pia\u0163a acerb de la spate. \u201eSpre exemplu, la ulei, am pornit de la 12 lei pe litru \u00een ianuarie, am ajuns la 8,4 lei \u00een martie, iar acum pre\u0163ul s-a stabilizat la 5,5-6 lei pe litru. E vorba de un produs al c\u0103rui pre\u0163 a fost dat \u015fi de context. Similar e la ro\u015fii.\u201d El face referire la faptul c\u0103 trebuie s\u0103 existe o diferen\u0163\u0103 mare \u00eentre cerere \u015fi ofert\u0103 pentru ca pre\u0163ul s\u0103 o ia \u00een jos. Mai exact, oferta trebuie s\u0103 fie mult mai mare dec\u00e2t cererea. \u201eOdat\u0103 cu Programul Tomata, fermierii au plantat mult \u2013 nu a existat un control sau o planificare raportat\u0103 la cerere \u2013 a\u015fa c\u0103 acum exist\u0103 ro\u015fii \u00een exces. Fermierii le dau pe c\u00e2mp cu 30-40 de lei. La raft pre\u0163ul a sc\u0103zut de la 8 la 2 lei.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nDe regul\u0103, vara, sc\u0103deri de pre\u0163 apar la produsele de sezon, la legume \u015fi fructe, pentru c\u0103 vin cele rom\u00e2ne\u015fti \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi oferta e mult mai mare dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 atunci. La restul, pre\u0163ul r\u0103m\u00e2ne \u00een bun\u0103 parte \u00een picioare, completeaz\u0103 Feliciu Paraschiv. \u201eDac\u0103 raport\u0103m num\u0103rul de scumpiri la num\u0103rul de ieftiniri, \u00een aceea\u015fi unitate de timp, primele sunt \u00een continuare mai multe. Da, s-au mai temperat ca num\u0103r \u015fi scumpirile, dar \u00een continuare nu \u00een\u0163eleg, dac\u0103 energia e ieftin\u0103, dac\u0103 pre\u0163ul la carburant a sc\u0103zut, dac\u0103 euro st\u0103 pe loc, de ce mai exist\u0103?\u201d \u00cen esen\u0163\u0103, conform teoriei economice, po\u0163i vinde cu maximul c\u00e2t \u00ee\u0163i permite pia\u0163a. Mai exact, raportul cerere-ofert\u0103 stabile\u015fte pre\u0163ul. Totu\u015fi, concuren\u0163a joac\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi ea un rol major aici. Cu c\u00e2t competi\u0163ia e mai acerb\u0103, cu at\u00e2t pre\u0163ul cre\u015fte mai greu. \u201eSunt unele industrii unde exist\u0103 o m\u00e2n\u0103 de actori importan\u0163i care fac jocurile, m\u0103 g\u00e2ndesc la ciment, la zah\u0103r, la ulei sau la lapte. Dac\u0103 lu\u0103m cazul laptelui, fermierii zic c\u0103 de la ei pleac\u0103 materia prim\u0103 de la poarta fabricii cu 1,7 lei per litru. Iar la noi, produsul finit ajunge la 8-9 lei la raft. Dar, la noi, de fapt, de la procesator ajunge cu 6-7 lei. Noi nu ne permitem s\u0103 punem adaos mai mare de 10-15%. M\u0103 refer la retailerii mici \u015fi mijlocii. Noi dac\u0103 punem adaos mai mare, avem pre\u0163uri peste cele ale marilor juc\u0103tori \u015fi ne omor\u00e2m singuri.\u201d<\/p>\n

\nAntreprenorul afirm\u0103 c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 \u015fi lapte cu 4 lei per litru, dar doar c\u00e2nd sunt supra-cantit\u0103\u0163i \u00een pia\u0163\u0103, iar procesatorii vor s\u0103 scape de el. \u201eAtunci, ei bag\u0103 o promo\u0163ie. Dar e ceva punctual, doar c\u00e2nd exist\u0103 exces.\u201d \u00cen cazul laptelui de consum, pre\u0163ul a cobor\u00e2t recent sub media de 8-9 lei per litru, dup\u0103 ce autorit\u0103\u0163ile locale au discutat cu retailerii \u015fi procesatorii reducerea pre\u0163ului pentru consumatorul final cu cel pu\u0163in 20%. Aceste negocieri au ap\u0103rut dup\u0103 ce acest bun de baz\u0103 \u00een co\u015ful de cump\u0103r\u0103turi a suferit scumpiri de p\u00e2n\u0103 la 50% \u00een doar un an. La scurt\u0103 vreme dup\u0103 implementare, guvernul a mai anun\u0163at c\u0103 de la 1 august, p\u00e2inea, laptele, f\u0103ina, uleiul, zah\u0103rul, fructele \u015fi legumele, mai exact o serie de alimentele de baz\u0103, ar urma s\u0103 se ieftineasc\u0103 pentru urm\u0103toarele trei luni, ca urmare a unui proiect de ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103, prin care se limiteaz\u0103 adaosurilor comerciale ale procesatorilor \u015fi retailerilor. Conform acestuia, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de baz\u0103 vor fi de maximum 20% la procesator, fa\u0163\u0103 de costul de produc\u0163ie al produsului, maximum 5% pe \u00eentreg lan\u0163ul de distribu\u0163ie, indiferent de num\u0103rul de m\u00e2ini prin care trece, \u015fi de maximum 20% la comerciant, fa\u0163\u0103 de pre\u0163ul de achizi\u0163ie. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a fost salutat\u0103 de unii reprezentan\u0163i din mediul de business, care consider\u0103 c\u0103 este benefic\u0103 pentru men\u0163inerea puterii de cump\u0103rare \u015fi a apetitului de consum al popula\u0163iei. Exist\u0103 \u015fi voci care afirm\u0103 c\u0103 nu e s\u0103n\u0103toas\u0103 o implicare a statului \u00een economie. \u201eDemersul guvernului (de a limita adaosul comercial \u2013 n.red.), menit a da o speran\u0163\u0103 consumatorilor, eu \u00eel \u00een\u0163eleg. Dar trebuie s\u0103 fim aten\u0163i, pentru c\u0103 implicarea statului \u00een economie poate crea dezastre. Dup\u0103 cum spunea un economist, ignorarea legilor economice poate crea probleme mai mari dec\u00e2t ignorarea legilor justi\u0163iei\u201d, explic\u0103 Grigore Horoi, pre\u015fedintele grupului Agricola din Bac\u0103u, unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de carne de pui, mezeluri \u015fi produse ready meal din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\"\"\"\"\"\"<\/p>\n

\nEl mai spune c\u0103 o bun\u0103 parte din infla\u0163ie are cauze clare, dar recunoa\u015fte c\u0103 sunt \u015fi unele companii care \u015fi-au rotunjit c\u00e2\u015ftigurile \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. \u201eCriza sanitar\u0103 a blocat foarte multe activit\u0103\u0163i, iar planeta a avut de suferit. Guvernele, ca s\u0103 \u0163in\u0103 economiile \u00een continuare func\u0163iionale, au venit cu ajutoare, au injectat bani \u00een pie\u0163e. Adam Smith spunea \u00eenc\u0103 de acum c\u00e2teva sute de ani c\u0103 dac\u0103 arunci cu bani \u00een pie\u0163e, rezultatul va fi infla\u0163ia. Acum, aceasta e principala cauz\u0103 a infla\u0163iei record. Miliardele pompate \u00een pandemie se v\u0103d astfel.\u201d  \u00cen plus, \u00een ceea ce prive\u015fte Europa, un factor suplimentar a fost \u015fi r\u0103zboiul de la grani\u0163a Rom\u00e2niei, care a s\u0103ltat pre\u0163ul energiei, iar energia e prezent\u0103 peste tot c\u00e2nd vine vorba de produc\u0163ie, completeaz\u0103 Horoi. De\u015fi Rom\u00e2nia \u015fi, \u00een general, \u0163\u0103rile din estul continentului s-au confruntat cu o infla\u0163ie mai mare tocmai din cauza r\u0103zboiului\u2013 circa 16% \u00een cazul pie\u0163ei locale \u00een 2022 -, aceast\u0103 problem\u0103 a afectat de fapt \u00eentreaga lume, \u00eencep\u00e2nd cu Europa Occidental\u0103 \u015fi continu\u00e2nd cu SUA. Motivele invocate de juc\u0103tori pe aceste pie\u0163e au fost, \u00een bun\u0103 parte, acelea\u015fi  ca \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Ast\u0103zi, c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 apar\u0103 public rezultatele financiare pe 2022, ele indic\u0103 totu\u015fi profituri record. De aceea, tot mai multe voci pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii afirma\u0163iile ini\u0163iale. \u201eSigur, au fost \u015fi unele companii care pe aceste fonduri au marcat profituri mai mari dec\u00e2t \u00een mod normal. Acum \u00eens\u0103, pare c\u0103 lucrurile se aranjeaz\u0103, pare c\u0103 \u00eencep s\u0103 apar\u0103 \u015fi sc\u0103deri de pre\u0163uri. Dar e o mi\u015fcare cu b\u0103taie mai lung\u0103.\u201d Spre exemplu, dac\u0103 pre\u0163ul gr\u00e2ului scade acum, declinul se va vedea \u00een pre\u0163ul c\u0103rnii sau al ou\u0103lelor abia la toamn\u0103. Plus c\u0103 gr\u00e2ul reprezint\u0103 doar o component\u0103 din pre\u0163. \u201eSemnalele sunt \u00eens\u0103 \u00een sensul acesta, al ieftinirilor.\u201d<\/p>\n

\nAceast\u0103 tendin\u0163\u0103 e confirmat\u0103 \u015fi de Bogdan Irsik, coproprietar al constructorului Wincon din Cluj. Antreprenorul afirm\u0103 c\u0103 exist\u0103 exemple de produse unde au ap\u0103rut sc\u0103deri de pre\u0163uri. La metale au fost cele mai mari scumpiri, dar \u015fi cele mai mari ieftiniri. \u201eDe\u015fi au ap\u0103rut sc\u0103deri de pre\u0163uri, nu ne-am \u00eentors de unde am pornit.\u201d Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi situa\u0163ii unde pre\u0163ul nu d\u0103 semne c\u0103 ar vrea s\u0103 coboare de pe culmile pe care le-a cucerit \u00een ultimul an. \u201eNu putem vorbi de un fenomen generalizat de greedflation la nivelul \u00eentregii industrii a materialelor de construc\u0163ii. El este \u00eens\u0103 vizibil \u00een cazul sectoarelor cu concuren\u0163\u0103 redus\u0103, acolo unde juc\u0103torii au pozi\u0163ii de monopol. Un exemplu este industria cimentului.\u201d De\u015fi pre\u0163ul la energie e plafonat, de\u015fi pre\u0163ul la carburant a sc\u0103zut \u2013 acestea fiind dou\u0103 elemente de baz\u0103 \u00een formarea pre\u0163ului la ciment -, Rom\u00e2nia cel mai mare pre\u0163 din Europa la acest produs, explic\u0103 Bogdan Irsik. De vin\u0103 e pozi\u0163ia dominant\u0103 a companiilor din sector. \u201eAceasta nu este o situa\u0163ie nou\u0103, doar c\u0103 acum juc\u0103torii profit\u0103 \u015fi mai mult.\u201d Totodat\u0103, manoperele au crescut \u015fi nu au mai cobor\u00e2t. La oameni e greu \u00eens\u0103 s\u0103 mai scazi c\u00e2\u015ftigurile odat\u0103 ce ele au urcat.  \u201eLa salarii o s\u0103 avem probleme, pentru c\u0103 ele au crescut \u00een timp ce productivitatea muncii a sc\u0103zut. E o problem\u0103 global\u0103. De\u015fi avem tehnologii noi, de\u015fi avem inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103, productivitatea e cu 20% mai redus\u0103 dec\u00e2t acum 30 de ani.\u201d<\/p>\n

\nChiar \u015fi a\u015fa, anul trecut a fost unul bun pentru business. \u00cen 2022, un an marcat simultan de mai multe evenimente majore, companiile de pe plan local au adunat afaceri de 2.422 mld. lei (490 mld. euro), \u00een cre\u015ftere cu 16% fa\u0163\u0103 de anul anterior, arat\u0103 calculele Business Magazin pe baza datelor de la Registrul Comer\u0163ului. Avansul este \u00een linie cu infla\u0163ia general\u0103 anun\u0163at\u0103 de Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103, semn c\u0103 nu a existat un declin \u00een volume. Datele se refer\u0103 la companiile care \u015fi-au depus rezultatele financiare la Ministerul de Finan\u0163e p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul lunii iulie. De\u015fi toate sectoarele au fost afectate de infla\u0163ie, de\u015fi antreprenorii \u015fi executivii din multina\u0163ionale au zis \u00een cor c\u0103 nu mai fac fa\u0163\u0103 scumpirilor pe care nu le transfer\u0103 integral c\u0103tre consumatori pentru c\u0103 ace\u015ftia nu le pot suporta, datele economice spun o alt\u0103 poveste. Mai exact, cifra de afaceri cumulat\u0103 a companiilor din economie a crescut la un nivel record. \u00cen doar cinci ani, mediul local de business este mai mare cu 1.000 de miliarde de lei. Iar fa\u0163\u0103 de 2008-2009, ani etalon pentru toat\u0103 lumea, businessul total s-a mai mult dec\u00e2t dublat.<\/p>\n

\n\u015ei asta \u00een condi\u0163iile \u00een care num\u0103rul de firme a crescut mult mai lent, cu 13% \u00een cinci ani \u015fi cu sub 30% \u00een 15 ani. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 firmele existente au devenit tot mai mari. \u015ei mai profitabile.   <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Infla\u0163ia \u015fi l\u0103comia intr\u0103 \u00eentr-un bar… Sun\u0103 ca \u00eenceputul clasic al unui banc. \u00cens\u0103, dac\u0103 ne uit\u0103m la pre\u0163urile din HoReCa, bancul se transform\u0103 de fapt, rapid, \u00een realitate. \u00centr-un an \u015fi jum\u0103tate, pre\u0163urile din restaurante, baruri \u015fi cafenele au crescut \u015fi cu mai bine de 50%. \u015ei nu e doar cazul industriei ospitalit\u0103\u0163ii, dat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[8225,255,150,55395,184,10286,25273,7963],"class_list":["post-218524","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-analiza","tag-antreprenori","tag-energie","tag-greedflation","tag-inflatie","tag-materii-prime","tag-profitul","tag-scumpiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/218524","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=218524"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/218524\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=218524"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=218524"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=218524"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}