\nSustenabilitatea datoriilor publice este o preocupare \u00een multe \u0163\u0103ri. \u00cen SUA, pivotul economic al lumii dezvoltate, datoria public\u0103 a dep\u0103\u015fit 130% din PIB \u015fi provoac\u0103 dezbateri aprinse, inclusiv \u00een Congres. \u00cen UE, criza financiar\u0103, pandemia \u015fi tranzi\u0163ia energetic\u0103 (cu efecte amplificate de r\u0103zboiul din Ucraina) au f\u0103cut ca datoriile publice s\u0103 creasc\u0103 mult \u00een nu pu\u0163ine \u0163\u0103ri; sunt state \u00een zona euro (Grecia, Italia, Fran\u0163a, Belgia, Cipru, Spania, Portugalia) ale c\u0103ror datorii sunt peste 100% din PIB. BCE a fost obligat\u0103 s\u0103 intervin\u0103 prin opera\u0163iuni speciale pentru a fi salvat\u0103 zona euro cu ani \u00een urm\u0103.<\/p>\n
\nDatoriile publice sunt considerabil mai mici \u00een Europa central\u0103 \u015fi de r\u0103s\u0103rit, dar unele dintre \u0163\u0103rile din aceast\u0103 regiune nu fac parte din zona euro (apare riscul valutar) \u015fi au deficite bugetare mari; este \u015fi cazul Rom\u00e2niei, cu un deficit bugetar structural de peste 5% din PIB, poate cel mai \u00eenalt din Uniune (deficitul structural este definit in accep\u0163ie simpl\u0103 ca diferen\u0163a dintre veniturile \u015fi cheltuielile permanente ale bugetului public – de\u015fi nicio component\u0103 a bugetului nu poate fi considerat\u0103 ve\u015fnic permanent\u0103).<\/p>\n
\nReforma guvernan\u0163ei fiscale \u00een UE prive\u015fte sustenabilitatea datoriilor publice \u015fi, \u00een acest scop, se urm\u0103re\u015fte un control mai riguros al cheltuielilor publice nete (ce exclud serviciul datoriei \u015fi cheltuieli temporare), care s\u0103 asigure c\u0103 dinamica acestora nu este superioar\u0103 cre\u015fterii PIB-ului. Este implicat\u0103 \u00een judecarea sustenabilit\u0103\u0163ii \u015fi rela\u0163ia ce spune c\u0103 rata de dob\u00e2nd\u0103 real\u0103 aplicat\u0103 la finan\u0163area datoriei publice nu trebuie s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t rata de cre\u015ftere real\u0103 a economiei.<\/p>\n
\nTabloul general actual este definit de datorii publice \u00een cre\u015ftere, sau la niveluri foarte \u00eenalte \u00een numeroase state \u015fi de \u00eent\u0103rirea puternic\u0103, chiar agresiv\u0103, a politicilor monetare de c\u0103tre b\u0103nci centrale mari (FED, BCE, BoE, BoJ), ceea ce influen\u0163eaz\u0103 condi\u0163iile monetare pe pie\u0163ele interna\u0163ionale \u015fi costul finan\u0163\u0103rilor. \u00cen nu pu\u0163ine \u0163\u0103ri exist\u0103 o situa\u0163ie complicat\u0103 a sistemelor publice de pensii, ce reprezint\u0103 \u201cpasive ascunse\u201d pentru bugetele publice. Cum cheltuieli de ap\u0103rare cresc \u00een condi\u0163iile r\u0103zboiului din Ucraina \u015fi ale acutiz\u0103rii confrunt\u0103rilor geopolitice, presiunea pe bugete publice se accentueaz\u0103; \u00een Rom\u00e2nia, cheltuielilor de ap\u0103rare li s-au alocat un plus de 7,5 miliarde lei (0,5% din PIB) \u00een 2023 fa\u0163\u0103 de 2022. Sunt de luat \u00een calcul \u015fi efecte nefaste ale schimb\u0103rilor de clim\u0103, care oblig\u0103 guvernele s\u0103 aloce resurse suplimentare pentru a face fa\u0163\u0103 la st\u0103ri de urgen\u0163\u0103 repetate. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een aceast\u0103 var\u0103 \u00een Europa (cu cele mai \u00eenalte temperaturi consemnate \u00een ultimele sute de ani) gr\u0103ie\u015fte \u00een mod elocvent.<\/p>\n
\nO \u00eentrebare legitim\u0103 este de pus: de ce pie\u0163ele nu reac\u0163ioneaz\u0103 cu vehemen\u0163\u0103 la cre\u015fterea datoriilor publice \u00een foarte multe economii: <\/strong><\/p>\n \nPot fi avansate c\u00e2teva supozi\u0163ii \u00een acest sens:<\/p>\n \n\u2666 SUA, \u00een pofida unei datorii publice superioar\u0103 chiar nivelului de imediat dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, au cea mai puternic\u0103 economie a lumii \u015fi parc\u0103 trag un \u201ctren\u201d mondial al \u00eendator\u0103rii; – datoriile publice din \u0163\u0103ri puternic dezvoltate sunt un reper pentru dinamica datoriilor \u00een lume; se poate vorbi aici de un efect de obscurizare a cazurilor cu vulnerabilit\u0103\u0163i majore (ex: Rom\u00e2nia are de pild\u0103 un deficit bugetar structural mare, \u00eentre cele mai \u00eenalte din UE);<\/p>\n \n\u2666 exist\u0103 o goana \u00een lume dup\u0103 active sigure (safe assets), iar obliga\u0163iuni ale economiilor dezvoltate mari ofer\u0103 asemenea active. Aurul intr\u0103 \u00een discu\u0163ie, dar nu reduce din statutul h\u00e2rtiilor de valoare emise, \u00een principal, de trezoreria american\u0103, al obliga\u0163iunilor comune ale UE (de\u015fi acestea din urm\u0103 sunt limitate);<\/p>\n \n\u2666 \u00een condi\u0163ii de r\u0103zboi \u015fi confrunt\u0103ri geopolitice cre\u015fte atractivitatea plasamentelor \u00een \u201csafe havens\u201d, iar economia american\u0103, unele economii europene, sunt destina\u0163ii preferate; – economiile dezvoltate\/bogate au avu\u0163ii na\u0163ionale ce le ofer\u0103 un avantaj mare; au \u00een plus active externe (investi\u0163ii \u00een alte \u0163\u0103ri) ce reprezint\u0103 atuuri.<\/p>\n \n\u2666 institu\u0163iile financiare interna\u0163ionale opereaz\u0103 \u00eentr-un mod ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 salvgardeze sistemul financiar global; \u00een acest sistem, SUA \u015fi G-7 (grupul celor 7 \u0163\u0103ri puternic industrializate) au un rol major, care s-a v\u0103zut \u015fi \u00een timpul crizei financiare izbucnite \u00een 2008. Atunci b\u0103nci centrale mari \u015fi guvernele din G7 au colaborat pentru a preveni un colaps al sistemului financiar global. Chiar dac\u0103 China \u015fi alte \u0163\u0103ri (din BRICS) \u00eencearc\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 o alternativ\u0103 la regimul financiar interna\u0163ional consacrat dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, preeminenta G-7 nu poate fi contestat\u0103;<\/p>\n \n\u2666 falimentele unor b\u0103nci \u00een SUA \u00een aceast\u0103 prim\u0103vara, ca \u015fi preluarea for\u0163at\u0103 a Credit Suisse de c\u0103tre UBS (la \u00eendemnul guvernului federal de la Berna) arat\u0103 c\u0103 autorit\u0103\u0163ile centrale sunt gata s\u0103 intervin\u0103 oric\u00e2nd situa\u0163ia se stric\u0103 serios, cu efecte vizibile de contagiune; aceste interven\u0163ii dau un fel de garan\u0163ie pie\u0163elor vizavi de un posibil colaps \u00een lan\u0163.<\/p>\n \n\u2666 finan\u0163\u0103ri ale unor proiecte industriale \u015fi ecologice de c\u0103tre diverse state (\u015fi care m\u0103resc datorii publice) ar putea avea impact pozitiv semnificativ asupra mersului unor economii, asupra sustenabilit\u0103\u0163ii datoriilor publice. Dar acest ra\u0163ionament este cu imponderabile dat fiind c\u0103 asemenea investi\u0163ii \u00eenseamn\u0103 cre\u015ftere de datorie public\u0103 dac\u0103 nu sunt compensate de diminuare de alte cheltuieli bugetare \u015fi de o impulsionare a cre\u015fterii economice (care s\u0103 fr\u00e2neze dinamica datoriei publice ca pondere \u00een PIB). \u0162\u0103rile din UE ce beneficiaz\u0103 de planuri na\u0163ionale de redresare \u015fi rezilien\u0163\u0103 (PNRR) trebuie s\u0103 le capitalizeze la maximum \u015fi din aceast\u0103 perspectiv\u0103.<\/p>\n \n\u2666 poate opera o miopie, adesea inerent\u0103, a pie\u0163elor.<\/p>\n \nDac\u0103 supozi\u0163iile oferite mai sus au relevan\u0163\u0103 este de examinat. Oricum, sustenabilitatea datoriilor publice nu poate fi eliminat\u0103 din agenda de lucru a guvernelor. O reprimare financiar\u0103 (c\u00e2nd ratele la dob\u00e2nzi sunt sub infla\u0163ie) poate ajuta sustenabilitatea datoriilor, dar este oare un argument lini\u015ftitor? \u015ei nu se poate recurge la \u015ftergere de datorie public\u0103 \u00een cazul \u0163\u0103rilor dezvoltate; nu are cine s\u0103 fac\u0103 a\u015fa ceva, mai ales c\u0103 acelea\u015fi \u0163\u0103ri sunt obligate s\u0103 intervin\u0103 c\u00e2nd sistemele financiare sunt \u00een suferin\u0163\u0103 \u2013 este aici un evident cerc vicios (cine pe cine finan\u0163eaz\u0103\/salveaz\u0103?). Acestea fiind datele, pentru sustenabilitatea datoriilor publice sunt necesare controlul (reducerea) unor cheltuieli \u015fi venituri bugetare mai robuste. Pentru \u0163\u0103ri dintre cele mai neajutorate, \u015ftergerea de datorii are logica.<\/p>\n \nExist\u0103 \u00een contextul schi\u0163at mai sus un corolar bine cunoscut: economiile ce emit monede de rezerva sunt mult mai protejate dec\u00e2t economii emergente ce au obsesia unor rezerve valutare suficiente. De aici rezult\u0103 nevoia de deficite mici, mai u\u015for finan\u0163abile. <\/strong><\/p>\n \nC\u00e2t prive\u015fte Rom\u00e2nia, datoria sa public\u0103 s-a triplat dup\u0103 criza financiar\u0103 global\u0103 ajung\u00e2nd la pu\u0163in sub 50% din PIB \u00een 2002 (de la cca. 14% \u00een 2008), ceea ce este un nivel comparabil cu cel din Polonia \u015fi Cehia (\u00een Ungaria \u015fi Croa\u0163ia datoriile publice sunt peste 75% din PIB) \u015fi sub reperul de 60% din PIB convenit prin cadrul de guvernan\u0163\u0103 fiscal\u0103 \u00een UE. Dar aten\u0163ie:<\/p>\n \n\u2666 datoria poate cre\u015fte substan\u0163ial dac\u0103 nu va fi redus deficitul bugetar structural, ce a r\u0103mas probabil peste 5% din PIB;<\/p>\n \n\u2666 serviciul datoriei publice devine mai \u00eempov\u0103r\u0103tor dac\u0103 deficitul nu este redus iar politicile monetare r\u0103m\u00e2n tari; – deficitul bugetar genereaz\u0103 \u00een larg\u0103 m\u0103sur\u0103 deficitul de cont curent al balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i, ce va fi \u00een acest an de cca 8% din PIB (\u00een sc\u0103dere de la 9,2% din PIB \u00een 2022 \u015fi ca urmare a unei redres\u0103ri a raportului de schimb extern); dac\u0103 s-ar aduce deficitul bugetar la 3% \u00een c\u00e2\u0163iva ani, este probabil ca deficitul de cont curent s\u0103 coboare spre 4-5% din PIB.<\/p>\n \n\u2666 mare parte din datoria public\u0103 este de\u0163inut\u0103 de non-reziden\u0163i, ceea ce este o vulnerabilitate, iar b\u0103ncile locale au o expunere la limit\u0103 pe titlurile suverane ale Rom\u00e2niei. \u2666 anul 2022 a fost special, cu \u201cinfla\u0163ie surpriz\u0103\u201d (mult peste cea prognozat\u0103) \u015fi cu venituri \u00een plus pentru bugetul public inclusiv din suprataxarea furnizorilor de energie; aceast\u0103 conjunctur\u0103 a fost subestimata \u00een construc\u0163ia bugetului pe 2023.<\/p>\n \n\u2666 rating-ul suveran (BBB-) al Rom\u00e2niei este imediat peste \u201cjunk\u201d (riscant pentru investi\u0163ii), \u00eentre cele mai joase din UE.<\/p>\n \n\u2666 Rom\u00e2nia are \u00eentre cele mai joase venituri fiscale din UE (26-27% din PIB, inclusiv contribu\u0163ii sociale \u015fi de s\u0103n\u0103tate \u2013 fa\u0163\u0103 de o medie de cca 41% \u00een Uniune); aici este o explica\u0163ie pentru \u00eencordarea structural\u0103 a bugetului nostru public \u015fi spa\u0163iul fiscal foarte limitat.<\/p>\n \nDincolo de judecarea contextului global men\u0163ionat, este de presupus c\u0103 pie\u0163ele nu reac\u0163ioneaz\u0103 \u00eenc\u0103 nervos la starea bugetului public din Rom\u00e2nia \u015fi fiindc\u0103:<\/p>\n \n\u2666 datoria public\u0103 nu este (\u00eenc\u0103) cople\u015fitoare;<\/p>\n \n\u2666 BNR are rezerve valutare considerabile;<\/p>\n \n\u2666 PNRR a adus sume de \u201cbani tari\u201d\u2019 \u00een \u0163ar\u0103, de\u015fi mult din aceste resurse nu sunt puse la lucru prin proiecte.<\/p>\n \n\u2666 Rom\u00e2nia este stat membru al UE \u015fi este obligat\u0103 s\u0103 respecte reguli fiscale (exist\u0103 \u015fi procedura de deficit excesiv).<\/p>\n \n\u2666 apartenen\u0163a la UE ofer\u0103 o protec\u0163ie financiar\u0103; s-a v\u0103zut \u015fi prin asisten\u0163a financiar\u0103 dup\u0103 2008.<\/p>\n \n\u2666 dup\u0103 izbucnirea Pandemiei, deficitele bugetare au crescut mult \u00een Uniune \u015fi Rom\u00e2nia nu s-a mai singularizat prin deficitul bugetar (\u00een 2020 era singura \u0163ar\u0103 \u00een procedura de deficit excesiv). \u00cen 2022, potrivit datelor CE, \u0163\u0103ri cu deficite bugetare mai mari de 4% din PIB au fost Belgia, Fran\u0163a, Ungaria, Spania, Rom\u00e2nia, Italia, Letonia (din 2024 procedura de deficit excesiv va fi reactivat\u0103 \u015fi probabil \u015fi alte \u0163\u0103ri vor fi vizate); este de v\u0103zut \u00eens\u0103 c\u00e2t din m\u0103rimea acestor deficite este de natur\u0103 structural\u0103.<\/p>\n \nDeficitul bugetar este o vulnerabilitate major\u0103, care nu poate fi \u00eentre\u0163inut\u0103 la nesf\u00e2r\u015fit. \u00cen anii urm\u0103tori, Rom\u00e2nia va ie\u015fi \u00een relief iar prin deficitul bugetar daca nu va avea loc o ajustare a acestuia. Pie\u0163ele vor reac\u0163iona, posibil nervos, bonitatea financiar\u0103 va fi lovit\u0103. De aceea, guvernul trebuie s\u0103 adopte m\u0103suri care s\u0103 inverseze dinamica deficitului bugetar ce se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre 7% din PIB \u00een acest an. Dac\u0103 sar ob\u0163ine un deficit semnificativ mai jos \u00een 2023 fa\u0163\u0103 de 2022 (c\u00e2nd a fost de 6,2,% din PIB \u00een metodologie european\u0103, ESA), chiar dac\u0103 sensibil peste 4,4% din PIB (\u0163int\u0103 devenit\u0103 nerealist\u0103 acum), este de prezumat c\u0103 pie\u0163ele nu vor reac\u0163iona \u00een mod nervos. Aceasta mai ales dac\u0103 se va percepe c\u0103 tendin\u0163a deficitului se modific\u0103 prin m\u0103suri de corec\u0163ie, c\u0103 deficitul va continua s\u0103 scad\u0103 \u00een 2024.<\/p>\n \nPentru corec\u0163ia deficitului este necesar s\u0103 se elimine c\u00e2t mai mult din ceea ce face regimul fiscal din Rom\u00e2nia unul regresiv, inechitabil (cei care c\u00e2\u015ftig\u0103 mai mult pl\u0103tesc propor\u0163ional mai pu\u0163in), s\u0103 se renun\u0163e la facilit\u0103\u0163i, porti\u0163e de optimizare fiscal\u0103 (cazul PFA, al regimului micro\u00eentreprinderilor, etc), iar ANAF s\u0103 caute s\u0103 colecteze mai bine. Trebuie s\u0103 fie eficientizate cheltuieli, iar asisten\u0163a social\u0103 s\u0103 fie c\u00e2t mai \u0163intit\u0103 (nu acordat\u0103 indiferent de veniturile gospod\u0103riilor). Recomand\u0103ri f\u0103cute de Comisia European\u0103 (unele prev\u0103zute \u00een PNRR), Banca Mondial\u0103, FMI, Consiliul Fiscal, economi\u015fti autohtoni, ofer\u0103 c\u0103i de urmat. Nu este simplu, \u00eentruc\u00e2t modific\u0103ri \u00een regimul fiscal afecteaz\u0103 venituri ale unor categorii de oameni \u00een mod inerent \u015fi exist\u0103 opozi\u0163ie zgomotoas\u0103. Dar se cuvine s\u0103 vedem P\u0103durea de copaci, interesele societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblu. Magie nu exist\u0103! Pentru a reduce finan\u0163are extern\u0103 \u00eempov\u0103r\u0103toare trebuie s\u0103 reducem subven\u0163ii interne necuvenite, tratamente fiscale preferen\u0163iale.<\/p>\n \nEste vital s\u0103 nu ajungem \u00eentr-o situa\u0163ie limit\u0103, \u00een care ob\u0163inerea de finan\u0163are extern\u0103 este condi\u0163ionat\u0103 de luarea unor m\u0103suri extrem de dureroase. Problema deficitului bugetar structural, lipsa spa\u0163iului fiscal, au fost ignorate mul\u0163i ani, \u00een mod constant au fost am\u00e2nate m\u0103suri necesare.<\/p>\n \nPS. Comunicarea public\u0103 este de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, mai ales c\u00e2nd prive\u015fte un pachet de ajustare a deficitului bugetar ce afecteaz\u0103 venituri individuale \u015fi ale unor firme. Este bine s\u0103 se explice necesitatea unui program de corec\u0163ie nu invoc\u00e2nd \u00een principal pierderea de bani din PNRR. Temeiul de baz\u0103 este c\u0103 nu pot fi perpetuate deficite bugetare de 6-7% din PIB, c\u0103 o corec\u0163ie acceptabil\u0103 a deficitului implic\u0103 un regim fiscal mai echitabil. A\u015fa ceva trebuie spus clar.<\/p>\n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Sustenabilitatea datoriilor publice este o preocupare \u00een multe \u0163\u0103ri. \u00cen SUA, pivotul economic al lumii dezvoltate, datoria public\u0103 a dep\u0103\u015fit 130% din PIB \u015fi provoac\u0103 dezbateri aprinse, inclusiv \u00een Congres. \u00cen UE, criza financiar\u0103, pandemia \u015fi tranzi\u0163ia energetic\u0103 (cu efecte amplificate de r\u0103zboiul din Ucraina) au f\u0103cut ca datoriile publice s\u0103 creasc\u0103 mult \u00een nu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[246,12177,14699,87,60,80],"class_list":["post-218176","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-crestere","tag-daniel-daianu","tag-datorie-publica","tag-opinie","tag-piata","tag-refuz"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/218176","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=218176"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/218176\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=218176"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=218176"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=218176"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}