{"id":217782,"date":"2023-07-11T16:12:26","date_gmt":"2023-07-11T16:12:26","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=217782"},"modified":"2023-07-11T16:12:26","modified_gmt":"2023-07-11T16:12:26","slug":"valentin-lazea-bnr-obstacolele-din-calea-reformei-fiscale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=217782","title":{"rendered":"Valentin Lazea, BNR: Obstacolele din calea reformei fiscale"},"content":{"rendered":"
\n

\nMai \u00eent\u00e2i, definirea problemei:<\/p>\n

\nDup\u0103 primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe defini\u0163ie cash) era de 2,32 la sut\u0103 din PIB, adic\u0103 cu circa 0,8 la sut\u0103 din PIB mai mare dec\u00e2t \u00een primele cinci luni din 2022. \u00cen aceste condi\u0163ii, dac\u0103 nu se iau urgent o serie de m\u0103suri, deficitul bugetar la sf\u00e2r\u015fitul anului 2023 risc\u0103 s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 6 la sut\u0103 din PIB<\/strong>, adic\u0103 ar constitui un regres fa\u0163\u0103 de nivelul de deficit de   5,7 la sut\u0103 din PIB \u00eenregistrat \u00een 2022. Este u\u015for de imaginat consternarea pe care ar st\u00e2rni-o la Bruxelles \u015fi pe pie\u0163ele financiare o asemenea contraperforman\u0163\u0103: o \u0163ar\u0103 care s-a angajat s\u0103 reduc\u0103 \u00een acest an deficitul bugetar la 4,4 la sut\u0103 din PIB \u015fi care nu este \u00een stare s\u0103-\u015fi reduc\u0103, nici m\u0103car marginal, deficitul fa\u0163\u0103 de anul precedent ar fi \u2013 probabil \u2013 o premier\u0103 la nivelul UE.<\/p>\n

\n\u00cen continuare, constr\u00e2ngerea (matematic\u0103):<\/p>\n

\nPentru a evita ru\u015finea de a nu avea deloc consolidare fiscal\u0103 \u00een acest an, Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 implementeze de la 1 septembrie un pachet fiscal echivalent cu cel pu\u0163in 2 procente din PIB. De ce 2 procente din PIB? Pentru c\u0103, aplic\u00e2ndu-se numai \u00een ultimele 4 luni (adic\u0103 o treime din acest an) acest pachet ar genera o reducere a deficitului bugetar de circa 0,67% din PIB, probabil suficient pentru a veni \u2013 marginal \u2013 sub nivelul deficitului de 5,7 la sut\u0103 din PIB de anul trecut. Important de men\u0163ionat este \u015fi c\u0103 acest pachet de 2 procente din PIB, dac\u0103 s-ar prelungi \u00een tot anul 2024 (\u015fi nu ar mai fi afectat de alte \u201ecadouri\u201d electorale) ar permite reducerea deficitului bugetar spre 4 procente din PIB \u00een anul viitor, f\u0103r\u0103 alte m\u0103suri suplimentare, greu de luat \u00eentr-un an electoral.<\/p>\n

\n\u015ei acum, solu\u0163ia:<\/p>\n

\nSolu\u0163ia o reprezint\u0103, pe termen scurt, revenirea la adev\u0103rata cot\u0103 unic\u0103, clamat\u0103 de to\u0163i dar respectat\u0103 de prea pu\u0163ini; din cauza numeroaselor scutiri \u015fi except\u0103ri de la plata taxelor \u015fi impozitelor, Rom\u00e2nia are ast\u0103zi un sistem fiscal regresiv, \u00een care cei care c\u00e2\u015ftig\u0103 mai mult pl\u0103tesc la buget mai pu\u0163in. Eliminarea acestor scutiri \u015fi except\u0103ri ar putea s\u0103 aduc\u0103 peste 2 procente din PIB, adic\u0103 ceea ce este necesar pentru rezolvarea problemei fiscale prezentate \u00een enun\u0163.<\/p>\n

\nDac\u0103 lucrurile sunt at\u00e2t de simple \u2013 \u015fi cunoscute de toat\u0103 lumea \u2013 de ce nu le vedem transpuse \u00een practic\u0103 (cel pu\u0163in la data scrierii acestui articol)? R\u0103spunsul const\u0103 \u00een trei cuvinte: l\u0103comie, ideologie, team\u0103.<\/strong> L\u0103comia mediului de afaceri care beneficiaz\u0103 de scutiri \u015fi except\u0103ri; ideologia unei mari p\u0103r\u0163i a anali\u015ftilor \u015fi economi\u015ftilor; teama de consecin\u0163ele reformei din partea clasei politice. S\u0103 le analiz\u0103m pe r\u00e2nd.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n1.L\u0103comia mediului de afaceri beneficiar<\/strong><\/p>\n

\nFie c\u0103 vorbim de de\u0163in\u0103torii de micro\u00eentreprinderi, de PFA-uri, de firme \u00een domeniul imobiliar, de informaticieni care nu pl\u0103tesc impozitul pe venit, de constructori sau agricultori care nu pl\u0103tesc contribu\u0163ii sociale (dar beneficiaz\u0103 de servicii medicale gratuite) etc., to\u0163i ace\u015ftia g\u0103sesc nenum\u0103rate motive pentru a prelungi regimul preferen\u0163ial de care se bucur\u0103 cu argumente de genul:<\/p>\n

\n1.1.\u201eSuntem o ramur\u0103\/sector\/tip de firm\u0103 la \u00eenceput de drum \u015fi avem nevoie, \u00een aceast\u0103 etap\u0103, de sprijinul statului\u201d.<\/p>\n

\nOr, adev\u0103rul este c\u0103 micro\u00eentreprinderile beneficiaz\u0103 de un regim preferen\u0163ial din 2002, informaticienii din 2004, sectorul hoteluri \u015fi restaurante din 2017, sectorul construc\u0163ii din 2019 \u015fi numai agricultura \u015fi industria alimentar\u0103 din 2022. Nici o facilitate dat\u0103 pentru infant industries nu este presupus\u0103 s\u0103 dureze la infinit \u015fi ea trebuie retras\u0103 la un moment dat.<\/p>\n

\n1.2.\u201ePrin aplicarea de cote de impozitare reduse, are loc o recunoa\u015ftere a importan\u0163ei pentru economie \u015fi societate a muncii pe care o depunem noi, cei din ramura favorizat\u0103\u201d.<\/p>\n

\nArgumentul sun\u0103 fals, \u00eentruc\u00e2t importan\u0163a pentru economie a fost deja recunoscut\u0103, prin nivelul peste medie al salariz\u0103rii (\u00een IT, construc\u0163ii) \u015fi prin profitabilitatea peste medie a firmelor respective \u2013 dar mai multe despre aceasta, \u00een partea final\u0103 a articolului.<\/p>\n

\n1.3.\u201cDac\u0103 ne ve\u0163i anula facilit\u0103\u0163ile fiscale, vom muta firma noastr\u0103 peste hotare\u201d.<\/p>\n

\nAcest argument este cel mai strig\u0103tor la cer, \u00een condi\u0163iile \u00een care impozitarea din toate statele UE \u2013 cu excep\u0163ia Bulgariei \u2013 este mult mai mare dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia. Cu alte cuvinte, noi, firmele refuzam s\u0103 pl\u0103ti impozitul pe salarii de 10 la sut\u0103 (cel mai sc\u0103zut din Europa), dar nu avem nici o problem\u0103 de a pl\u0103ti impozite de 25, 30, 40 la sut\u0103 \u00een alte state din Europa…..<\/p>\n

\nAdev\u0103rul este c\u0103 a\u015ftept cu ner\u0103bdare (dar f\u0103r\u0103 mari speran\u0163e) ziua \u00een care un informatician va admite public c\u0103 este ru\u015finos ca la salariile existente \u00een ramur\u0103 s\u0103 nu pl\u0103teasc\u0103 impozit pe venit, sau un constructor care s\u0103 recunoasc\u0103 public c\u0103 este jenant s\u0103 beneficieze de servicii medicale \u00een condi\u0163iile \u00een care nu cotizeaz\u0103 de loc la ele, sau un de\u0163in\u0103tor de 9 micro\u00eentreprinderi (3 ale sale,      3 ale so\u0163iei, 3 ale fiului) c\u0103 beneficiaz\u0103 de o gr\u0103mad\u0103 de scutiri, av\u00e2nd o profitabilitate cu mult peste 6% (break even point-ul pentru impozitul pe profit versus impozitul pe cifra de afaceri).<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n2.Ideologia unei mari p\u0103r\u0163i a anali\u015ftilor \u015fi economi\u015ftilor<\/strong><\/p>\n

\nDin p\u0103cate, mul\u0163i anali\u015fti \u015fi economi\u015fti prefer\u0103 s\u0103 trateze problema echilibrului bugetar de o manier\u0103 ideologic\u0103, iar proced\u00e2nd astfel pierd din vedere urgen\u0163a \u015fi dimensiunea problemei concrete care trebuie rezolvat\u0103.<\/p>\n

\nAuzim tot mai des argumente de genul:<\/p>\n

\n2.1.\u201eLa stadiul s\u0103u de dezvoltare, Rom\u00e2nia are nevoie de un stat minimal. C\u00e2nd vom fi dezvolta\u0163i, ne vom permite un stat \u2013 \u015fi un buget \u2013 mai mari\u201d.<\/p>\n

\nAcest argument poate c\u0103 era valabil la \u00eenceputul anilor\u20192000, c\u00e2nd Rom\u00e2nia avea un PIB (la paritatea puterii de cump\u0103rare) de 32% din media UE, nicidecum \u00een 2023, c\u00e2nd am ajuns cu PIB (la PPC) de 72% din media UE. Anali\u015ftii de care vorbim par s\u0103 uite, \u00een mod deliberat, c\u0103 Rom\u00e2nia este un stat membru al UE, adic\u0103 a unei zone cu o puternic\u0103 implicare a statului \u00een zona de redistribuire. Favoriz\u00e2nd o redistribuire redus\u0103, \u00een stilul american, anali\u015ftii respectivi \u00ee\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 Rom\u00e2nia va deveni un fel de SUA; \u00een realitate cu redistribuire redus\u0103, Rom\u00e2nia va deveni un fel de Guatemala, Honduras sau El Salvador. Aplica\u0163i teoria statului minimal pe un public anglo-saxon \u015fi ve\u0163i ob\u0163ine SUA; aplica\u0163i teoria statului minimal pe un public latin \u015fi ve\u0163i ob\u0163ine Honduras-ul. Dar poate c\u0103 asta e ceea ce se dore\u015fte: cei privilegia\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een cartiere bine p\u0103zite, cu poli\u0163ie, \u015fcoli \u015fi spitale private, f\u0103r\u0103 vreo considera\u0163ie pentru restul popula\u0163iei….<\/p>\n

\n2.2.\u201eOrice corec\u0163ie fiscal\u0103 \u00eenseamn\u0103 o cre\u015ftere de taxe\u201d.<\/p>\n

\nCulmea ipocriziei este c\u0103 cei care ap\u0103rau introducerea cotei unice de impozitare \u00een 2004-2005 sunt cei care acum ap\u0103r\u0103 dispari\u0163ia ei de facto, \u00eentr-un sistem de impozitare regresiv. S\u0103 o spunem clar: eliminarea privilegiilor fiscale nu constituie o cre\u015ftere a fiscalit\u0103\u0163ii, ci o revenire la normalitatea economic\u0103.<\/p>\n

\n2.3.\u201ePutem ob\u0163ine corec\u0163ia fiscal\u0103 necesar\u0103 numai prin reducerea cheltuielilor bugetare\u201d.<\/p>\n

\nCei care afirm\u0103 a\u015fa ceva au probleme cu matematica. Oric\u00e2t ar fi de binevenit\u0103 reforma pensiilor speciale, acesta nu are o magnitudine mai mare de 0,85 procente din PIB. \u015ei, mai ales, nu se poate desf\u0103\u015fura \u00eentr-un timp scurt, f\u0103r\u0103 o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie de c\u00e2\u0163iva ani. Astfel \u00eenc\u00e2t c\u00e2\u015ftigurile bugetare din reforma pensiilor speciale pot fi estimate la maximum 0,15 \u2013 0,20 procente pe an, \u00een timp ce Rom\u00e2nia are nevoie de 2 procente din PIB acum.<\/p>\n

\nLa fel stau lucrurile cu supra-angaj\u0103rile din domeniul administra\u0163iei publice, mai ales \u00een provincie. Dar, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 totalul salariilor bugetarilor reprezint\u0103 circa 8,5 la sut\u0103 din PIB, cu c\u00e2t ar putea s\u0103 contribuie anual o reform\u0103 a sectorului bugetar? Poate cu 0,2-0,25 la sut\u0103 din PIB.<\/p>\n

\nToate acestea trebuie puse \u00een contextul \u00een care ap\u0103rarea, clima, investi\u0163iile \u00een infrastructur\u0103 vor necesita, \u00een anii urm\u0103tori, cheltuieli mult mai mari dec\u00e2t \u00een prezent. Astfel, o reducere a deficitului bugetar pe partea de cheltuieli este mai mult dec\u00e2t iluzorie.<\/p>\n

\nCu venituri fiscale de numai 27 la sut\u0103 din PIB (fa\u0163\u0103 de 30 la sut\u0103 din PIB \u00een cazul Bulgariei, respectiv 35-36 la sut\u0103 din PIB \u00een cazul Cehiei, Poloniei \u015fi Ungariei), Rom\u00e2nia nu poate oferi cheltuieli publice mai mici de 36-37 procente din PIB, iar \u00een viitor nivelul acestor cheltuieli va cre\u015fte inevitabil, de unde \u015fi necesitatea de a cre\u015fte (masiv) veniturile bugetare.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n3.Teama politicienilor privind consecin\u0163ele reformei fiscale<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nAcest\u0103 team\u0103 este \u00eentruc\u00e2tva legitim\u0103, dar ne vom str\u0103dui s\u0103 o demont\u0103m cu argumente economice. Adev\u0103rul este c\u0103 politicienii pl\u0103tesc acum rodul multor ani de politici populiste, \u00een care au dat cu ambele m\u00e2ini (\u015fi nu au luat cu nici una), \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd publicul votant cu mantra mizerabil\u0103 \u201evom vota cu cei care ne-au dat ceva\u201d, demn\u0103 de o \u0163ar\u0103 subdezvoltat\u0103.<\/p>\n

\nArgumentele politicienilor ar fi urm\u0103toarele:<\/p>\n

\n3.1.\u201dDac\u0103 elimin\u0103m except\u0103rile de taxe, o multitudine de firme (\u015fi \u00een special, IMM-uri) vor intra \u00een faliment, gener\u00e2nd \u015fomaj de mas\u0103\u201d.<\/p>\n

\nDatele de mai jos (pentru care sunt recunosc\u0103tor colegului meu, Florian Neagu) infirm\u0103 teama de mai sus. Pentru fiecare din ramurile analizate (agricultur\u0103 \u015fi industria alimentar\u0103, construc\u0163ii, IT, servicii , comer\u0163) pentru totalitatea firmelor \u00een anul 2021, datele arat\u0103 c\u0103:<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n                   \"tabyu<\/p>\n

\n                     \"tabyu<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n– marja opera\u0163ional\u0103 (definit\u0103 ca profit \u00eemp\u0103r\u0163it la cifra de afaceri) este consistent\u0103, variind \u00eentre 5,2 la sut\u0103 \u00een cazul comer\u0163ului \u015fi 14,7 la sut\u0103 \u00een cazul IT;<\/p>\n

\n– IMM-urile au, de regul\u0103, marje opera\u0163ionale mai mari dec\u00e2t corpora\u0163iile din aceea\u015fi ramur\u0103;<\/p>\n

\n– \u00een cadrul IMM-urilor, cea mai mare marj\u0103 opera\u0163ional\u0103 o au IMM-urile micro, adic\u0103 tocmai acelea presupuse a fi cele mai vulnerabile.<\/p>\n

\nCa atare, teama c\u0103 o \u00een\u0103sprire a fiscalit\u0103\u0163ii va lovi cu prec\u0103dere \u00een juc\u0103torii mici din economie nu se justific\u0103.<\/p>\n

\n3.2.\u201cDac\u0103 elimin\u0103m except\u0103rile de taxe, vom duce economia \u00een recesiune\u201d.<\/p>\n

\nLa momentul de fa\u0163\u0103, economia Rom\u00e2niei cre\u015fte cu 2,4 la sut\u0103 pe an, adic\u0103 u\u015for sub poten\u0163ial. Dar este normal s\u0103 fie a\u015fa, din moment ce avem un excedent de cerere \u00een raport cu oferta intern\u0103 de bunuri \u015fi servicii<\/strong>. Acest excedent de cerere genereaz\u0103 infla\u0163ie \u015fi deficite externe. Pentru eliminarea lui ar fi necesar\u0103, la modul ideal, cre\u015fterea ofertei interne, dar aceasta se face \u00eencet \u00een timp \u2013 \u015fi de aceea absorb\u0163ia fondurilor europene este imperios necesar\u0103. P\u00e2n\u0103 una-alta, reechilibrarea economiei necesit\u0103 m\u0103suri monetare \u015fi fiscale restrictive, oric\u00e2t de \u201ene-politic\u201d ar suna aceasta. \u00cen definitiv, o economie, la fel ca un automobil, se conduce at\u00e2t cu fr\u00e2na, c\u00e2t \u015fi cu accelera\u0163ia \u015fi nu \u2013 cum \u015fi-ar dori unele capete \u00eenfierb\u00e2ntate \u2013 ap\u0103s\u00e2nd permanent doar pe accelera\u0163ie.<\/p>\n

\n\u00cen orice caz suntem departe de o recesiune (cre\u015ftere negativ\u0103 a PIB) \u015fi chiar de o recesiune tehnic\u0103 (cre\u015ftere negativ\u0103 timp de dou\u0103 trimestre la r\u00e2nd).<\/p>\n

\n3.3.\u201eDac\u0103 elimin\u0103m except\u0103rile de taxe, vor c\u00e2\u015ftiga alegerile viitoare partidele extremiste\u201d.<\/p>\n

\nNoi putem s\u0103 contra-argument\u0103m c\u0103, dac\u0103 se iau acum m\u0103surile necesare, vom avea at\u00e2t c\u00e2\u015ftiguri economice (deficit sub cel de anul trecut \u00een anul acesta, \u015fi deficit de circa 4 la sut\u0103 din PIB \u00een 2024 f\u0103r\u0103 alte m\u0103suri suplimentare), c\u00e2t \u015fi c\u00e2\u015ftiguri politice (mai este suficient timp p\u00e2n\u0103 la alegerile parlamentare \u015fi preziden\u0163iale din toamna lui 2024), astfel \u00eenc\u00e2t efectul negativ al m\u0103surilor s\u0103 se disipeze,<\/p>\n

\nDin contr\u0103, dac\u0103 nu se iau acum m\u0103surile respective, cre\u015fte riscul necesit\u0103\u0163ii de a le lua \u00een anul 2024, cu consecin\u0163ele electorale de rigoare. Iar neluarea vreunei m\u0103suri nici \u00een 2023, nici \u00een 2024 va face din Rom\u00e2nia urm\u0103torul candidat la o asisten\u0163\u0103 din partea FMI \u015fi la o eventual\u0103 suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene.<\/p>\n

\n\u00c0 bon entendeur, salut!<\/p>\n<\/div>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mai \u00eent\u00e2i, definirea problemei: Dup\u0103 primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe defini\u0163ie cash) era de 2,32 la sut\u0103 din PIB, adic\u0103 cu circa 0,8 la sut\u0103 din PIB mai mare dec\u00e2t \u00een primele cinci luni din 2022. \u00cen aceste condi\u0163ii, dac\u0103 nu se iau urgent o serie de m\u0103suri, deficitul bugetar la sf\u00e2r\u015fitul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[185,7931,12817,80,10797],"class_list":["post-217782","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bnr","tag-pib","tag-reforma","tag-refuz","tag-valentin-lazea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/217782","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=217782"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/217782\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=217782"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=217782"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=217782"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}