\nBiserica pr\u0103znuie\u015fte ast\u0103zi pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt asupra Sfin\u0163ilor Apostoli, care a avut loc la cincizeci de zile de la \u00cenvierea Domnului. Acest detaliu temporal explic\u0103 \u015fi denumirea de \u201eCincizecime\u201d. Aceast\u0103 zi este cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de Duminica mare sau Rusalii.<\/p>\n
\nPogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt constituie momentul fundamental al Bisericii, prin care se formeaz\u0103 prima comunitate de credincio\u015fi, iar Sfin\u0163ii Apostoli devin martori \u015fi vestitori ai \u00cenvierii \u015fi ai \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii lui Hristos.<\/p>\n
\nRusalii. Istoricul s\u0103rb\u0103torii<\/p>\n
\nS\u0103rb\u0103toarea Rusaliilor constituie cea mai veche s\u0103rb\u0103toare cre\u015ftin\u0103 al\u0103turi de cea a Pa\u015ftilor, fiind pr\u0103znuit\u0103 \u00eenc\u0103 din vremea Sfin\u0163ilor Apostoli. Despre ea amintesc Sf\u00e2ntul Apostol Pavel (1 Cor. 16, S) \u015fi Sf\u00e2ntul Luca (Fapte 20, 16). \u0395ste men\u0163ionat\u0103 \u015fi \u00een Constitu\u0163iile Apostolice \u015fi de mai mul\u0163i p\u0103rin\u0163i ai primelor secole, Sf\u00e2ntul Irineu, Tertulian, Origen, Sf\u00e2ntul Epifanie, precum \u015fi de canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300) \u015fi de canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (325, care opre\u015fte \u00eengenuncherea \u00een ziua Rusaliilor).<\/p>\n
\nP\u00e2n\u0103 c\u0103tre sf\u0103r\u015fitul secolului al IV-lea \u015fi \u00eenceputul celui de-al V-lea, Cincizecimea marca o dubl\u0103 s\u0103rb\u0103toare, at\u00e2t \u00cen\u0103l\u0163area Domnului, c\u00e2t \u015fi Pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte, \u00een prima jum\u0103tate a secolului al IV-lea, istoricul Eusebiu de Cezareea. Din jurul anului 400 \u00eenainte, s\u0103rb\u0103toarea a fost fixat\u0103 \u00eens\u0103 \u00een ziua a 40-a dup\u0103 Pa\u015fti, a\u015fa cum este s\u0103rb\u0103torit\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, Cincizecimea marc\u00e2nd numai S\u0103rb\u0103toarea Pogor\u00e2rii Sf\u00e2ntului Duh.<\/p>\n
\nCe s\u0103rb\u0103torim la pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt<\/p>\n
\nPogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh este istorisit\u0103 de Sf\u00e2ntul Apostol \u015fi Evanghelist Luca \u00een Faptele Apostolilor (Fapte 2).<\/p>\n
\nLa cincizeci de zile dup\u0103 Pa\u015fti, ucenicii lui Hristos erau aduna\u0163i \u201eto\u0163i \u00een acela\u015fi loc\u201d. Pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt a fost precedat\u0103 de un vuiet venit din cer, care s-a f\u0103cut auzit ca o \u201esuflare de v\u00e2nt ce vine repede\u201d (Fapte 2, 2). Experien\u0163a auditiv\u0103 a prezen\u0163ei Duhului Sf\u00e2nt de c\u0103tre Apostoli a fost \u00eenso\u0163it\u0103 si de una vizual\u0103: fiecare a v\u0103zut pe capetele celorlal\u0163i ni\u015fte limbi ca de foc (Faptele Apostolilor 2, 3). \u201e\u015ei s-au umplut to\u0163i de Duhul Sf\u00e2nt \u015fi au \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een alte limbi, precum le d\u0103dea lor Duhul a gr\u0103i\u201d.<\/p>\n
\nVuietul prin care Duhul Sf\u00e2nt \u015fi-a f\u0103cut sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a, a ap\u0103rut \u201edin cer \u015fi f\u0103r\u0103 de veste\u201d. Dumnezeu este libertate des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. Apostolii a\u015fteptau, dar nu ei au decis. Sf\u00e2ntul Duh se manifestat cu totul surprinz\u0103tor: \u201es-a f\u0103cut un vuiet, ca de suflare de v\u00e2nt ce vine repede\u201d \u2013 deci \u201eceva neobi\u015fnuit, care te zguduie, te cutremur\u0103, te treze\u015fte\u201d, dup\u0103 cum spunea P\u0103rintele Constantin Galeriu.<\/p>\n
\n\u00cendat\u0103 ce s-au umplut de Duhul Sf\u00e2nt, ucenicii lui Hristos au \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 \u201edespre faptele minunate ale lui Dumnezeu\u201d \u00een limbi str\u0103ine, necunoscute lor p\u00e2n\u0103 atunci, put\u00e2nd fi astfel \u00een\u0163ele\u015fi de evreii \u015fi de prozeli\u0163ii care se aflau atunci \u00een Ierusalim, fiecare \u00een limba \u201e\u00een care s-au n\u0103scut\u201d. \u00cen acea zi, \u00een Ierusalim se aflau oameni care reprezentau toate semin\u0163iile p\u0103m\u00e2ntului: par\u0163i, mezi, oameni din Mesopotamia, din Iudeea, din Egipt, din Libia, din Capadocia, din Pamfilia etc.<\/p>\n
\nDuhul Sf\u00e2nt nu se coboar\u0103 peste Apostoli \u201esub forma unei p\u0103turi de foc, ca o \u00eenvelitoare deasupra lor, care i-ar fi uniformizat, ci sub forma de limbi ca de foc deasupra capului fiec\u0103ruia\u201d, spune Preafericitul Patriarh Daniel. Acest fapt ne arat\u0103 c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt \u201enu colectivizeaz\u0103, nu \u00eei uniformizeaz\u0103 pe oameni, ci cultiv\u0103 identitatea fiec\u0103rei persoane umane, distincte de celelalte persoane, o lumineaz\u0103, o \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte \u015fi o face sa comunice cu celelalte persoane \u00een iubirea Preasfintei Treimi. Duhul Sf\u00e2nt nu este nivelator de identit\u0103\u0163i personale sau etnice, ci el face s\u0103 creasc\u0103 duhovnice\u015fte fiecare persoan\u0103, fiecare popor\u201d.<\/p>\n
\nS\u0103rb\u0103toarea Cincizecimii este s\u0103rb\u0103toarea Sfintei Treimi, deoarece prin pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt, ne \u00eencredin\u0163\u0103m de faptul c\u0103 Dumnezeu este Treimic. Sensul fundamental al s\u0103rb\u0103torii este \u00een primul r\u00e2nd, acela c\u0103 \u00een ziua Cincizecimii, Apostolii au \u00een\u0163eles c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt este o persoan\u0103 a Sfintei Treimi. Iar \u00een al doilea r\u00e2nd, Duhul Sf\u00e2nt i-a f\u0103cut pe ucenici m\u0103dulare ale Trupului lui Hristos \u015fi le-a dat puterea de a lua parte la biruin\u0163a lui Hristos asupra mor\u0163ii.<\/p>\n
\n\u00cen tradi\u0163ia Bisericii Ortodoxe, \u00een ziua imediat urm\u0103toare marilor s\u0103rb\u0103tori se comemoreaz\u0103 persoanele care stau \u00een leg\u0103tur\u0103 nemijlocit\u0103 cu persoana sau evenimentul aflat \u00een centrul respectivei s\u0103rb\u0103tori. \u00centruc\u00e2t persoanele Sfintei Treimi, Tat\u0103l, Fiul \u015fi Sf\u00e2ntul Duh, sunt \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 nemijlocit\u0103, lunea de dup\u0103 duminica Rusaliilor este consacrat\u0103 prosl\u0103virii Sfintei Treimi. \u00cen fapt, s\u0103rb\u0103toarea Rusaliilor are consacrate dou\u0103 zile.<\/p>\n
\nCincizecimea cre\u015ftin\u0103 \u015fi cea iudaic\u0103<\/p>\n
\nDuhul Sf\u00e2nt S-a pogor\u00e2t asupra Apostolilor \u00een ziua \u00een care iudeii s\u0103rb\u0103toreau Cincizecimea. Pentru iudei, aceasta era a doua s\u0103rb\u0103toare ca importan\u0163\u0103 dup\u0103 Pa\u015fte. Potrivit tradi\u0163iei, prin ea se rememora primirea Legii lui Dumnezeu de c\u0103tre Moise pe muntele Sinai. La patruzeci de zile de la prima s\u0103rb\u0103torire a Pa\u015ftelui, Moise a urcat pe Muntele Sinai, unde a primit Legea de la Dumnezeu. Totodat\u0103 \u00eens\u0103, Cincizecimea iudaic\u0103 era \u015fi expresia recuno\u015ftin\u0163ei iudeilor pentru roadele p\u0103m\u00e2ntului. Deoarece coincidea cu perioada str\u00e2ngerii recoltei, ea era numit\u0103 \u015fi s\u0103rb\u0103toarea seceri\u015fului, iar iudeii aduceau la templu prinosul lor de roade.<\/p>\n
\nHristos face \u00eens\u0103 din Cincizecime s\u0103rb\u0103toarea d\u0103ruirii Duhului Sf\u00e2nt lumii. Cincizecimea iudaic\u0103 a fost pre\u00eenchipuirea Cincizecimii din Noul Testament. Dac\u0103 \u00een ziua Cincizecimii iudaice, Moise a primit Legea Vechiului Testament, \u00een ziua Cincizecimii cre\u015ftine, ucenicii au luat Duh Sf\u00e2nt, prin Care au tr\u0103it Legea Noului Testament, adic\u0103 Legea sf\u00e2ntului har.<\/p>\n
\nPrima Lege a fost scris\u0103 pe table de piatr\u0103, \u00eens\u0103 acum legea este scris\u0103 \u00een inimile Apostolilor. Cre\u015ftinii s\u0103rb\u0103toresc ast\u0103zi, \u00een ziua Cincizecimii, \u201edarul Legii celei Noi, al unei inimi noi, o inim\u0103 transfigurat\u0103 de darul Duhului Sf\u00e2nt\u201d, dup\u0103 cum se exprim\u0103 Arhim. Placide Deseille (\u201eCununa binecuv\u00e2ntat\u0103 a anului cre\u015ftin. Predici la duminicile \u015fi s\u0103rb\u0103torile anului liturgic, Editura Doxologia).<\/p>\n
\nDuhul Sf\u00e2nt, M\u00e2ng\u00e2ietorul promis<\/p>\n
\n\u00cenainte de patima Sa cea de bun\u0103voie, \u015ftiind tot ce aveau s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu El \u015fi nedorind s\u0103-i lase pe Apostoli \u00een dezn\u0103dejde, Iisus le-a f\u0103g\u0103duit c\u0103 le va trimite pe Duhul Sf\u00e2nt, Duhul Adev\u0103rului, care-i va c\u0103l\u0103uzi. El se va numi M\u00e2ng\u00e2ietorul, fiindc\u0103 Acesta \u00eei va m\u00e2ng\u00e2ia pe tot cei care ce se las\u0103 c\u0103l\u0103uzi\u0163i de El. \u201eDe folos este ca Eu s\u0103 M\u0103 duc; c\u0103, de nu M\u0103 voi duce Eu, M\u00e2ng\u00e2ietorul nu va veni\u201d (Ioan 16, 7). \u015ei: \u201eVoi ruga pe Tat\u0103l \u015fi alt M\u00e2ng\u00e2ietor v\u0103 va trimite vou\u0103: Duhul adev\u0103rului, Care de la Tat\u0103l purcede\u201d (Ioan 15, 26).<\/p>\n
\nIar dup\u0103 patim\u0103, \u00eenainte de \u00een\u0103l\u0163area la cer, le- zis ucenicilor: \u201eIar voi s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u0163i \u00een Ierusalim, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd v\u0103 ve\u0163i \u00eembr\u0103ca cu putere de sus\u201d (Luca 24, 49).<\/p>\n
\nImediat dup\u0103 rev\u0103rsarea Duhului Sf\u00e2nt asupra lor, Apostolii s-au umplut de bucurie mult\u0103. Pentru ei, aceasta era o experien\u0163\u0103 nou\u0103. Dup\u0103 Pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt, ei nu au mai fost simpli \u00eenchin\u0103tori la Hristos, ci au ajuns s\u0103 fie \u00een str\u00e2ns\u0103 unire cu El. Cei care \u00eei vedeau pe Apostoli, se mirau, iar unii spuneau cu ironie c\u0103 sunt plini de must, adic\u0103 s-au \u00eemb\u0103tat cu vin nou. (Fapte 2, 13).<\/p>\n
\nVenirea Duhului Sf\u00e2nt \u00een inima omului este numit\u0103 de Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i \u201ebe\u0163ie treaz\u0103\u201d (Sf\u00e2ntul Dionisie Areopagitul), o stare de ad\u00e2nc\u0103 desf\u0103tare \u015fi o bucurie f\u0103r\u0103 margini, \u00een care omul nu \u00ee\u015fi pierde nici sim\u0163urile, \u015fi nici ra\u0163iunea.<\/p>\n
\nSfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103, de\u015fi Duhul Sf\u00e2nt lucreaz\u0103 asupra tuturor oamenilor \u015fi \u00een \u00eentreaga zidire, dar oamenii sunt p\u0103rta\u015fi ai energiilor dumnezeie\u015fti \u00een func\u0163ie de receptibilitatea fiec\u0103ruia \u00een parte.<\/p>\n
\nRoadele Duhului Sf\u00e2nt \u00een via\u0163a omului sunt amintite at\u00e2t \u00een Noul Testament, c\u00e2t \u015fi \u00een Vechiul Testament. Sf\u00e2ntul Apostol Pavel spune: \u201eroada Duhului este iubirea, bucuria, pacea, \u00eendelunga-r\u0103bdare, bun\u0103tatea, facerea de bine, credincio\u015fia, bl\u00e2nde\u0163ea, \u00eenfr\u00e2narea, cur\u0103\u0163ia\u201d (Galateni 5, 22-23).<\/p>\n
\nCea mai frumoas\u0103 \u015fi succint\u0103 form\u0103 de prezentare a Duhului Sf\u00e2nt se g\u0103se\u015fte \u00eentr-o scurt\u0103 \u015fi profund\u0103 rug\u0103ciune, care \u00eei este direct adresat\u0103, rug\u0103ciunea \u201e\u00cemp\u0103rate ceresc\u201d, cu care \u00eencepe aproape orice slujb\u0103 a Bisericii, rostindu-se aproape tot timpul anului bisericesc, de la Rusalii \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103torul Pa\u015fte.<\/p>\n
\n\u201e\u00cemp\u0103rate ceresc, M\u00e2ng\u00e2ietorule, Duhul Adev\u0103rului, Care pretutindenea e\u015fti \u015fi toate le pline\u015fti, Vistierul bun\u0103t\u0103\u0163ilor si D\u0103t\u0103torule de via\u0163\u0103, vino \u015fi Te s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00eentru noi, \u015fi ne cur\u0103\u0163e\u015fte pe noi de toat\u0103 \u00eentin\u0103ciunea, \u015fi m\u00e2ntuie\u015fte, Bunule, sufletele noastre! Amin\u201d.<\/p>\n
\nIstoria Bisericii \u00eencepe odat\u0103 cu Rusaliile<\/p>\n
\nEvenimentul trimiterii Sf\u00e2ntul Duh, care se pogoar\u0103 asupra apostolilor \u00een chipul unor limbi de foc, este o \u00eemplinire \u015fi totodat\u0103 un nou \u00eenceput fiindc\u0103 din momentul primirii Sf\u00e2ntului Duh, via\u0163a Apostolilor se schimb\u0103 radical. Transforma\u0163i de Duhul Sf\u00e2nt, ei cap\u0103t\u0103 o \u00eendr\u0103zneal\u0103 uimitoare. \u00cen timp ce \u00eenainte erau tem\u0103tori, acum m\u0103rturisesc public, cu curaj, c\u0103 Hristos, Iisus cel r\u0103stignit, a \u00eenviat \u015fi a urcat la ceruri, a\u015fez\u00e2ndu-Se de-a dreapta Tat\u0103lui. \u015ei gra\u0163ie propov\u0103duirii Evangheliei de c\u0103tre apostoli, \u00eencepe o via\u0163\u0103 nou\u0103 pentru to\u0163i cei care, prin Duhul Sf\u00e2nt, iau parte la via\u0163a Bisericii.<\/p>\n
\nCincizecimea este s\u0103rb\u0103toarea \u00eentemeierii Bisericii, fiindc\u0103 \u00een acea zi, \u00een urma cuv\u00e2nt\u0103rii \u00eensufle\u0163ite a Sf\u00e2ntului Apostol Petru, s-au convertit la cre\u015ftinism \u201eca la trei mii de suflete\u201d, care au alc\u0103tuit cea dint\u00e2i comunitate cre\u015ftin\u0103 din Ierusalim (Fapte 2,41), care reprezint\u0103 nucleul Bisericii de mai t\u00e2rziu.<\/p>\n
\nPrin Pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt a \u00eenceput o epoc\u0103 nou\u0103 \u00een istoria m\u00e2ntuirii neamului omenesc. A luat fiin\u0163\u0103 \u00een chip v\u0103zut Biserica, adic\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt, prin lucrarea Duhului Sf\u00e2nt \u00een lume.<\/p>\n
\nDe\u015fi fiecare Apostol a primit pe Duhul Sf\u00e2nt \u015fi cu to\u0163ii au pornit \u00een lume vestind tainele \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei cerurilor \u00een graiul tuturor popoarelor, atunci s-a creat o unitate nou\u0103, spiritual\u0103, \u00een care toate se adun\u0103 ca m\u0103dularele \u00eentr-un trup, form\u00e2nd Biserica, Trupul tainic al lui Hristos. Astfel, Rusaliile sunt ziua \u00eentemeierii Bisericii cre\u015ftine, ca institu\u0163ie divino-uman\u0103.<\/p>\n
\nTradi\u0163ii de Rusalii<\/p>\n
\nS\u0103rb\u0103toarea pogor\u00e2rii Duhului Sf\u00e2nt a fost numit\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u201eRusalii\u201d de la s\u0103rb\u0103toarea trandafirilor din lumea roman\u0103, consacrat\u0103 cultului mor\u0163ilor. Cre\u015ftinii au preluat obiceiul roman, f\u0103c\u00e2nd din s\u00e2mb\u0103ta dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire general\u0103 a mor\u0163ilor.<\/p>\n
\n\u00cen unele zone ale \u0163\u0103rii, \u00een s\u00e2mb\u0103ta Rusaliilor se \u00eempart oale \u00eempodobite cu flori \u015fi cu un colac deasupra pentru pomenirea mor\u0163ilor. \u00cen duminica Rusaliilor se \u00eempart farfurii frumos \u00eempodobite pentru vii.<\/p>\n
\nObiceiul, mo\u015ftenit de la evrei, de a \u00eempodobi casele \u015fi bisericile cu ramuri verzi \u015fi flori se continu\u0103 \u015fi ast\u0103zi. La finalul Sfintei Liturghii din ziua praznicului Pogor\u00e2rii Sf\u00e2ntului Duh sunt binecuv\u00e2ntate frunzele de nuc sau de tei \u2013 simbol al limbilor ca de foc ce au stat deasupra capetelor Sfin\u0163ilor Apostoli. Nucul \u015fi teiul au un simbolism apropiat de cel al Duhului Sf\u00e2nt. Se \u015ftie c\u0103 nucul, datorit\u0103 iodului, are efecte terapeutice. \u015ei Duhul Sf\u00e2nt are efecte terapeutice asupra sufletului. Iar teiul, are flori medicinale \u015fi \u00eenmiresmate, asemenea Duhului Sf\u00e2nt, care ne \u00eenmiresmeaz\u0103 via\u0163a cu darurile sale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Biserica pr\u0103znuie\u015fte ast\u0103zi pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt asupra Sfin\u0163ilor Apostoli, care a avut loc la cincizeci de zile de la \u00cenvierea Domnului. Acest detaliu temporal explic\u0103 \u015fi denumirea de \u201eCincizecime\u201d. Aceast\u0103 zi este cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de Duminica mare sau Rusalii. Pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt constituie momentul fundamental al Bisericii, prin care se formeaz\u0103 prima comunitate […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8853,22269,38094],"class_list":["post-216584","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-istoric","tag-rusalii","tag-semnificatii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/216584","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=216584"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/216584\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=216584"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=216584"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=216584"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}