{"id":216505,"date":"2023-06-01T11:18:48","date_gmt":"2023-06-01T11:18:48","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=216505"},"modified":"2023-06-01T11:18:48","modified_gmt":"2023-06-01T11:18:48","slug":"povara-datoriei-statul-plateste-in-2023-dobanzi-la-credite-de-aproape-8-mld-euro-in-vreme-ce-datoria-publica-a-ajuns-la-150-miliarde-de-euro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=216505","title":{"rendered":"Povara datoriei: Statul pl\u0103te\u015fte \u00een 2023 dob\u00e2nzi la credite de aproape 8 mld. euro, \u00een vreme ce datoria public\u0103 a ajuns la 150 miliarde de euro"},"content":{"rendered":"<p>\n<em><strong><span style=\"color:#b22222;\">\u2666<\/span> Datele privind execu\u0163ia bugetar\u0103 arat\u0103 c\u0103 Trezoreria statului a pl\u0103tit, pe primele patru luni din an dob\u00e2nzi la creditele publice de 12,7 mld. lei (2,5 mld. euro) <span style=\"color:#b22222;\">\u2666<\/span> Dac\u0103 lucrurile vor continua a\u015fa, atunci totalul de plat\u0103 pentru 2023 va fi de 38 mld. lei (7,6 mld. euro).<\/strong><\/em><\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia va dep\u0103\u015fi \u00een acest an un PIB de 300 de miliarde de euro (318 mld. euro este estimarea Comisiei Na\u0163ionale de Prognoz\u0103), la o cre\u015ftere economic\u0103 estimat\u0103, pe medie, de 3%. Ar fi o cre\u015ftere bun\u0103 dac\u0103 privim \u00een jur \u2013 de plid\u0103 Banca Central\u0103 European\u0103 (BCE) estimeaz\u0103 o \u00eencetinire a economiilor Europei, Germania este deja \u00een recesiune tehnic\u0103 (una mic\u0103, este drept).<\/p>\n<p>\nGuvernul Rom\u00e2niei spune c\u0103, fa\u0163\u0103 de al\u0163ii, Italia, Grecia, Fran\u0163a, are o datorie mic\u0103 &#8211; 50% din PIB. Doar c\u0103 ceea ce uime\u015fte este viteza cu care cre\u015fte aceast\u0103 datorie. Practic, datoria public\u0103 s-a dublat \u00een doar c\u00e2\u0163iva ani: de la 330 de miliarde de lei \u00een 2018 la 660 de miliarde de lei \u00een 2022. \u00cen primele dou\u0103 luni din 2023 (ultimele date privind datoria public\u0103), datoria a mai f\u0103cut un salt de 46 de miliarde de lei, p\u00e2n\u0103 la 706 miliarde de lei.<\/p>\n<p>\nLa fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu dob\u00e2nzile pl\u0103tite la credite. Ele au crescut de la 12,9 miliarde de lei \u00een 2019, anul de dinaintea pande\u00admiei, la&nbsp; 29 de miliarde de lei \u00een 2022 \u015fi, dac\u0103 lucrurile continu\u0103 a\u015fa, vor ajunge la 38 de miliarde de lei \u00een 2023. Din 2018 p\u00e2n\u0103 \u00een 2022, doar dob\u00e2nda la creditele statului a fost de 74,4 mld. lei (15 mld. euro). Or, presupun\u00e2nd c\u0103 deficitul bugetar va fi anul acesta de 4,4% din PIB, cum sper\u0103 guvernul, \u00eenseamn\u0103 c\u0103, la un PIB estimat la 300 mld. euro, doar necesarul estimat pentru acoperirea deficitului este de 13 mld. euro, nemaivorbind de banii pentru rostogolirea datoriei, bani caree vor fi \u00eemprumuta\u0163i la dob\u00e2nzi de 6-7%.<\/p>\n<p>\n\u201eEfectul real al cre\u015fterii dob\u00e2nzilor care cresc \u00eenc\u0103 nu se vede \u00een execu\u0163ia bugetar\u0103. Pentru c\u0103 noi pl\u0103tim acum dob\u00e2nzi pentru \u00eemprumurile ieftine din trecut. Dar \u00eemprumuturile trebuie \u00eenlocuite, iar rata de dob\u00e2nd\u0103 de azi este mult mai mare. A\u015fa c\u0103 nu exist\u0103 nicio \u015fans\u0103, pe termen scurt, ca dob\u00e2nzile pl\u0103tite de stat pentru credite s\u0103 scad\u0103, \u00een termeni nominali\u201d, spune Adrian Cor\u00eerla\u015fu, vicepre\u015fedinte al CFA Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\nBanca Central\u0103 European\u0103 se preg\u0103te\u015fte s\u0103 majoreze din nou dob\u00e2nzile, iar Codirla\u015fu crede c\u0103 acestea vor ajunge la toamn\u0103 la 4,25% de la 3,75% \u00een acest moment.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21914736\/2\/3-datoria-nominala.jpg?height=601&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 601px;\" \/><\/p>\n<p>\nA\u015fa c\u0103, automat, toate celelalte dob\u00e2nzi vor cre\u015fte, prin urmare Ministerul de Finan\u0163e rom\u00e2n se va \u00eemprumuta mai scump, \u00een euro. Acum pl\u0103te\u015fte dob\u00e2nzi la creditele contractate, \u00een trecut, \u015fi cu un cupon de 2-3%. Pe viitor, nu va mai vedea astfel de situa\u0163ii excep\u0163ionale. La r\u00e2ndul ei, Fed-ul american a majorat \u015fi, probabil, va continua s\u0103 majoreze rata de dob\u00e2nd\u0103, de\u015fi infla\u0163ia a cobor\u00e2t substan\u0163ial \u00een SUA. Dolarul devine, astfel, atractiv, pentru c\u0103 dob\u00e2nda devine real pozitiv\u0103 \u015fi atunci fondurile se duc spre dolar. \u015ei, c\u00e2nd iese pe pie\u0163ele externe, Ministerul de Finan\u0163e rom\u00e2n va avea probleme pentru c\u0103 nu doar euro, ci \u015fi dolarul este mai scump.<\/p>\n<p>\n\u201eNu este nicio posibilitate pentru buget ca nivelul ratei de dob\u00e2nd\u0103 s\u0103 scad\u0103. BCE duce dob\u00e2nzile \u00een sus pentru a tempera infla\u0163ia. Iar Rom\u00e2nia are nevoie de \u00eemprumuturi, din cauza deficitelor mari, \u015fi este obligat\u0103 s\u0103 ias\u0103 pe pie\u0163ele externe. Se va \u00eemprumuta, a\u015fadar, mai scump, \u00een viitor, iar asta se va vedea balan\u0163a de pl\u0103\u0163i\u201d, spune economistul Laurian Lungu.<\/p>\n<p>\nProfesorii sunt \u00een strad\u0103, medicii amenin\u0163\u0103 \u015fi ei cu greva, asemenea poli\u0163i\u015ftii \u015fi al\u0163ii. Este o situa\u0163ie complicat\u0103 pentru c\u0103 bani nu sunt.<\/p>\n<p>\nEconomia a crescut cu 4,7% anul trecut, dar a fost o cre\u015ftere \u201einfla\u0163ionist\u0103\u201d, spune Codirla\u015fu. Veniturile statului au crescut. Dar veniturile statului au \u00eensemnat tot at\u00e2ta gol \u00een buzunarele oamenilor, fie c\u0103 lucreaz\u0103 la stat sau \u00een economia privat\u0103.<\/p>\n<p>\nVeniturile bugetului Rom\u00e2niei au fost anul trecut cu 80 de miliarde de lei mai mari dec\u00e2t \u00een 2021, la o cre\u015ftere economic\u0103 de 4,7%. O bun\u0103 parte din ace\u015fti bani au venit din infla\u0163ie \u2013 cel pu\u0163in 16 miliarde de lei, dac\u0103 vedem cre\u015fterea spectaculoas\u0103 din \u00eencas\u0103rile din TVA \u015fi accize.<\/p>\n<p>\n\u201ePl\u0103tim dob\u00e2nzile la credite din infla\u0163ie. To\u0163i le pl\u0103tim\u201d, spune Codirla\u015fu.<\/p>\n<p>\nGuvernul mai are \u015fi o alt\u0103 problem\u0103.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21914736\/3\/3-dobanzi-credite-publice.jpg?height=564&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 564px;\" \/><\/p>\n<p>\nFinan\u0163ele raporteaz\u0103 datoria la PIB, dar: Rom\u00e2nia are una din cele mai mici rate de \u00eencas\u0103ri bugetare, undeva la 31-32% din PIB (32% din PIB anul trecut), fa\u0163\u0103 de o medie de 42% \u00een UE. Aici intr\u0103 \u015fi banii UE pentru c\u0103 veniturile fiscale, singure, nu \u00eenseamn\u0103 dec\u00e2t 27% din PIB. A\u015fa st\u00e2nd lucrurile, banii sunt pu\u0163ini. Dar guvernul se laud\u0103 c\u0103 rata de \u00eendatorare este doar la 50% din PIB \u2013 adic\u0103 150 de miliarde de euro -, sub media altor \u0163\u0103ri. Doar c\u0103 o \u0163ar\u0103 precum Fran\u0163a, de pild\u0103, are venituri bugetare de 50-55% din PIB, deci \u00ee\u015fi permite o datorie de 60% din PIB pentru c\u0103 are de unde s\u0103 pl\u0103teasc\u0103. \u00cen plus, are rating A \u015fi deci se \u00eemprumut\u0103 la dob\u00e2nzi mici, fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia, care, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00een categoria \u201dgunoi\u201d pl\u0103te\u015fte dob\u00e2nzi de c\u00e2teva ori mai mari.<\/p>\n<p>\nPrin urmare, dac\u0103, dac\u0103 raport\u0103m datoria public\u0103 nu la PIB ci la venituri, putem vedea c\u0103 cel pu\u0163in 8-10% din buget merg, anual, doar spre plata dob\u00e2nzilor la credite. Iar a\u015ftept\u0103rile viitoare nu sunt optimiste. Cum arat\u0103 economi\u015ftii, dob\u00e2nzile cresc \u015fi situa\u0163ia se com\u00adplic\u0103.<\/p>\n<p>\n\u201eDob\u00e2nzile cresc, dar mai este un factor ce nu este luat \u00een seam\u0103. Anume c\u0103 economia lumii scade. Anul trecut lucrurile au mers bini\u015for. Construc\u0163iile au sus\u0163inut economia, dar constatarea BCE este c\u0103 o sc\u0103dere abrupt\u0103 nu este de neluat \u00een seam\u0103. Acum, la noi, cu grevele anun\u0163ate, situa\u0163ia poate fi, cumva, rezolvat\u0103 la rectificarea bugetar\u0103. Dar o rectificare bugetar\u0103 nu poate vindeca o economie \u00een sc\u0103dere \u2013 industria sufer\u0103, construc\u0163iile sunt a\u015fa \u015fi a\u015fa, consumul nu scade deocamdat\u0103, dar cre\u015fterea nu mai este cea din trecut\u201d, spune Laurian Lungu.<\/p>\n<p>\nDac\u0103 vorbim de procentul pe care Finan\u0163ele \u00eel pl\u0103tesc pentru dob\u00e2nzi, atunci trebuie s\u0103 ne uit\u0103m \u00een execu\u0163ia bugetar\u0103 la venituri \u015fi cheltuieli.<\/p>\n<p>\n\u201eOportunitatea este c\u0103 sunt resurse importante pe partea de reduceri de cheltuieli, astfel \u00eenc\u00e2t deficitul bugetar s\u0103 se reduc\u0103 \u015fi datoria s\u0103 nu creasc\u0103 puternic. Sunt resurse, nu din salarii, dar sunt. Doar c\u0103 guvernan\u0163ii tr\u0103iesc \u00eentr-o alt\u0103 lume. Consiliul Fiscal a spus, \u00eenc\u0103 din decembrie 2022 c\u0103 bugetul, cum este el construit, va avea \u00abo gaur\u0103\u00bb de 20 de miliarde de lei. Nimeni nu a luat \u00eenseam\u0103 acest avertisment. Am ajuns \u00een iunie \u015fi suntem unde suntem. Puteau fi luate m\u0103suri de restr\u00e2ngere a cheltuielilor din martie. Nu s-a f\u0103cut nimic. \u015ei cu c\u00e2t se \u00eent\u00e2rzie, cu at\u00e2t totul va fi mai nepl\u0103cut\u201d, spune Laurian Lungu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u2666 Datele privind execu\u0163ia bugetar\u0103 arat\u0103 c\u0103 Trezoreria statului a pl\u0103tit, pe primele patru luni din an dob\u00e2nzi la creditele publice de 12,7 mld. lei (2,5 mld. euro) \u2666 Dac\u0103 lucrurile vor continua a\u015fa, atunci totalul de plat\u0103 pentru 2023 va fi de 38 mld. lei (7,6 mld. euro). Rom\u00e2nia va dep\u0103\u015fi \u00een acest an [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8830,74,485,190,37116,189,187,183,184,7931,54849,8350,6909],"class_list":["post-216505","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bce","tag-buget","tag-credite","tag-crestere-economica","tag-datoria-publica","tag-deficit-bugetar","tag-dobanzi","tag-imprumut","tag-inflatie","tag-pib","tag-povara-datoriei","tag-prognoza","tag-venituri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/216505","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=216505"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/216505\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=216505"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=216505"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=216505"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}