{"id":216261,"date":"2023-05-24T10:27:00","date_gmt":"2023-05-24T10:27:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=216261"},"modified":"2023-05-24T10:27:00","modified_gmt":"2023-05-24T10:27:00","slug":"scumpirile-astronomice-si-nesiguranta-locului-de-munca-distrug-relatiile-umane-tinerii-nu-mai-ies-in-oras-din-lipsa-de-bani-sau-pentru-ca-nu-mai-au-timp-fiindca-sunt-obligati-sa-munceasca-peste-progr","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=216261","title":{"rendered":"Scumpirile astronomice \u015fi nesiguran\u0163a locului de munc\u0103 distrug rela\u0163iile umane. Tinerii nu mai ies \u00een ora\u015f din lipsa de bani sau pentru c\u0103 nu mai au timp fiindc\u0103 sunt obliga\u0163i s\u0103 munceasc\u0103 peste program sau pentru un al doilea job"},"content":{"rendered":"

\n\u201eCercul meu p\u0103trat de prieteni a devenit triunghi \u015fi p\u00e2n\u0103 la final de an ar putea ajunge un segment de dreapt\u0103\u201d, spunea un coleg de birou \u00eentr-o discu\u0163ie lejer\u0103 despre prieteni, care a avut loc la \u00eenceputul anului. Apoi, \u00een jurul meu am auzit tot mai des c\u0103 2023 va fi anul trierii. Oamenii au devenit mai selectivi dup\u0103 pandemie, se conecteaz\u0103 mai u\u015for \u00een mediul online cu al\u0163i oameni \u015fi prefer\u0103 aceast\u0103 variant\u0103 \u00een detrimentul \u00eent\u00e2lnirii fizice, stau mai mult timp la birou ori \u00ee\u015fi iau al doilea job pentru a face fa\u0163\u0103 cheltuielilor mai mari, iar acestea sunt doar c\u00e2teva dintre motivele pentru care spun \u201epas\u201d ie\u015firilor \u00een ora\u015f. Care sunt implica\u0163iile economice \u015fi psihologice?<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Unde vrei s\u0103 ie\u015fim pe vremea asta ploioas\u0103?\u201d,  \u201eHai s\u0103 ne vedem c\u00e2nd se mai \u00eenc\u0103lze\u015fte\u201d, \u201eE prea scump\u0103 intrarea la eveniment \u015fi nu vreau s\u0103 merg\u201d, \u201eAm \u015fapte nun\u0163i la var\u0103, anun\u0163ate p\u00e2n\u0103 acum, \u015fi nu-mi mai permit s\u0103 ies \u00een ora\u015f c\u0103 e totul scump\u201d, \u201eMi-am luat al doilea job, c\u0103 nu m\u0103 mai descurcam cu cheltuielile \u015fi nu mai am timp de alte lucruri\u201d, \u201eLucrez \u00een acest weekend, mi-am luat proiecte suplimentare\u201d, \u201eSunt foarte obosit\u0103, caut psihoterapeut\u201d, \u201eM\u0103 doare spatele, pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 lucrez de acas\u0103 \u015fi nu am acelea\u015fi condi\u0163ii ca la birou, nu pot s\u0103 mai ies\u201d, \u201eMi-e prea lene s\u0103 ies din cas\u0103\u201d, \u201eN-am chef s\u0103 v\u0103d pe nimeni o perioad\u0103\u201d sunt doar c\u00e2teva dintre scuzele pe care le-am auzit \u00een ultimele luni c\u00e2nd mi-am invitat prietenele \u00een ora\u015f.<\/p>\n

\nPloaia aduce bel\u015fug, i-am r\u0103spuns uneia dintre prietene, iar pentru fermieri e un motiv de bucurie, agricultura fiind domeniul despre care scriu cel mai des. \u00cens\u0103, dincolo de vreme, de circumstan\u0163e de moment ori de starea de spirit, oamenii se urnesc mai greu pentru a ie\u015fi \u00een ora\u015f \u015fi cei cu program 9-17 sunt primii care refuz\u0103 s\u0103 fie sco\u015fi din ansamblul \u00een care sunt angrena\u0163i, motivele din spatele alegerii lor fiind mult mai complexe dec\u00e2t simplele propozi\u0163ii pe care le folosesc drept scuz\u0103. \u201eSuntem \u00eentr-un context \u00een care rela\u0163iile sunt redefinite \u00een func\u0163ie de o serie de variabile: situa\u0163ia geopolitic\u0103, impactul pandemiei de COVID-19, impactul energiei \u00een evolu\u0163iile viitoare ale afacerilor, infla\u0163ia, criza materiilor prime \u015fi abord\u0103rile strategice privind impactul asupra mediului\u201d, spune Ionu\u0163 Pandelic\u0103, profesor asociat la Academia de Studii Economice din Bucure\u015fti.<\/p>\n

\nUn studiu al companiei de cercetare Ipsos vorbe\u015fte despre faptul c\u0103 2022 a fost marcat de izbucnirea r\u0103zboiului Ucraina, turbulen\u0163e economice, infla\u0163ie la niveluri record \u015fi schimb\u0103ri climatice (multe \u0163\u0103ri europene au fost afectate puternic de secet\u0103, Rom\u00e2nia fiind una dintre ele), astfel c\u0103 3 din 4 cet\u0103\u0163eni la nivel global (73%) au afirmat c\u0103 2022 a fost un an prost pentru \u0163ara lor \u015fi peste jum\u0103tate (56%) spun acela\u015fi lucru despre planurile personale sau familiale. \u00cen cazul rom\u00e2nilor, 83% dintre cona\u0163ionali consider\u0103 c\u0103 2022 a fost un an prost pentru Rom\u00e2nia, iar 61% au sus\u0163inut c\u0103 a fost un an prost pentru ei \u015fi familiile lor. \u00cen acest context, pentru anul 2023, doar 38% din rom\u00e2ni considerau la \u00eenceputul s\u0103u c\u0103 economia global\u0103 se va \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i. Motivele din spatele pesimismului general cu privire la economia global\u0103 sunt clare din perspectiva majorit\u0103\u0163ii consumatorilor: cre\u015fterea costului vie\u0163ii, cre\u015fterea dob\u00e2nzilor sau cre\u015fterea ratei \u015fomajului.<\/p>\n

\nAproape 90% din rom\u00e2ni se a\u015fteaptau la \u00eenceputul lui 2023 ca pre\u0163urile s\u0103 creasc\u0103 mai rapid dec\u00e2t veniturile popula\u0163iei, 84% dintre rom\u00e2ni spuneau c\u0103 este probabil ca ratele dob\u00e2nzilor s\u0103 fie mai mari \u00een 2023 fa\u0163\u0103 de anul trecut \u015fi 82% considerau c\u0103 infla\u0163ia \u00een 2023 va fi mai ridicat\u0103 fa\u0163\u0103 de 2022.<\/p>\n

\nRata anual\u0103 a infla\u0163iei \u00een luna aprilie a acestui an comparativ cu aceea\u015fi lun\u0103 a anului precedent a fost 11,2%, iar rata infla\u0163iei de la \u00eenceputul anului a fost de 3,1%, conform datelor de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103. \u00cens\u0103 pre\u0163urile m\u0103rfurilor alimentare au crescut de dou\u0103 ori mai repede dec\u00e2t infla\u0163ia, astfel c\u0103 de la \u00eenceputul acestui an \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie au \u00eenregistrat un avans de 6,5%. Salariul mediu net a crescut cu 15% \u00een ultimul an. Totu\u015fi, cu o infla\u0163ie aproape la acela\u015fi nivel, \u00eenseamn\u0103 c\u0103, pe medie, toat\u0103 cre\u015fterea de salarii a fost \u00eenghi\u0163it\u0103 de cre\u015fterea medie de pre\u0163uri. Mai mult, datele Eurostat arat\u0103 c\u0103 25% din salariul unui rom\u00e2n este cheltuit pe alimente \u015fi b\u0103uturi, primele victime ale infla\u0163iei.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nMotive… de la caz la caz<\/strong><\/p>\n

\n\u201eNu m\u0103 simt bine, dar tare mult mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 ie\u015fim. Asta e situa\u0163ia: nu pot. Mi-am dat \u015fi demisia. Am o stare proast\u0103. Nu mai am job \u015fi trebuie s\u0103 v\u0103d ce g\u0103sesc, dac\u0103 g\u0103sesc. Acum, ideea e s\u0103 m\u0103 fac bine. Sper s\u0103-mi revin repede \u015fi din iunie s\u0103 \u00eencep s\u0103 lucrez. Deocamdat\u0103, abia sunt \u00een stare s\u0103 merg prin cas\u0103. Caut un psihoterapeut\u201d, spune Mihaela, o t\u00e2n\u0103r\u0103 de 35 de ani, care a lucrat de aproape un deceniu \u00een mai multe redac\u0163ii de \u015ftiri. Lipsa pauzelor la timp \u015fi statul peste program au dus la epuizare. \u00cens\u0103 punctul culminant \u00een cazul ei a fost salariul. Acesta nu a crescut \u00een acela\u015fi timp cu infla\u0163ia \u015fi chiria (iar despre o m\u0103rire \u00een contextul economic actual nu putea fi vorba), astfel c\u0103 \u00een prima faz\u0103 s-a mutat \u00eentr-o garsonier\u0103 mai mic\u0103, unde \u015fi chiria este direct propor\u0163ional\u0103.<\/p>\n

\nCu toate acestea, cheltuielile au r\u0103mas la fel \u015fi p\u00e2n\u0103 la demisie a mai fost doar un pas. \u201e\u00cencerc s\u0103 m\u0103 reprofilez, s\u0103 plec de aici, dau CV-uri \u00een st\u00e2nga \u015fi \u00een dreapta. Sunt agitat\u0103 c\u0103 trag to\u0163i de mine. Nu mai am timp s\u0103 fac nimic, sincer\u201d, spune Georgiana, care are 24 de ani \u015fi lucreaz\u0103 ca redactor pentru o televiziune generalist\u0103. Chiar \u015fi cu timpul limitat, costurile mai mari cu chiria \u015fi \u00eentre\u0163inerea au venit cu o presiune nou\u0103. Astfel, nu doar c\u0103 nu a renun\u0163at la primul job, ci \u015fi-a luat al doilea job, iar acum are \u015fi weekendurile ocupate. Marina (28 ani) lucreaz\u0103 \u00een industria fabric\u0103rii de medicamente \u015fi, la r\u00e2ndul ei, a c\u0103utat un job mai bine pl\u0103tit, c\u0103ci rata la creditul pentru cas\u0103 a crescut de la 1.200 de lei la 2.400 de lei \u00een doar un an \u015fi \u00eei este din ce mai greu s\u0103 o acopere. \u201eTot ce este peste 5.000 de lei net ca salariu cere o experien\u0163\u0103 vast\u0103, cunoa\u015fterea a dou\u0103 limbi str\u0103ine \u015fi s\u0103 ai anumite abilit\u0103\u0163i\u201d, povestea ea dup\u0103 mai multe interviuri cu angajatori din industria de profil. A\u015fa c\u0103 a r\u0103mas la acela\u015fi loc de munc\u0103, dar a limitat ie\u015firile \u00een ora\u015f.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nGeneza…<\/strong><\/p>\n

\nPandemia de COVID-19, care a ajuns \u00een Rom\u00e2nia \u00een luna martie 2020, a adus mult stres \u015fi incertitudine \u00een via\u0163a oamenilor, iar pentru mul\u0163i a fost mai dificil s\u0103 acorde prioritate \u015fi s\u0103 investeasc\u0103 timp \u015fi energie \u00een prieteniile pe care le aveau. Apoi situa\u0163ia pandemic\u0103 a venit cu provoc\u0103ri financiare, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 oamenilor le era mai greu s\u0103 fac\u0103 lucruri \u00eempreun\u0103 sau s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 a\u015fa cum obi\u015fnuiau, poveste\u015fte Florina Stancu-Drig\u0103, psiholog, clinician \u015fi psihoterapeut. \u201eIzolarea cumplit\u0103 de la \u00eenceputul pandemiei s-a tranformat u\u015for, u\u015for \u00eentr-o zona de confort, din care se iese foarte greu. Oamenii prefer\u0103 s\u0103 stea \u00een cas\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 interac\u0163iunile sociale cu filme, m\u00e2ncare \u015fi activita\u0163i pe care le desf\u0103\u015foar\u0103 doar \u00een cas\u0103.<\/p>\n

\nDin p\u0103cate, a sta izolat a devenit un mod de via\u0163\u0103 preferat de multe persoane. \u00cens\u0103 trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 suntem fiin\u0163e sociale, care din cele mai vechi timpuri am stat \u00een grupuri \u015fi ne-am dezvoltat \u00een grupuri. Oamenii au nevoie de oameni pentru evolu\u0163ie. \u00abNimeni nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 prieteni\u00bb, chiar dac\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte toate bunurile lumii potrivit lui Aristotel\u201d, a subliniat Florina Stancu-Drig\u0103. Drago\u015f Cabat, analist economic, care are o experien\u0163\u0103 \u00een domeniul financiar de peste 20 de ani, a spus c\u0103 schimb\u0103rile de comportament dup\u0103 pandemie au avut dou\u0103 componente: una economic\u0103 \u015fi una psihologic-comportamental\u0103. Unii tineri au fost lovi\u0163i de efectul economic al pandemiei, pierderea locurilor de munc\u0103, sc\u0103derea venitului sau teama de a nu r\u0103m\u00e2ne s\u0103raci. \u201eIe\u015firea din pandemie a adus infla\u0163ie, iar \u00een multe cazuri salariile au revenit la nivelurile anterioare pandemiei, mai \u00eencet dec\u00e2t au crescut pre\u0163urile la bunuri \u015fi servicii\u201d, a \u00eent\u0103rit el. A\u015fadar, o parte din explica\u0163ia pentru care prietenii se \u00eent\u00e2lesc mai rar \u00een ora\u015f este economic\u0103. Pe de alt\u0103 parte, Cabat afirm\u0103 c\u0103 \u00een timpul pandemiei oamenii au \u00eenlocuit ie\u015firea \u00een ora\u015f cu alte preocup\u0103ri. \u201eDac\u0103 dup\u0103 pandemie mersul \u00een vacan\u0163\u0103 \u015fi consumul produselor \u015fi serviciilor – pe care nu \u015fi le-au putut permite din cauza st\u0103rii de urgen\u0163\u0103 – au revenit \u00een for\u0163\u0103, alte modalit\u0103\u0163i de \u00abpierdere a timpului\u00bb, printre care ie\u015firea \u00een ora\u015f, au fost abandonate, pentru variantele mai \u00abextreme\u00bb de distrac\u0163ie, precum city breakurile. Cum acestea au devenit mai scumpe, pentru c\u0103 au crescut pre\u0163ul avionului, c\u00e2t \u015fi pre\u0163ul caz\u0103rii, sunt mai pu\u0163ini bani pentru a satisface setea de \u00abevadare\u00bb\u201d, a men\u0163ionat analistul.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Socoteala de acas\u0103 nu se potrive\u015fte cu cea din t\u00e2rg<\/strong><\/p>\n

\n\u201e\u00cen mod normal, pandemia ar fi trebuit s\u0103 aduc\u0103 oamenilor con\u015ftientizarea faptului c\u0103 bucuria vie\u0163ii nu se ob\u0163ine numai din distrac\u0163ii costisitoare, c\u0103 nu este nevoie s\u0103 ie\u015fi din cas\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fti pe social media tot ce ai f\u0103cut \u00een timpul liber. Practic, ar fi trebuit s\u0103 fie o \u00eentoarcere spre normalitate, spre sine \u015fi spre rela\u0163iile cu cei apropia\u0163i. Cu toate acestea, observ\u0103m, dimpotriv\u0103, o exacerbare, \u00een r\u00e2ndul tinerilor, a dorin\u0163ei de a face lucruri \u015fi de a fi v\u0103zu\u0163i de c\u00e2t mai mul\u0163i oameni \u00een timp ce le fac.<\/p>\n

\nDe aceea, experien\u0163ele tind s\u0103 fie mai extreme \u015fi mai pu\u0163ine, deoarece sunt mai costisitoare, iar banii s-au \u00eempu\u0163inat\u201d, a spus Drago\u015f Cabat. \u00cen mod evident s-a schimbat comportamentul oamenilor dup\u0103 pandemie \u015fi era de a\u015fteptat, a afirmat profesorul Pandelic\u0103. \u201e\u00cen situa\u0163ii de incertitudine, schimbarea comportamentului consumatorilor este determinat\u0103 de percep\u0163ia asupra riscurilor \u015fi aversiunea fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia generatoare de riscuri. Nu to\u0163i indivizii sunt la fel \u015fi nu to\u0163i reac\u0163ioneaz\u0103 identic \u00eentr-o situa\u0163ie generatoare de riscuri, precum criza economic\u0103, de aceea este de a\u015fteptat ca schimbarea comportamentului s\u0103 nu aib\u0103 aceea\u015fi intensitate \u015fi s\u0103 nu urmeze acelea\u015fi direc\u0163ii pentru to\u0163i consumatorii\u201d, a explicat el. Atunci c\u00e2nd oamenii interpreteaz\u0103 con\u0163inutul unui risc pentru a evalua c\u00e2t de grav\u0103 este situa\u0163ia cu care se confrunt\u0103 \u00een prezent, ace\u015ftia folosesc experien\u0163ele anterioare, venite din zona geneticii \u015fi\/sau din zona epigeneticii. \u00cen situa\u0163ia \u00een care o asemenea experien\u0163\u0103 anterioar\u0103 exist\u0103 \u00een istoria relativ recent\u0103 a economiei na\u0163ionale, r\u0103spunsul consumatorilor va fi construit pe baz\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are. \u00cens\u0103 r\u0103spunsul emo\u0163ional al consumatorilor la efectele unei crize poate determina sc\u0103derea \u00eencrederii acestora \u00een m\u0103rci, organiza\u0163ii, guverne. \u201eEvolu\u0163iile economice negative \u015fi sc\u0103derea \u00eencrederii consumatorilor pot genera restr\u00e2ngerea consumului, oamenii av\u00e2nd tendin\u0163a s\u0103 economiseasc\u0103 (economia rom\u00e2neasc\u0103 fiind una bazat\u0103 pe consum) ca reac\u0163ie la incertitudinea care caracterizeaz\u0103 existen\u0163a lor \u00een prezent\u201d, a precizat Pandelic\u0103.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Impactul asupra economiei Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n

\nPandemia de COVID-19 a cauzat tragedii umane, a dus la impunerea de restric\u0163ii, \u00eencetin\u00e2nd astfel economia, motiv pentru care este nevoie de un r\u0103spuns adecvat provoc\u0103rilor sanitare \u015fi economice prezente \u015fi viitoare care au impactat \u015fi vor impacta rela\u0163iile economice interna\u0163ionale, consider\u0103 Pandelic\u0103. Situa\u0163ia geopolitic\u0103 este dominat\u0103 de strategiile resurselor, \u00eendeosebi a celor energetice, oblig\u00e2nd ca fiecare actor s\u0103 ia \u00een calcul manevrele juc\u0103torilor importan\u0163i de pe scena interna\u0163ional\u0103, \u00een vederea \u00eentelegerii redefinirii noilor sfere de influen\u0163e, a completat el. \u201eConsider c\u0103 infla\u0163ia se va men\u0163ine la 9-10% \u015fi va recepta probabil efecte directe \u015fi indirecte relativ puternice venite din \u015focuri pe partea ofertei, din cre\u015fterea cota\u0163iilor m\u0103rfurilor agroalimentare \u015fi energetice, c\u00e2t \u015fi din blocajele \u00een lan\u0163urile de produc\u0163ie \u015fi aprovizionare. Problemele din lan\u0163urile de aprovizionare vor continua s\u0103 pun\u0103 presiune pe pre\u0163uri, iar toate acestea vor influen\u0163a cre\u015fterea economic\u0103, care va continua s\u0103 decelereze \u015fi \u00een 2023\u201d, a precizat Pandelic\u0103.  \u00centr-o realitate at\u00e2t de volatil\u0103, \u00een care dinamica transform\u0103rilor este at\u00e2t de complex\u0103 \u015fi profund\u0103, este dificil s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul orice percep\u0163ie care poate fi u\u015for influen\u0163at\u0103 de diferite variabile trec\u0103toare. Cu alte cuvinte, asist\u0103m la un mediu plin de incertitudine. <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Butonul ON\/OFF al creierului<\/strong><\/p>\n

\nDin punct de vedere psihologic, exist\u0103 o serie de poten\u0163iale motive pentru care oamenii ar putea fi mai pu\u0163in dispu\u015fi s\u0103 depun\u0103 eforturi pentru a ie\u015fi \u00een ora\u015f \u015fi a-\u015fi men\u0163ine prieteniile, potrivit Florinei Stancu-Drig\u0103. \u201eUn factor ar putea fi prevalen\u0163a tehnologiei \u015fi a re\u0163elelor sociale. Oamenii pot sim\u0163i c\u0103 r\u0103m\u00e2n conecta\u0163i cu prietenii lor prin intermediul re\u0163elelor sociale, dar acest tip de conexiune poate fi la nivel superficial \u015fi nu \u00eenlocuie\u015fte profunzimea \u015fi vulnerabilitatea care vine cu interac\u0163iunile \u00een persoan\u0103\u201d, a explicat psihologul.
\nSchimb\u0103rile culturale \u015fi societale pot juca, de asemenea, un anumit rol. Un alt motiv este faptul c\u0103 oamenii pot avea a\u015ftept\u0103ri sau \u00een\u0163elegeri diferite despre ce este o prietenie \u015fi ce necesit\u0103 ea, unii pot aprecia diferite aspecte ale unei rela\u0163ii dec\u00e2t al\u0163ii, iar acest lucru ar putea duce la ne\u00een\u0163elegeri, dezam\u0103gire, deconectare \u015fi \u00een cele din urm\u0103 la \u00eencheierea prieteniilor. Un alt motiv ar putea fi faptul c\u0103 priorit\u0103\u0163ile oamenilor se pot schimba \u00een timp. De exemplu, pe m\u0103sur\u0103 ce oamenii se instaleaz\u0103 \u00een carier\u0103 \u015fi \u00een familiile lor, se pot concentra mai mult pe aceste aspecte \u015fi au mai pu\u0163in timp \u015fi energie de dedicat pentru men\u0163inerea prieteniilor din trecutul lor.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n2023, anul trierii<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen 2022, am renun\u0163at la patru prietenii vechi \u015fi cu al\u0163i patru oameni am pus rela\u0163iile pe pauz\u0103. Ultima prietenie pe care am \u00eencheiat-o a fost \u00een toamn\u0103, dup\u0103 ce persoana cu care am stabilit s\u0103 ies \u00een ora\u015f a anulat de opt ori consecutiv \u00eent\u00e2lnirea. Astfel, 2023 va fi anul trierii. Nu o spun doar eu, ci am auzit-o la mai multe persoane, apropiate sau nu. \u201eNu este neobi\u015fnuit ca oamenii s\u0103-\u015fi reevalueze grupul de prieteni pe m\u0103sur\u0103 ce se maturizeaz\u0103. Felul \u00een care ne raport\u0103m la rela\u0163ii ni se schimb\u0103 odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi, treptat, ajungem s\u0103 c\u0103ut\u0103m un anumit nivel de intimitate \u015fi de valori comune la oamenii din jur. \u015ei este c\u00e2t se poate de firesc s\u0103 se \u00eent\u00e2mple asta. Face parte din procesul nostru natural de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare personal\u0103. Acesta poate fi un proces dificil, dar poate fi \u015fi unul pozitiv, deoarece permite indivizilor s\u0103 se concentreze asupra rela\u0163iilor care sunt cele mai importante pentru ei. Este de dorit ca dup\u0103 o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103, focusul s\u0103 fie mai degrab\u0103 axat pe \u00eentemeierea unei familii \u015fi pe dezvoltarea profesional\u0103 dec\u00e2t pe ie\u015firi \u00een fiecare sear\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 diminea\u0163a\u201d, a spus psihologul Florina Stancu-Drig\u0103. De asemenea, ea consider\u0103 c\u0103 ideea de triere a prietenilor nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eencetezi toate rela\u0163iile care nu mai sunt benefice sau pozitive, ci s\u0103 p\u0103strezi leg\u0103tura cu vechii prieteni, dar la un alt nivel. \u201eUnii oameni s-ar putea s\u0103 nu fie at\u00e2t de apropia\u0163i ca \u00een trecut, dar pot fi totu\u015fi valoro\u015fi \u015fi importan\u0163i \u00een via\u0163a cuiva.\u201d Mai mult, nu orice \u00eencheiere a unei prietenii este o pierdere, ci este pur \u015fi simplu o schimbare de perspectiv\u0103 c\u00e2t se poate de s\u0103n\u0103toas\u0103. \u201eEste dureros s\u0103 stam bloca\u0163i \u00eentr-un loc atunci c\u00e2nd nu ne mai sim\u0163im bine. Merg\u00e2nd mai departe ne eliber\u0103m pe noi dar \u015fi pe cel\u0103lalt sau pe ceilal\u0163i.\u201d Psihologul afirm\u0103 c\u0103 este important s\u0103 ne amintim c\u0103 experien\u0163ele fiec\u0103ruia sunt diferite \u015fi c\u0103 nu exist\u0103 o cronologie stabilit\u0103 pentru momentul \u00een care ar trebui s\u0103 apar\u0103 aceste schimb\u0103ri. Totodat\u0103, a ad\u0103ugat c\u0103 observ\u0103 tot mai des frica de vulnerabilitate fa\u0163\u0103 de un cel\u0103lalt, iar men\u0163inerea unei prietenii necesit\u0103 a fi deschis \u015fi vulnerabil cu o alt\u0103 persoan\u0103. De asemenea, unora le este dificil s\u0103 men\u0163in\u0103 prietenii din cauza anxiet\u0103\u0163ii sociale, a timidit\u0103\u0163ii sau a altor provoc\u0103ri personale.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Solu\u0163ii<\/strong><\/p>\n

\n\u201ePropun un mic exerci\u0163iu personal \u00een care s\u0103 g\u0103sim un col\u0163 de lini\u015fte, un mic r\u0103gaz \u00een via\u0163a asta agitat\u0103, \u015fi s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: \u00abCe anume este important pentru mine \u00een prezent? Care sunt valorile mele? Spre ce tind? \u015ei ce fel de persoane \u00eemi doresc s\u0103 am al\u0103turi de mine pe mai departe, \u00eentr-un an, \u00een cinci sau zece ani? Ce \u00eemi doresc s\u0103 cultiv, s\u0103 experimentez, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc cu persoanele pe care le consider prietenii mei?\u00bb\u201d, a spus psihologul Florina Stancu-Drig\u0103. Analistul economic Drago\u015f Cabat vede important\u0103 investi\u0163ia \u00een educa\u0163ie. \u201eProblemele de educa\u0163ie din societatea rom\u00e2neasc\u0103, confuzia dintre bani \u015fi fericire, precum \u015fi teama de necunoscut au schimbat comportamentul uman \u00een general \u015fi al tinerior din special. Nu exist\u0103 solu\u0163ii pe termen scurt, deoarece educa\u0163ia se recl\u0103de\u015fte \u00een timp, iar \u00een Rom\u00e2nia tendin\u0163a este de sc\u0103dere \u00een acest domeniu\u201d, a afirmat el. Fenomenul corup\u0163iei generalizate din Rom\u00e2nia a exacerbat confuzia dintre bani \u015fi fericire, iar goana dup\u0103 bani schimb\u0103 comportamentul \u015fi valorile morale ale indivizilor, crede Cabat. Totu\u015fi, probabil c\u0103 odat\u0103 cu sc\u0103derea infla\u0163iei \u015fi \u00eendepartarea \u201enorului\u201d crizei economice, tinerii \u00ee\u015fi vor relua comportamentul de consum care include ie\u015firile \u00een ora\u015f cu prietenii \u2013 cei vechi sau al\u0163ii. \u201eOrice fenomen economic este ciclic, urmeaz\u0103 o perioad\u0103 mai dificil\u0103 \u00een urm\u0103torii ani. Cel mai afecta\u0163i vor fi cei cu un grad de \u00eendatorare mare: at\u00e2t persoane fizice, c\u00e2t \u015fi juridice. Este nevoie de o comunicare adecvat\u0103 \u015fi mult\u0103 empatie pentru ca persoanele cele mai afectate s\u0103 reu\u015feasc\u0103 s\u0103-\u015fi integreze emo\u0163iile negative (furie, fric\u0103, dezgust, triste\u0163e, panic\u0103), s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii de restructurare a creditelor, s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103-\u015fi gestioneze mai bine bugetul personal, s\u0103 treac\u0103 de la un comportament centrat pe problem\u0103 la un comportament centrat pe solu\u0163ii. Matematica ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 orice problem\u0103 are N solu\u0163ii\u201d, a subliniat Ionu\u0163 Pandelic\u0103.   <\/p>\n

\n\"\"\"\"\"\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCercul meu p\u0103trat de prieteni a devenit triunghi \u015fi p\u00e2n\u0103 la final de an ar putea ajunge un segment de dreapt\u0103\u201d, spunea un coleg de birou \u00eentr-o discu\u0163ie lejer\u0103 despre prieteni, care a avut loc la \u00eenceputul anului. Apoi, \u00een jurul meu am auzit tot mai des c\u0103 2023 va fi anul trierii. Oamenii au […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,3834,512],"tags":[206],"class_list":["post-216261","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-lifestyle","category-revista-bm","tag-lifestyle"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/216261","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=216261"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/216261\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=216261"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=216261"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=216261"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}