{"id":216028,"date":"2023-05-17T10:37:00","date_gmt":"2023-05-17T10:37:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=216028"},"modified":"2026-04-09T18:02:12","modified_gmt":"2026-04-09T18:02:12","slug":"somajul-aproape-ca-a-disparut-din-europa-sa-ne-bucuram","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=216028","title":{"rendered":"\u015eomajul aproape c\u0103 a disp\u0103rut din Europa. S\u0103 ne bucur\u0103m?"},"content":{"rendered":"

\n\u015eomajul, practic, a disp\u0103rut, sc\u0103z\u00e2nd sub 7% din popula\u0163ia activ\u0103 \u00een zona euro, la cel mai redus nivel din ultimii treizeci de ani. Cu toate acestea, productivitatea stagneaz\u0103. Cum este posibil acest lucru? Revista francez\u0103 Alternatives Economiques a c\u0103utat r\u0103spunsuri \u015fi a g\u0103sit ceva tulbur\u0103tor.<\/strong><\/p>\n

\nNu cu mult timp \u00een urm\u0103 to\u0163i ochii erau a\u0163inti\u0163i asupra cifrelor despre \u015fomaj. Era barometrul politic suprem, verificat de to\u0163i ale\u015fii care c\u0103utau s\u0103 atrag\u0103 voturile concet\u0103\u0163enilor lor. \u00cen Fran\u0163a, mandatul de cinci ani al fostului pre\u015fedinte Fran\u00e7ois Hollande a fost caden\u0163at de ritmul constant \u00een care era pus\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare cvasiexisten\u0163ial\u0103: va reu\u015fi politicianul s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 promisiunea de a inversa curba \u015fomajului?<\/p>\n

\nO dat\u0103 ce r\u0103spunsul care a venit a fost afirmativ, suspansul s-a disipat \u015fi chestiunea a disp\u0103rut de pe radar. Dac\u0103 nimeni nu mai este \u00eengrijorat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u015fomajul acum este pentru c\u0103 \u015ftirile din Europa sunt de fapt destul de bune. \u201eRecuperarea din criza produs\u0103 de pandemie a fost \u00een mare parte \u00een form\u0103 de V, iar principalii indicatori de performan\u0163\u0103 pe pia\u0163a muncii sunt la cele mai bune niveluri de la \u00eenceputul secolului\u201d, relateaz\u0103 Eurofound. \u201ePoate pentru prima dat\u0103 \u00eentr-o genera\u0163ie, lipsa for\u0163ei de munc\u0103 mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u015fomajul \u2013 adic\u0103 oferta de munc\u0103 mai degrab\u0103 dec\u00e2t cererea \u2013 este preocuparea politic\u0103 cea mai presant\u0103.\u201d<\/p>\n

\nConstatarea era f\u0103cut\u0103 \u00een vara anului trecut. De atunci, rata \u015fomajului s-a dus \u00een jos \u015fi mai mult, de la 6,7% la 6,5% \u00een martie. \u00cen UE,  indicatorul este de doar 6%. V\u00e2rful din 2020, c\u00e2nd economiile erau blocate, este acum istorie. \u201eCriza COVID a fost o recesiune extrem de rapid\u0103. Sc\u0103derile economice rapide din timpul blocajelor au fost urmate de recuper\u0103ri abrupte\u201d, explic\u0103 cercet\u0103torul german Enzo Weber de la institutul IAB. Chiar \u015fi efectele colapsului din 2008 s-au disipat \u2013 aceasta ca medie la nivelul zonei euro. \u0162\u0103rile din sudul Europei, care au suferit din plin impactul crizei economice globale \u015fi a celei a datoriilor suverane, au r\u0103mas cu sechele. Exist\u0103 \u00eenc\u0103 diferen\u0163e semnificative \u00eentre \u0163\u0103ri, \u00een special \u00eentre Spania \u015fi Grecia, pe de o parte, acestea continu\u00e2nd s\u0103 \u00eenregistreze rate ale \u015fomajului de peste 12% anul trecut, \u015fi Polonia sau Cehia, pe de alt\u0103 parte, cu un \u015fomaj extrem de redus, de sub 3%. Iarna trecut\u0103 a adus \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri \u015fi \u00een economiile sudice.<\/p>\n

\n

\nNum\u0103rul locurilor de munc\u0103 din Uniunea European\u0103 atinge de fapt niveluri record: la sf\u00e2r\u015fitul anului 2022, aceast\u0103 cifr\u0103 era cu 3,7 milioane mai mare dec\u00e2t la sf\u00e2r\u015fitul lui 2019, chiar \u00eenainte de criza COVID. Rata de ocupare, adic\u0103 ponderea persoanelor care muncesc, bate \u015fi ea recorduri, \u00een ciuda unei u\u015foare sc\u0103deri \u00een trimestrul trei din 2022: 75% la finalul anului trecut \u00een UE, fa\u0163\u0103 de 73% \u00een 2021 \u015fi 72% cu un an mai \u00eenainte. 75% este cel mai bun rezultat de c\u00e2nd Eurostat a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 astfel de m\u0103sur\u0103tori, adic\u0103 din 2009.<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\n\u201e\u00cen Grecia, rata \u015fomajului a sc\u0103zut chiar dramatic \u00een ultimii patru ani. \u015ei \u00een Italia perspectivele sunt \u00eencurajatoare.  Cererea de for\u0163\u0103 de munc\u0103 a revenit de mult timp la nivelurile de dinainte de pandemie, cu aproximativ 500.000 de locuri de munc\u0103 vacante \u00een ianuarie 2023, cu 14% mai mult dec\u00e2t \u00een 2019\u201d, confirm\u0103 Cristina Tajani, pre\u015fedinte \u015fi CEO al Anpal Servizi SPA, Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 Italian\u0103 pentru Politici Active pe Pia\u0163a Muncii.<\/p>\n

\n\u00cen general, \u015fomajul este mai sc\u0103zut ast\u0103zi dec\u00e2t \u00eenainte de pandemie. \u00cen ceea ce prive\u015fte ocuparea deplin\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103, aceasta este deja o realitate \u00een mai mult de 10 state membre ale UE unde rata \u015fomajului este sub 5%, pragul general acceptat de economi\u015fti pentru acordarea acestui Sf\u00e2nt Graal economic. \u00cen Europa de Est, doar Rom\u00e2nia \u015fi Slovacia fac excep\u0163ie. Spre exemplu, Bulgaria, considerat\u0103 cea mai s\u0103rac\u0103 \u0163ar\u0103 din Uniune, avea \u00een martie o rat\u0103 a \u015fomajului de doar 3,7%. Cehia se distinge cu nivelul cel mai mic, de 2,6%, dar aceasta este o performan\u0163\u0103 slab\u0103 dac\u0103 e comparat\u0103 cu rezultatele de anul trecut \u2013 2,3% \u00een martie 2022.<\/p>\n

\nReducerea defini\u0163iei ocup\u0103rii depline doar la rata \u015fomajului este prea simplist\u0103. Dup\u0103 cum explic\u0103 economistul francez Eric Heyer: \u201ePentru ca aceast\u0103 sc\u0103dere a \u015fomajului s\u0103 fie cu adev\u0103rat virtuoas\u0103, trebuie s\u0103 fie \u00eenso\u0163it\u0103 de o cre\u015ftere a ratei de ocupare. Dac\u0103 nu este a\u015fa, poate \u00eensemna c\u0103 un anumit num\u0103r de oameni, descuraja\u0163i, au p\u0103r\u0103sit pia\u0163a muncii, sc\u0103z\u00e2nd astfel artificial rata \u015fomajului\u201d. Aceast\u0103 condi\u0163ie pare s\u0103 fie \u00eendeplinit\u0103 \u00een Europa: sc\u0103derea \u015fomajului este \u00eentr-adev\u0103r \u00eenso\u0163it\u0103 de o cre\u015ftere a ratei de ocupare.<\/p>\n

\nNum\u0103rul locurilor de munc\u0103 din Uniunea European\u0103 atinge de fapt niveluri record: la sf\u00e2r\u015fitul anului 2022, aceast\u0103 cifr\u0103 era cu 3,7 milioane mai mare dec\u00e2t la sf\u00e2r\u015fitul lui 2019, chiar \u00eenainte de criza COVID. Rata de ocupare, adic\u0103 ponderea persoanelor care muncesc, bate \u015fi ea recorduri, \u00een ciuda unei u\u015foare sc\u0103deri \u00een trimestrul trei din 2022: 75% la finalul anului trecut \u00een UE, fa\u0163\u0103 de 73% \u00een 2021 \u015fi 72% cu un an mai \u00eenainte. 75% este cel mai bun rezultat de c\u00e2nd Eurostat a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 astfel de m\u0103sur\u0103tori, adic\u0103 din 2009.  \u201eA\u0163i putea spune c\u0103 ne apropiem de ocuparea complet\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103\u201d, spune economistul francez Florence Pisani, director de cercetare economic\u0103 la Candriam. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m la rata de ocupare \u00een r\u00e2ndul grupei de v\u00e2rst\u0103 25-54 de ani, adic\u0103 nucleul popula\u0163iei de v\u00e2rst\u0103 activ\u0103, este foarte mare \u00een Germania (88%), dar acest lucru este valabil \u015fi \u00een restul zonei euro, cu cote mai mari dec\u00e2t \u00een 2007, \u00eenainte de criza financiar\u0103. Pia\u0163a muncii este \u00eengust\u0103\u201d. La acest capitol, Rom\u00e2nia se poate compara mai degrab\u0103 cu \u0163\u0103rile sudice dec\u00e2t cu Polonia sau campioanele Ungaria, Slovenia \u015fi Portugalia.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nPe scurt, to\u0163i indicatorii sunt pe verde, inclusiv \u015fomajul pe termen lung \u015fi ocuparea. Ce ar putea explica o astfel de aliniere a planetelor? Primul element important este demografia. \u00cen 2021, popula\u0163ia cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 15 \u015fi 64 de ani a sc\u0103zut cu 0,6% \u00een zona euro \u015fi cu 0,7% \u00een Uniunea European\u0103. Acest fenomen este deosebit de marcat \u00een Italia \u015fi Slovenia (-1,9%), dar \u015fi \u00een Polonia (-1,2%), Germania (-0,5%) \u015fi Fran\u0163a (-0,3%).<\/p>\n

\n\u201e\u00cen anii 1980, popula\u0163ia \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 a crescut destul de puternic, cu 0,7 puncte procentuale \u00een fiecare an\u201d, explic\u0103 Eric Heyer. \u201ePentru a reduce \u015fomajul a trebuit s\u0103 cre\u0103m mai multe locuri de munc\u0103. Cu o popula\u0163ie \u00een sc\u0103dere sau stagnare, este mult mai simplu: trebuie create mai pu\u0163ine locuri de munc\u0103.\u201d Pe l\u00e2ng\u0103 acest fenomen, exist\u0103 o tendin\u0163\u0103 descendent\u0103 a cre\u015fterii productivit\u0103\u0163ii. Cu alte cuvinte, cantitatea de munc\u0103 necesar\u0103 pentru a produce un bun sau un serviciu scade mai lent dec\u00e2t \u00eenainte. Acest lucru faciliteaz\u0103 crearea de locuri de munc\u0103: dac\u0103 un angajator dore\u015fte s\u0103 creasc\u0103 produc\u0163ia, nu se poate baza doar pe eficien\u0163a sporit\u0103 a angaja\u0163ilor s\u0103i, ci trebuie s\u0103-\u015fi sporeasc\u0103 for\u0163a de munc\u0103 prin recrutare. Acolo unde o parte din cre\u015ftere a fost absorbit\u0103 anterior de accelerarea cre\u015fterii productivit\u0103\u0163ii, aceast\u0103 dinamic\u0103 s-a oprit \u015fi acum pentru mai pu\u0163in\u0103 cre\u015ftere e nevoie de mai multe locuri de munc\u0103. \u201ePentru a rezuma\u201d, adaug\u0103 Heyer, \u201eavem nevoie de mai pu\u0163ine locuri de munc\u0103 pentru a reduce \u015fomajul \u015fi pentru mai pu\u0163in\u0103 cre\u015ftere e nevoie de mai multe locuri de munc\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een general, este nevoie de mult mai pu\u0163in\u0103 cre\u015ftere pentru  reducerea \u015fomajului. \u015ei acest lucru este valabil pentru toate \u0163\u0103rile europene.\u201d<\/p>\n

\n\u00centr-adev\u0103r, performan\u0163a puternic\u0103 a pie\u0163ei muncii contrasteaz\u0103 cu cea a activit\u0103\u0163ii economice, care r\u0103m\u00e2ne lent\u0103 \u00een zona euro. Peste aceast\u0103 \u00eencetinire se suprapune o deteriorare \u015fi mai accentuat\u0103 dec\u00e2t \u00eenainte a cre\u015fterilor de productivitate, care au devenit chiar negative \u00een multe \u0163\u0103ri europene. C\u00e2nd productivitatea nu doar c\u0103 \u00eencetine\u015fte, ci scade, efectul este \u015fi mai puternic\u201d, spune Eric Heyer. \u201eAcest lucru este ceea ce ne-a permis s\u0103 cre\u0103m o mul\u0163ime de locuri de munc\u0103 \u00een ultima perioad\u0103.\u201d Aceast\u0103 observa\u0163ie este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de economistul Patrick Artus. Dup\u0103 cum explic\u0103 el: \u201eSc\u0103derea productivit\u0103\u0163ii muncii are avantajul de a determina companiile s\u0103 creeze o mul\u0163ime de locuri de munc\u0103 pentru a compensa. Acest lucru este cu at\u00e2t mai bun cu c\u00e2t rata \u015fomajului la persoanele mai pu\u0163in calificate este cea care scade cel mai mult \u015fi rata de ocupare \u00een r\u00e2ndul persoanelor mai pu\u0163in calificate care cre\u015fte cel mai mult c\u00e2nd sunt create at\u00e2t de multe locuri de munc\u0103\u201d. \u00cen zona euro, rata \u015fomajului a celor f\u0103r\u0103 studii superioare este \u00een continuare de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t media, dar a sc\u0103zut brusc de la sf\u00e2r\u015fitul pandemiei. \u201eDar acest lucru nu poate fi sustenabil\u201d, avertizeaz\u0103 Eric Heyer. \u201eNu putem r\u0103m\u00e2ne prea mult timp cu cre\u015fteri negative de productivitate. Vom reveni la cre\u015fteri reale, poate mai mici dec\u00e2t \u00eenainte de criz\u0103, dar va exista totu\u015fi o cre\u015ftere a nivelului de productivitate.\u201d Acesta este unul dintre motivele pentru care OFCE, un centru francez de cercetare economic\u0103, anticipeaz\u0103 revenirea \u015fomajului \u00een 2023 \u00een aproape toate \u0163\u0103rile europene. Deteriorarea brusc\u0103 a productivit\u0103\u0163ii r\u0103m\u00e2ne un mister pentru majoritatea economi\u015ftilor. \u00cen absen\u0163a unei perspective largi, este greu de v\u0103zut clar, mai ales c\u00e2nd exist\u0103 mai multe prejudec\u0103\u0163i statistice. De exemplu, de la criza COVID, munca nedeclarat\u0103 a sc\u0103zut. Pentru a primi ajutor \u00een perioada pandemiei, angajatorii au fost \u00eencuraja\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi declare to\u0163i angaja\u0163ii. Acest lucru sugereaz\u0103 c\u0103 productivitatea a fost slab m\u0103surat\u0103 \u00eenainte de COVID \u015fi nu neap\u0103rat c\u0103 a sc\u0103zut acum.<\/p>\n

\n

\nNum\u0103rul locurilor de munc\u0103 din Uniunea European\u0103 atinge de fapt niveluri record: la sf\u00e2r\u015fitul anului 2022, aceast\u0103 cifr\u0103 era cu 3,7 milioane mai mare dec\u00e2t la sf\u00e2r\u015fitul lui 2019, chiar \u00eenainte de criza COVID. Rata de ocupare, adic\u0103 ponderea persoanelor care muncesc, bate \u015fi ea recorduri, \u00een ciuda unei u\u015foare sc\u0103deri \u00een trimestrul trei din 2022: 75% la finalul anului trecut \u00een UE, fa\u0163\u0103 de 73% \u00een 2021 \u015fi 72% cu un an mai \u00eenainte. 75% este cel mai bun rezultat de c\u00e2nd Eurostat a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 astfel de m\u0103sur\u0103tori, adic\u0103 din 2009.<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nAcela\u015fi lucru este valabil \u015fi pentru lucr\u0103torii deta\u015fa\u0163i, al c\u0103ror num\u0103r a sc\u0103zut semnificativ: c\u00e2nd un muncitor polonez era deta\u015fat \u00een Fran\u0163a, producea \u00een Fran\u0163a, dar locul de munc\u0103 nu era declarat \u00een acea \u0163ar\u0103. Ast\u0103zi, muncitorul francez care l-a \u00eenlocuit nu este mai pu\u0163in productiv dec\u00e2t polonezul, dar angajarea lui este \u00eenregistrat\u0103 \u00een Fran\u0163a. Acest lucru denatureaz\u0103 compara\u0163iile cu perioada anterioar\u0103 crizei. Cre\u015fterea brusc\u0103 a num\u0103rului de ucenici \u00een Fran\u0163a a jucat \u015fi ea un rol: ace\u015ftia sunt angaja\u0163i mai pu\u0163in productivi dec\u00e2t ceilal\u0163i, dar angajarea lor a fost foarte puternic subven\u0163ionat\u0103.<\/p>\n

\n\u201eSe poate imagina \u015fi c\u0103 munca la distan\u0163\u0103 a fost mai pu\u0163in eficient\u0103 dec\u00e2t se a\u015ftepta, c\u0103 m\u0103surile profilactice puse \u00een aplicare de guverne pentru a contracara pandemia au ajuns s\u0103 reduc\u0103 productivitatea sau chiar c\u0103 sensul muncii s-a evaporat, d\u0103un\u00e2nd productivit\u0103\u0163ii pe cap de locuitor\u201d, spune Eric Heyer. \u201c Se poate ca acest lucru s\u0103 fi jucat un rol, dar dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile nu este ceea ce explic\u0103 sc\u0103derea brusc\u0103 a productivit\u0103\u0163ii. Sunt \u00een joc \u015fi alte elemente care sunt mult mai ciclice \u015fi care vor disp\u0103rea \u00een viitor.\u201d De exemplu, ascensiunea \u201ecompaniilor zombi\u201d ca urmare a pandemiei, adic\u0103 a firmelor care ar fi trebuit s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103, dar care supravie\u0163uiesc artificial, datorit\u0103 \u00een special subven\u0163iilor.<\/p>\n

\nAcest fenomen poate fi observat \u00een toate \u0163\u0103rile dezvoltate, a\u015fa cum a ar\u0103tat Banca Reglement\u0103rilor Interna\u0163ionale (BRI). \u00centr-adev\u0103r, au existat mult mai pu\u0163ine falimente \u00een afaceri \u00een timpul crizei COVID dec\u00e2t \u00een alte momente grele. Sprijinul guvernului a permis companiilor cu valoare ad\u0103ugat\u0103 sc\u0103zut\u0103 s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi astfel s\u0103-\u015fi p\u0103streze angaja\u0163ii. Aceast\u0103 re\u0163inere a for\u0163ei de munc\u0103 de c\u0103tre companiile care ar fi trebuit s\u0103 dea faliment reduce productivitatea, dar doar \u00eentr-un mod foarte ciclic. \u201eOdat\u0103 cu rambursarea \u00eemprumuturilor garantate de stat sau cu \u00eencetarea ajutorului, ceea ce trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een 2021 sau 2022 se va \u00eent\u00e2mpla \u00een 2023: treptat, ar trebui s\u0103 vedem cre\u015fterea num\u0103rului de falimente \u00een afaceri\u201d, spune Eric Heyer.<\/p>\n

\nMai mult, nu numai companiile zombi re\u0163in angaja\u0163ii. Companiile aflate pe un teren mai ferm prefer\u0103 \u015fi ele s\u0103-\u015fi p\u0103streze angaja\u0163ii, chiar dac\u0103 nu fac nimic cu ei deocamdat\u0103. De ce fac asta? Deoarece condicile cu comenzi sunt pline p\u00e2n\u0103 la refuz \u00een toat\u0103 Europa. \u00cenainte de criz\u0103, produc\u0103torii estimau c\u0103 aceste comenzi le asigurau o medie de trei luni de produc\u0163ie. Ast\u0103zi termenul este de peste \u015fase luni. Dar companiile nu produc, din cauza problemelor de aprovizionare. Acesta este principalul obstacol \u00een calea activit\u0103\u0163ii, dificult\u0103\u0163ile de recrutare fiind pe locul doi. Dar chiar \u015fi atunci c\u00e2nd nu pot produce din cauza pieselor lips\u0103, \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 angaja\u0163ii. Ele nu vor s\u0103 fie lipsite de for\u0163\u0103 de munc\u0103 atunci c\u00e2nd lan\u0163urile de aprovizionare revin la normal.<\/p>\n

\n

\nExist\u0103 \u015fi o mul\u0163ime de demisii, care pot lua diferite forme. Pe de o parte, a existat \u201eMarea Demisioneal\u0103\u201d anglo-saxon\u0103, cu muncitorii din Marea Britanie \u015fi Statele Unite renun\u0163\u00e2nd definitiv la munc\u0103. \u00cen aceste \u0163\u0103ri, ratele de activitate sunt mai mici dec\u00e2t \u00eenainte de criz\u0103. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 \u201emarea rota\u0163ie\u201d \u00een stil francez, care se vede \u015fi \u00een Spania, unde \u015fi angaja\u0163ii \u00ee\u015fi dau demisia, dar doar pentru a-\u015fi g\u0103si un loc de munc\u0103 altundeva. Cu toate acestea, rata mare de demisie este concentrat\u0103 \u00een r\u00e2ndul noilor angaja\u0163i: cei care tocmai au fost angaja\u0163i \u015fi pleac\u0103 c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu. Acum este infla\u0163ie.<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nUn alt obstacol \u00een calea productivit\u0103\u0163ii \u00eel reprezint\u0103 ratele de absen\u0163\u0103. \u201cAu crescut brusc odat\u0103 cu criza de s\u0103n\u0103tate, ceea ce este normal, dar odat\u0103 cu disponibilitatea vaccinurilor ne a\u015fteptam s\u0103 scad\u0103 la nivelul lor anterioare crizei. Nu este cazul, \u00een special \u00een Fran\u0163a\u201d, spune Eric Heyer. Confruntate cu absen\u0163e repetate, companiile \u015fi-au constituit o mic\u0103 rezerv\u0103 de \u00eenlocuitori \u015fi nu \u00ee\u015fi folosesc pe deplin for\u0163a de munc\u0103.<\/p>\n

\nExist\u0103 \u015fi o mul\u0163ime de demisii, care pot lua diferite forme. Pe de o parte, a existat \u201eMarea Demisioneal\u0103\u201d anglo-saxon\u0103, cu muncitorii din Marea Britanie \u015fi Statele Unite renun\u0163\u00e2nd definitiv la munc\u0103. \u00cen aceste \u0163\u0103ri, ratele de activitate sunt mai mici dec\u00e2t \u00eenainte de criz\u0103. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 \u201emarea rota\u0163ie\u201d \u00een stil francez, care se vede \u015fi \u00een Spania, unde \u015fi angaja\u0163ii \u00ee\u015fi dau demisia, dar doar pentru a-\u015fi g\u0103si un loc de munc\u0103 altundeva. Cu toate acestea, rata mare de demisie este concentrat\u0103 \u00een r\u00e2ndul noilor angaja\u0163i: cei care tocmai au fost angaja\u0163i \u015fi pleac\u0103 c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu. Acum este infla\u0163ie. Marea Britanie a devenit cel mai s\u0103rac stat bogat. \u00cen c\u00e2teva economii europene explozia pre\u0163urilor \u00eei for\u0163eaz\u0103 pe mul\u0163i s\u0103 caute un al doilea loc de munc\u0103 sau ceve de lucru suplimentar pentru a putea acoperi costurile prea mari.<\/p>\n

\nFlorence Pisani, economista de la Candriam, are alte idei. \u201eAm v\u0103zut o sc\u0103dere a productivit\u0103\u0163ii \u00een toate \u0163\u0103rile din zona euro din 2016 \u00eencoace, cu mult \u00eenainte de criza COVID. Este o problem\u0103 mai structural\u0103\u201d, spune ea. \u201e\u00cen realitate, exist\u0103 inegalit\u0103\u0163i puternice \u00eentre companii \u00een ceea ce prive\u015fte productivitatea. Unele companii sunt foarte productive, altele deloc. Multe IMM-uri se chinuie s\u0103 ob\u0163in\u0103 cre\u015fteri de productivitate. Un studiu recent al McKinsey din Statele Unite arat\u0103 c\u0103 aceasta este par\u0163ial \u015fi o problem\u0103 geografic\u0103: companiile productive tind s\u0103 se aglomereze \u00een huburi cu toat\u0103 infrastructura necesar\u0103, cresc\u00e2nd inegalit\u0103\u0163ile \u00eentre regiuni.\u201d<\/p>\n

\nFlorence anticipeaz\u0103 o \u00eencetinire a cre\u0103rii de locuri de munc\u0103 \u00een zona euro, care va fi accentuat\u0103 de politica monetar\u0103 mai restrictiv\u0103 a BCE. Totu\u015fi, \u015fomajul nu va cre\u015fte neap\u0103rat, din cauza sc\u0103derii popula\u0163iei \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 din Europa, care va deveni mai pronun\u0163at\u0103. Italia este un exemplu: conform Istat, p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 popula\u0163ia de v\u00e2rst\u0103 activ\u0103 a \u0163\u0103rii va fi sc\u0103zut cu 1,98 milioane de persoane. \u201eR\u0103m\u00e2n incertitudini macroeconomice puternice, comune tuturor \u0163\u0103rilor europene, precum infla\u0163ia, modific\u0103rile costurilor materiilor prime, PIB-ul na\u0163ional \u015fi global\u201d, explic\u0103 Cristina Tajani. \u201eDar \u00een Italia, problema major\u0103 r\u0103m\u00e2ne declinul demografic, care, pentru prima dat\u0103 de c\u00e2nd curba natalit\u0103\u0163ii a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103, are un impact direct pe pia\u0163a muncii. Iar peninsula italian\u0103 este departe de a fi singura \u0163ar\u0103 afectat\u0103.\u201d   <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u015eomajul, practic, a disp\u0103rut, sc\u0103z\u00e2nd sub 7% din popula\u0163ia activ\u0103 \u00een zona euro, la cel mai redus nivel din ultimii treizeci de ani. Cu toate acestea, productivitatea stagneaz\u0103. Cum este posibil acest lucru? Revista francez\u0103 Alternatives Economiques a c\u0103utat r\u0103spunsuri \u015fi a g\u0103sit ceva tulbur\u0103tor. Nu cu mult timp \u00een urm\u0103 to\u0163i ochii erau a\u0163inti\u0163i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,7218,512],"tags":[7367,217,276,7606,9969,14595,13242],"class_list":["post-216028","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-forta-de-munca","tag-international","tag-locuri-de-munca","tag-munca","tag-productivitate","tag-rata-somajului","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/216028","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=216028"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/216028\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":216036,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/216028\/revisions\/216036"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=216028"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=216028"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=216028"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}