{"id":215906,"date":"2023-05-13T21:19:28","date_gmt":"2023-05-13T21:19:28","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=215906"},"modified":"2023-05-13T21:19:28","modified_gmt":"2023-05-13T21:19:28","slug":"anomalia-sistemului-financiar-din-romania-bancile-aduna-mai-multi-bani-din-economie-de-la-firme-in-depozite-comparativ-cu-creditele-cu-care-finanteaza-efectiv-economia-plusul-fiind-de-16-mld-lei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=215906","title":{"rendered":"Anomalia sistemului financiar din Rom\u00e2nia: B\u0103ncile adun\u0103 mai mul\u0163i bani din economie, de la firme, \u00een depozite comparativ cu creditele cu care finan\u0163eaz\u0103 efectiv economia, plusul fiind de 16 mld. lei, adic\u0103 3 mld. euro. Cum se explic\u0103 aceast\u0103 anomalie?"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong><span style=\"color: rgb(255, 0, 0);\">\u2666 <\/span>Soldul creditelor acordate de b\u0103nci firmelor era \u00een T1\/2023 de 200 de miliarde de lei, iar depozitele firmelor \u00een b\u0103nci erau de 216,5 mld. lei, companiile fiind creditor net fa\u0163\u0103 de b\u0103nci cu peste 16 mld. lei (circa 3 mld. euro). <span style=\"color: rgb(255, 0, 0);\">\u2666&nbsp;<\/span>Aurelian Dochia, analist: \u201eSunt convins c\u0103 b\u0103ncile sunt capabile s\u0103 m\u0103reasc\u0103 creditarea pe m\u0103sur\u0103 ce tensiunile \u015fi incertitudinile curente se vor diminua, deficitul bugetar va fi redus \u015fi absorb\u0163ia fondurilor europene va constitui o ancor\u0103 ce va antrena dezvoltarea \u015fi va crea oportunit\u0103\u0163i \u00een tot mai multe sectoare din economie\u201d.<\/strong><\/p>\n<p>\nSistemul bancar rom\u00e2nesc era \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul primului trimestru (T1) din 2023 debitor net fa\u0163\u0103 de companii, \u00een condi\u0163iile \u00een care firmele \u201ecrediteaz\u0103\u201c practic b\u0103ncile, depozitele companiilor la b\u0103nci fiind mai mari dec\u00e2t soldul creditelor corporate, c\u00e2nd normal ar fi s\u0103 fie invers.<\/p>\n<p>\nSoldul depozitelor companiilor \u00een lei \u015fi valut\u0103 a ajuns la final de T1\/2023 la 216,5 mld. lei, \u00een timp ce stocul creditelor corporate \u00een lei \u015fi valut\u0103 era mai mic, de 200 mld. lei. \u00cen aceste condi\u0163ii, companiile sunt creditor net fa\u0163\u0103 de b\u0103nci cu 16,5 mld. lei (peste 3 mld. euro).<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21870506\/3\/1-cifre.jpg?height=236&#038;width=200\" style=\"width: 200px; height: 236px; margin: 10px; float: left;\" \/>Practic, b\u0103ncile adun\u0103 mai mul\u0163i bani din economie, de la firme, \u00een depozite comparativ cu creditele cu care finan\u0163eaz\u0103 efectiv economia. Cum se explic\u0103 aceast\u0103 anomalie?<\/p>\n<p>\nAnali\u015ftii au sus\u0163inut pe parcursul ultimilor ani c\u0103 este \u00eentr-ade\u00adv\u0103r anormal ca soldul depozitelor so\u00adciet\u0103\u0163ilor comerciale s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t soldul creditelor, explic\u00e2nd aceast\u0103 anomalie prin mai mul\u0163i factori, precum faptul c\u0103 unele firme nu sunt bancabile, av\u00e2nd capitaluri negative, lipsa unor oportunit\u0103\u0163i mai bune de investi\u0163ii sau faptul c\u0103 deficitele bugetare tot mai mari au fost finan\u0163ate \u015fi prin finan\u0163\u0103ri de la b\u0103nci, ceea ce a redus disponi\u00adbilitatea de finan\u0163are a firmelor.<\/p>\n<p>\nProgramele guvernamentale de stimulare a credit\u0103rii firmelor nu au reu\u015fit s\u0103 compenseze dec\u00e2t \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi \u00een mod ineficient dezechili\u00adbrul structural din economie.<\/p>\n<p>\nAnalistul economic Aurelian Dochia aduce \u00een discu\u0163ie situa\u0163ia de incertitudine \u015fi risc din prezent, cu r\u0103zboi la grani\u0163\u0103, reorientarea fluxu\u00adrilor comerciale \u015fi de capital, fr\u0103m\u00e2n\u00adt\u0103rile politice \u015fi legislative, care stimuleaz\u0103 mai degrab\u0103 economisirea \u015fi am\u00e2narea investi\u0163iilor firmelor, el sus\u0163in\u00e2nd \u015fi c\u0103 oamenii de afaceri trebuie s\u0103 pun\u0103 \u00een balan\u0163\u0103 randa\u00admentul unei investi\u0163ii versus dob\u00e2n\u00adzile pe care le-ar avea de pl\u0103tit pentru creditele luate de la banc\u0103, dob\u00e2nzile fiind pe o tendin\u0163\u0103 de cre\u015ftere.<\/p>\n<p>\n\u201eSe poate \u00eent\u00e2mpla ca \u00een anumite perioade sectorul economic s\u0103 acumuleze depozite \u00een b\u0103nci mai mari dec\u00e2t volumul creditelor acordate \u015fi de obicei asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een momente de incertitudine, schimbare \u015fi risc ridicat, c\u00e2nd oamenii de afaceri dar \u015fi familiile prefer\u0103 s\u0103 economiseasc\u0103 a\u015ftept\u00e2nd clarificarea situa\u0163iei \u00eenainte de a se angaja \u00een investi\u0163ii importante. Pandemia, r\u0103zboiul, reorientarea fluxurilor comerciale \u015fi de capital, fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile politice \u015fi legislative etc. ofer\u0103 desigur oportunit\u0103\u0163i pentru multe sectoare, dar \u015fi provoc\u0103ri majore pentru altele. \u00centrebarea la care trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 orice om de afaceri este dac\u0103 randamentul investi\u0163iei sale va fi mai mare dec\u00e2t dob\u00e2nzile pe care le-ar avea de pl\u0103tit \u015fi pentru mul\u0163i, r\u0103spunsul nu este suficient de clar\u201c, a explicat Dochia pentru ZF.<\/p>\n<p>\nEl sus\u0163ine c\u0103 trebuie s\u0103 nu uit\u0103m aspecte precum structura \u00eentreprinderilor rom\u00e2ne\u015fti, dominate de firme mici \u015fi mijlocii subcapitalizate, care adesea nu \u00eentrunesc criteriile minime de creditare. \u201eChiar \u015fi conform legisla\u0163iei curente, multe firme nici nu ar trebui s\u0103 existe av\u00e2nd un activ net bilan\u0163ier negativ.\u201c Dar cel mai important, spune el, este faptul c\u0103 volumul credit\u0103rii a crescut permanent, chiar dac\u0103 mai \u00eencet dec\u00e2t volumul depozitelor.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21870506\/1\/5-main.jpg?height=392&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 392px;\" \/><\/p>\n<p>\n\u00cen plus, o parte important\u0103 din resursele b\u0103ncilor s-a \u00eendreptat spre creditarea statului, care are un deficit bugetar semnificativ. \u201eSunt convins c\u0103 b\u0103ncile sunt capabile s\u0103 m\u0103reasc\u0103 creditarea pe m\u0103sur\u0103 ce tensiunile \u015fi incertitudinile curente se vor diminua, deficitul bugetar va fi redus \u015fi absorb\u0163ia fondurilor europene va constitui o ancor\u0103 ce va antrena dezvoltarea \u015fi va crea oportunit\u0103\u0163i \u00een tot mai multe sectoare din economie\u201c, anticipeaz\u0103 Aurelian Dochia.<\/p>\n<p>\nB\u0103ncile au fost nevoite \u00een ultimii ani s\u0103 se bazeze mai mult pe sursele de finan\u0163are locale, \u00een condi\u0163iile \u00een care au pierdut o parte din liniile de finan\u0163are de la b\u0103ncile-mam\u0103, linii care \u00een perioada de cre\u015ftere economic\u0103 de dinainte de criza izbucnit\u0103 \u00een 2008\/2009 au reprezentat principalul motor de sus\u0163inere a credit\u0103rii.<\/p>\n<p>\n\u015ei cumulat, volumul \u00eemprumuturilor sectorului privat este \u00een continuare mai sc\u0103zut comparativ cu soldul sumelor economisite de popula\u0163ie \u015fi companii la b\u0103nci, iar raportul credite\/depozite (retail plus coporate) a cobor\u00e2t la finalul anului 2022 \u015fi \u00een T1\/2023 la circa 70%, conform datelor BNR. Nivelul sc\u0103zut al acestui raport indic\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 \u00een continuare spa\u0163iu pentru intensificarea credit\u0103rii, iar institu\u0163iile de credit au \u015fi capitalul, \u015fi lichiditatea necesare pentru finan\u0163area economiei, dup\u0103 cum au recunoscut \u015fi bancherii.<\/p>\n<p>\nCompaniile \u015fi-au men\u0163inut pozi\u0163ia de creditor net \u00een raport cu b\u0103ncile cu toate c\u0103 pia\u0163a credit\u0103rii s-a mai redresat, \u00eemprumuturile acordate firmelor cresc\u00e2nd \u00een 2021, 2022 \u015fi T1\/2023 cu o vitez\u0103 mai mare fa\u0163\u0103 de creditarea popula\u0163iei, mai ales pe componenta \u00een valut\u0103. De\u015fi \u00eemprumu\u00adturile pentru companii au crescut, volumul credit\u0103rii a r\u0103mas \u00een urma stocului depozitelor.<\/p>\n<p>\n\u00cen timp ce pe palierul creditelor \u00een valut\u0103 se observ\u0103 c\u0103 \u00eemprumuturile pentru companii au fost motorul principal, la creditele \u00een lei la sf\u00e2r\u015fitul anului 2022 \u015fi \u00een primele luni din 2023 viteza creditelor retail \u00een lei a dep\u0103\u015fit viteza creditelor corporate \u00een lei, dup\u0103 ce anterior tot creditele pentru firme cre\u015fteau cu ritmuri mai mari.<\/p>\n<p>\nDin 2021 viteza de cre\u015ftere a creditelor corporate \u00een lei dep\u0103\u015fise ritmul credit\u0103rii retail \u00een lei, iar creditarea corporate \u00een valut\u0103 a r\u0103mas pe plus, \u00een timp ce \u00eemprumuturile retail \u00een valut\u0103 au tot sc\u0103zut, \u00eencep\u00e2nd din prim\u0103vara lui 2022 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u015fi soldul total al creditelor corporate \u00een lei \u015fi valut\u0103 a trecut de volumul \u00eemprumuturilor popula\u0163iei \u00een lei \u015fi valut\u0103.<\/p>\n<p>\nUnul dintre factorii importan\u0163i care au impulsionat creditarea pentru firme a fost continuarea programului guvernamental IMM Invest, prin care statul rom\u00e2n, prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a garantat un procent important din valoarea creditelor acordate pentru finan\u0163area IMM-urilor, \u00een func\u0163ie de tipul companiei.<\/p>\n<p>\nConform unui studiu al ARB, doar \u00een anul 2021 au fost \u00een sold credite noi pentru companii de 60 mld. lei, dintre care 30 mld. lei au fost garantate de FNGCIMM, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 jum\u0103tate dintre creditele corporate din 2021 au fost garantate de stat. \u00cens\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce dob\u00e2nzile la lei au crescut, nici programele guvernamentale nu au mai putut s\u0103 impulsioneze foarte mult creditarea \u00een lei.<\/p>\n<p>\nCompaniile au continuat s\u0103 prefere \u015fi \u00een martie 2023 creditele \u00een valut\u0103, mai ieftine, redescoperite \u00eencep\u00e2nd din a doua parte a anului 2022, odat\u0103 cu cre\u015fterea dob\u00e2nzilor la lei. Ritmul anual de cre\u015ftere al \u00eemprumuturilor corporate \u00een valut\u0103 a ajuns \u00een martie 2023 la 46,7% fa\u0163\u0103 de martie 2022, mult peste avansul creditelor corporate \u00een lei din aceea\u015fi perioad\u0103.<\/p>\n<p>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte creditele corporate \u00een lei, viteza anual\u0103 a \u00eencetinit la doar 0,5% \u00een martie 2023, mult sub viteza din martie 2022, de circa 27%.<\/p>\n<p>\nDob\u00e2nzile la lei au sprintat puternic \u00eencep\u00e2nd din a doua parte a anului 2022, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u015fi infla\u0163ia a explodat, dep\u0103\u015find 16%, iar dob\u00e2nzile mari au redus apetitul pentru \u00eemprumuturi \u00een lei \u015fi au trimis firmele spre creditele \u00een valut\u0103, unde dob\u00e2nzile sunt mai mici.<\/p>\n<p>\nDe exemplu, la creditele corporate noi \u00een lei dob\u00e2nda medie a ajuns \u00een luna februarie 2023 la 9,6%, (dup\u0103 ce \u00een 2021 era sub 5%, iar \u00een primele luni din 2022 oscila \u00een jurul a 6%), fiind dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de dob\u00e2nda la creditele pentru firme \u00een euro, care era \u00een februarie de 4,95%.<\/p>\n<p>\n\u00cemprumuturile \u00een lei pentru firme au ajuns la finalul lunii martie 2023 la un sold de circa 104,5 mld. lei, dup\u0103 cre\u015fterea cu doar 0,5% fa\u0163\u0103 de martie 2022, \u00een timp ce soldul creditelor corporate \u00een valut\u0103 a fost la final de T1\/2023 de echivalentul a 95,5 mld. lei, dup\u0103 saltul de 46,7% fa\u0163\u0103 de martie 2022.<\/p>\n<p>\nDe\u015fi \u00een privin\u0163a stocurilor, creditele corporate \u00een lei continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 un nivel mai mare dec\u00e2t cele \u00een valut\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte volumele noi \u00eencep\u00e2nd din luna septembrie 2022 volumul creditelor noi corporate \u00een euro a dep\u0103\u015fit volumul creditelor noi corporate \u00een lei pentru prima dat\u0103 \u00een ultimul deceniu.<\/p>\n<p>\n\u00cen luna martie 2023 \u00eemprumuturile acordate companiilor \u00een lei \u015fi valut\u0103 le-au dep\u0103\u015fit pe cele acordate popula\u0163iei, ajung\u00e2nd la peste jum\u0103tate din soldul total al creditelor private din bilan\u0163urile bancherilor, respectiv 200 mld. lei (54% din total).<\/p>\n<p>\nPe partea de depozite, la final de T1\/2023 companiile aveau la b\u0103nci economii \u00een lei de 166,2 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu circa 17% fa\u0163\u0103 de nivelul din martie 2022, \u00een timp ce depozitele firmelor \u00een valut\u0103 au cobor\u00e2t la 50,3 mld. lei, dup\u0103 o sc\u0103dere cu aproape 9% fa\u0163\u0103 de martie 2022.<\/p>\n<p>\nPer total, creditul privat retail \u015fi corporate, cea mai important\u0103 surs\u0103 de finan\u0163are a economiei reale, a continuat s\u0103 creasc\u0103 \u00een primele trei luni din 2023, viteza \u00eemprumuturilor acordate de b\u0103nci ajung\u00e2nd \u00een martie la 10%, p\u00e2n\u0103 la un sold de 370,5 mld. lei, \u00een condi\u0163iile \u00een care dob\u00e2nzile sunt pe o pant\u0103 de cre\u015ftere. Ritmul de majorare a creditelor a dep\u0103\u015fit \u015fi viteza de cre\u015ftere a depozitelor.<\/p>\n<p>\nDepozitele totale, corporate \u015fi retail, au totalizat la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie 524,5 mld. lei, \u00een cre\u015ftere cu 9,5% fa\u0163\u0103 de nivelul din martie 2022.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u2666 Soldul creditelor acordate de b\u0103nci firmelor era \u00een T1\/2023 de 200 de miliarde de lei, iar depozitele firmelor \u00een b\u0103nci erau de 216,5 mld. lei, companiile fiind creditor net fa\u0163\u0103 de b\u0103nci cu peste 16 mld. lei (circa 3 mld. euro). \u2666&nbsp;Aurelian Dochia, analist: \u201eSunt convins c\u0103 b\u0103ncile sunt capabile s\u0103 m\u0103reasc\u0103 creditarea pe [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7267,201,485,7981,183],"class_list":["post-215906","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banci","tag-companii","tag-credite","tag-firme","tag-imprumut"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/215906","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=215906"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/215906\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=215906"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=215906"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=215906"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}