Cei 1.700 de muncitori care au facut greva la fabrica de
\ncomponente auto Honda Lock din Zhongshan sunt in mare parte
\nimigranti saraci, cu cel mult gimnaziul la baza. Dar sunt
\nsurprinzator de in pas cu noutatile tehnologice.<\/p>\n
La cateva ore dupa ce au inceput una dintre cele mai recente
\ngreve, ei au inceput sa puna pe internet detalii minutioase despre
\nprotestul lor, raspandind vestea despre el nu doar in randul
\ncolegilor de la fabrica, dar si printre ceilalti muncitori
\nnelinistiti si gata de greva din restul Chinei.<\/p>\n
Prin intermediul unor mesaje text trimise de pe telefonul mobil,
\nei i-au indemnat pe colegii de la alte uzine sa reziste presiunilor
\nvenite din partea sefilor. S-au logat pe un site controlat de
\nguvern – workercn.cn – care se transforma tot mai mult intr-un hub
\ndigital pentru miscarea muncitoreasca. Si, inarmati cu
\ncalculatoare, ei au incarcat pe site filmulete in care se vede cum
\nangajatii de la securitatea fabricii ii agreseaza pe angajati. “Am
\nfilmat greva cu telefoanele mobile si am decis sa urcam filmuletele
\npe site, ca sa vada si altii cum am fost noi tratati”, spune un
\nangajat de 20 de ani de la Honda, care a cerut sa nu i se dea
\nnumele, de frica represiunilor.<\/p>\n
Muncitorii nemultumiti de la aceasta fabrica din sudul tarii au
\nluat exemplu de la alte grupuri online de grevisti de la alte
\nfabrici Honda, care de-a lungul lunii mai au deschis forumuri pe
\ninternet si au facut site-uri pe care publicau cele mai recente
\ninformatii despre propria lor lupta cu producatorul japonez asupra
\nsalariilor si a conditiilor de munca.<\/p>\n
Ei au reusit insa sa atinga o retea comunicationala mai larga,
\npermitandu-le muncitorilor din intreaga China sa le impartaseasca
\ndoleantele si strategiile. Unii lideri grevisti spun ca petrec mare
\nparte din timp cautand pe internet informatii despre legislatia
\nmuncii din tara lor.<\/p>\n
Cu telefoanele mobile si tastaturile pregatite, membrii miscarii
\nmuncitoresti care ia nastere acum par sa fenteze deocamdata cenzura
\noficiala, in efortul lor de a atrage un sprijin mai larg pentru
\nceea ce numesc un razboi impotriva corporatiilor lacome si a
\naliatilor lor din administratia locala.<\/p>\n
<\/p>\n
N-ar fi fost posibil asa ceva daca in ultimul deceniu guvernul
\nchinez nu ar fi facut un demers constant de a micsora discrepantele
\ndigitale din tara, reducand preturile telefoanelor mobile si al
\naccesului la internet – o campanie de modernizare care a facut ca
\ntara asiatica sa aiba cea mai mare populatie cu acces la internet
\ndin lume (400 de milioane) si le-a permis si celor mai saraci
\ndintre saraci sa intre pe internet si sa-si faca acum cunoscute
\ndoleantele referitoare la conditiile de munca. “Multi nu s-au
\ngandit ca si muncitorii se pot organiza folosind aceste
\ntehnologii”, explica Goubin Yang, profesor la Colegiul Barnard.
\nServiciile de internet si dispozitivele electronice, spun
\nanalistii, au devenit vehiculele schimbarilor sociale cam la fel
\ncum masina de scris si presa tipografica au fost mijloacele de
\ninformare preferate in iunie 1989, cand protestele din Piata
\nTienanmen din Beijing s-au soldat cu sute de morti.<\/p>\n
O intrebare stringenta acum este daca si cand va incerca
\nguvernul sa striveasca miscarile muncitoresti daca ele vor ajunge o
\namenintare prea mare la adresa ordinii sociale actuale. Deja
\nguvernul a inceput sa inchida unele site-uri legate de miscarea
\ngrevista si a sters multe dintre postarile despre greva de pe
\nbloguri.<\/p>\n
Serviciul de mesagerie instant QQ, care poate fi accesat de pe
\ninternet sau de pe telefonul mobil, si care a fost probabil reteaua
\npreferata la inceput de liderii grevisti, gratie popularitatii ei
\nin randul tinerilor, a fost rapid inflitrata de oficialii de la
\nHonda Lock si de agentii de securitate ai guvernului, fortandu-i pe
\nprimii sa se mute pe site-uri alternative.”Nu mai foloim QQ”, spune
\nunul dintre liderii grevistilor. Analistii spun ca schimbarea a
\nfost o miscare buna. “QQ nu ofera nicio protectie fata de
\nintruziunea autoritatilor chineze si au facut foarte bine ca nu-l
\nmai folosesc”, spune Rebecca MacKinnon, cercetator asociat la
\nCentrul pentru politici ale tehnologiei informatiei de la
\nUniversitatea Princeton. “QQ nu e sigur. La fel de bine poti sa-ti
\ntrimiti informatiile la Oficiul pentru Securitate Publica”.<\/p>\n
Dar activistii spune ca eludeaza aceste constrangeri schimband
\ndiverse platforme, inclusiv o retea similara cu Skype, denumita YY
\nVoice, si folosind cuvinte codate ca sa discute convocarile despre
\nla proteste.\n <\/p>\n
<\/p>\n
De ani de zile, activistii sindicali au tot facut publice
\nconditiile grele de munca din uzinele din China, inregistrand in
\nsecret imagini si filmulete cu telefoanele mobile din fabrici si
\npublicand pe internet documente care demonstrau violarea
\nlegislatiei muncii. Ce e nou si de remarcat e ca aceste activitati,
\nfoste clandestine, au devenit acum deschise si la vedere. In mai,
\nspre exemplu, cand au fost relatari despre o serie de sinucideri
\nmisterioase la uzina Foxconn Technology din apropiere de Zhonshan,
\nunul dintre cei mai mari producatori de electronice, au aparut
\nfilmulete video online care arata cum agentii de securitate ii
\nmaltrateaza pe muncitori.<\/p>\n
Iar cativa utilizatori care s-au recomandat ca muncitori la
\nFoxconn au pus pe internet fisele de pontaj, aratand ca orele lor
\nsuplimentare depaseau limitele stabilite prin lege. In Zhongshan,
\nunde multi dintre muncitorii de la Honda Lock s-au intors temporar
\nla munca, in vreme ce negocierile privitoare la salarii continuau,
\nmuncitorii au urmat un model clasic, stabilit de cei care au intrat
\nin greva in mai la o fabrica Honda de angrenaje de transmisie din
\norasul Foshan.<\/p>\n
Liderii grevei din Foshan au organizat si au comunicat cu peste
\n600 de muncitori prin diverse mijloace, inclusiv prin infiintarea
\nunor camere de chat pe QQ. “Eu am creat una chiar in noaptea
\ndinaintea grevei, si avea deja 40 de membri”, marturiseste Xiao
\nLang, unul dintre cei doi lideri ai grevistilor din Foshan. Xiao a
\nfost concediat de Honda dupa ce a condus protestele. Muncitorii de
\nla alte uzine Honda spun ca au urmarit online ce se intampla la
\nFoshan si au inceput sa se gandeasca la propriile proteste.<\/p>\n
Guvernul chinez a permis presei controlate de stat sa publice si
\nsa transmita stiri despre prima greva de la Foshan. Dar cand
\nstirile despre greva au devenit virale, guvernul a emis o directiva
\ncare interzicea practic relatarile. Eforturile de comunicare ale
\nmuncitorilor n-au incetat insa.<\/p>\n
Cei din aceeasi generatie cu muncitorii chinezi, mai putin
\ndispusi sa accepte salariile si conditiile de lucru ale
\npredecesorilor lor, sunt si printre primii locatari ai mediului
\ndigital chinezesc. Unul dintre grevistii din Zhongshan, care are in
\njur de 20 de ani, spune ca foloseste calculatorul de cand avea 7
\nani. A invatat sa urce filmulete pe Youku.com si pe 56.com si
\nciteste stirile pe Baidu.com. Tot el a scris posturi pe blog despre
\ngreva de la Honda Lock si articolele de pe QQ si a spus ca unele
\ndintre comentariile lui au fost preluate de presa straina, ceea ce
\na atras si mai mult a atentiei asupra grevei de la Honda Lock.
\nIntre timp, spune el, presa chineza controlata de stat a ignorat
\ntelefoanele pe care el le-a dat in incercarea de a atrage si alte
\nrelatari despre greva.<\/p>\n
Muncitorii de la Honda Lock asteapta inca rezultatele
\nnegocierilor conduse de guvern pentru salarii mai mari si pentru
\nconditii mai bune de munca. Chiar daca le-au fost oferite cresteri
\nde salarii de doar 11%, multi dintre muncitori spun ca sunt
\nincrezatori ca vor primi o crestere cu 50% a salariilor, pana la
\n234 de dolari pe luna, la fel cum au primit muncitorii de la
\nfabrica Honda din Foshan. “Toate acestea nu s-ar fi putut intampla
\ndaca n-am fi auzit despre ce s-a intamplat in Foshan”, spune
\nmuncitorul, care foloseste calculatorul de la varsta de 7 ani. “Am
\nurmat exemplul lor si, prin urmare, de ce n-am primi aceeasi
\ncrestere ca si ei?”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Revoltele contra conditiilor de munca ale lucratorilor din China au loc intr-un context neasteptat de bine garnisit tehnologic, cu SMS-uri si filmulete urcate pe diverse site-uri si bine supravegheata din umbra de guvernul chinez.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[8988],"class_list":["post-21576","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21576","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21576"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21576\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41253,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21576\/revisions\/41253"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21576"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21576"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21576"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}