\nUnul din patru copii rom\u00e2ni are sau a avut m\u0103car un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate; mama a fost plecat\u0103, \u00een medie, 3,2 ani din cei 4,5 \u00een care copilul s-a confruntat cu migra\u0163ia mamei; 58% dintre mamele plecate se \u00eentorc \u00een \u0163ar\u0103 o dat\u0103 pe an, potrivit unui sondaj realizat de Salva\u0163i Copiii.<\/p>\n
\nAproape un sfert dintre copiii rom\u00e2ni care au acum v\u00e2rste \u00eentre 0-17 ani \u00eemplini\u0163i au avut sau au un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, arat\u0103 datele unui studiu na\u0163ional complex realizat de Organiza\u0163ia Salva\u0163i Copiii Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nItalia (21%), Spania (17%) \u015fi Austria (12%) sunt primele trei destina\u0163ii de migra\u0163ie pentru munc\u0103 \u00een cazul femeilor; \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor, acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) \u015fi Marea Britanie (14%).<\/p>\n
\nAproape o treime dintre copiii care au fost \u00eentreba\u0163i (31%) declar\u0103 c\u0103 nu au fost de acord cu plecarea p\u0103rintelui (p\u0103rin\u0163ilor) la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen medie, mama pleac\u0103 prima dat\u0103 la v\u00e2rsta de 6 ani \u015fi 11 luni a copilului; a fost plecat\u0103, \u00een medie, 3,2 ani din cei 4,5 \u00een care copilul s-a confruntat cu migra\u0163ia mamei \u015fi dintre mamele plecate s\u0103 munceasc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, 58% se \u00eentorc \u00een \u0163ar\u0103 o dat\u0103 pe an, relev\u0103 ancheta.<\/p>\n
\nExperien\u0163a migra\u0163iei este similar\u0103 \u00een urban \u015fi \u00een rural: 61,5% dintre copiii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i au fost vreodat\u0103 pleca\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate au sau au avut doar tat\u0103l plecat (aproximativ 587.000 de copii), 20,4% au sau au avut doar mama plecat\u0103 (aproximativ 194.000 de copii), iar 18,1% au avut pleca\u0163i ambii p\u0103rin\u0163i (aproximativ 173.000 de copii). Prin raportare la volumul de referin\u0163\u0103 utilizat \u00een e\u015fantionare, respectiv 3.896.943 de copii, rezult\u0103 c\u0103 aproape un milion de copii, respectiv 954.000 de copii au sau au avut experien\u0163a plec\u0103rii unuia dintre p\u0103rin\u0163i pe parcursul copil\u0103riei, p\u00e2n\u0103 la data studiului.<\/p>\n
\nDate relevante, care arat\u0103 dimensiunea fenomenului copiilor r\u0103ma\u015fi \u00een \u0163ar\u0103, \u00een urma migra\u0163iei economice a p\u0103rin\u0163ilor, arat\u0103 c\u0103 13,8% dintre copii au avut \u00een ultimul an cel pu\u0163in unul dintre p\u0103rin\u0163i plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. Prin extrapolare la popula\u0163ia de copii de referin\u0163\u0103 (3.896.943), este estimat un volum de aproximativ 536.000 de copii care \u00een ultimul an (iunie 2021-iunie 2022) au avut cel pu\u0163in un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\nIerarhia motivelor care au stat la baza deciziei de a pleca la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate este aproximativ similar\u0103 \u00een cazul mamelor plecate \u015fi \u00een cazul ta\u0163ilor pleca\u0163i. Se eviden\u0163iaz\u0103 \u00eens\u0103, urm\u0103toarele aspecte: motiva\u0163ia venitului individual sc\u0103zut \u00een cazul mamelor (36%) ocup\u0103 o pondere mai mare dec\u00e2t \u00een cazul ta\u0163ilor (32%); motiva\u0163ia \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii situa\u0163iei generale a familiei ocup\u0103 o pondere semnificativ mai mare pentru ta\u0163i (33%) \u00een compara\u0163ie cu mamele (26%). Motiva\u0163ia banilor pentru educa\u0163ia copiilor ocup\u0103 o pondere de dou\u0103 ori mai ridicat\u0103 \u00een r\u00e2ndul mamelor (11%) dec\u00e2t \u00een r\u00e2ndul ta\u0163ilor (5%). 87% dintre p\u0103rin\u0163ii pleca\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een ultimul an obi\u015fnuiau\/obi\u015fnuiesc s\u0103 trimit\u0103 bani apar\u0163in\u0103torilor\/copiilor r\u0103ma\u015fi \u00een \u0163ar\u0103. Frecven\u0163a discu\u0163iilor copiilor cu p\u0103rintele plecat tinde s\u0103 creasc\u0103 odat\u0103 cu cre\u015fterea \u00een v\u00e2rst\u0103 a copilului, p\u00e2n\u0103 la atingerea pragului de 14 ani pentru copil, dup\u0103 care tendin\u0163a este u\u015for descendent\u0103. Majoritatea copiilor vorbesc cu p\u0103rintele plecat zilnic.<\/p>\n
\nDe remarcat este faptul c\u0103 20% dintre adolescen\u0163ii (15-17 ani) care au un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate (unul din cinci) vorbe\u015fte cu el o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 sau mai rar. Principalul mijloc de comunicare cu p\u0103rin\u0163ii pleca\u0163i sunt platformele video (77%).<\/p>\n
\n\u00cen medie, copiii cu p\u0103rin\u0163ii pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate merg semnificativ mai pu\u0163in la medic (2,2 ori pe an) dec\u00e2t copiii care nu se afl\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie (2,5 ori pe an), de\u015fi nevoile medicale \u00een cele dou\u0103 categorii nu sunt semnificativ diferite.<\/p>\n
\nPentru pu\u0163in peste jum\u0103tate dintre copii (57%, aproximativ 305.000 de copii) apar\u0163in\u0103torii declar\u0103 c\u0103 \u015fcoala a fost informat\u0103 cu privire la situa\u0163ia copilului c\u00e2t timp p\u0103rintele a fost plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. Probabilitatea de informare este u\u015for mai ridicat\u0103 \u00een mediul urban (58) dec\u00e2t \u00een mediul rural (55%). Probabilitatea ca \u015fcoala s\u0103 fie anun\u0163at\u0103 scade semnificativ odat\u0103 cu cre\u015fterea \u00een v\u00e2rst\u0103 a copiilor, nivelul de informare \u00een cazul copiilor din ciclul primar fiind cel mai ridicat.<\/p>\n
\nEste de remarcat faptul c\u0103, dac\u0103 \u00een cazul apar\u0163in\u0103torilor, 83% dintre ace\u015ftia declar\u0103 c\u0103 \u00een decizia de plecare a p\u0103rintelui a fost implicat \u015fi copilul, ponderea \u00een care copiii declar\u0103 c\u0103 au fost implica\u0163i este semnificativ mai mic\u0103 (62%). Chiar dac\u0103 \u00eentr-o pondere mic\u0103 la nivelul popula\u0163iei de copii, \u00een general, toate comportamentele de risc declarate de c\u0103tre apar\u0163in\u0103tori caracterizeaz\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 semnificativ mai mare copiii cu cel pu\u0163in un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate dec\u00e2t pe ceilal\u0163i copii.<\/p>\n
\nCopiii cu cel pu\u0163in un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au o probabilitate de cinci ori mai mare (560%) de a consuma frecvent alcool, \u00een compara\u0163ie cu ceilal\u0163i copii. Copiii cu cel pu\u0163in un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au o probabilitate dubl\u0103 prin compara\u0163ie cu ceilal\u0163i copii de a fuma frecvent. De asemenea, copiii cu cel pu\u0163in un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au o probabilitate de \u015fase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilal\u0163i copii (\u00een corela\u0163ie cu problemele de externalizare identificate anterior \u015fi sentimentele negative pe care copilul le resimte). Copiii cu cel pu\u0163in un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au o probabilitate de peste \u015fase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substan\u0163e interzise \u00een compara\u0163ie cu ceilal\u0163i copii. Copiii cu cel pu\u0163in un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au o probabilitate de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t \u00een r\u00e2ndul celorlal\u0163i copii s\u0103 aib\u0103 un comportament agresiv fa\u0163\u0103 de al\u0163i copii.<\/p>\n
\nDe\u015fi situa\u0163ia material\u0103 a familiilor cu un membru plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate este perceput\u0103 a fi mai bun\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul celorlalte familii, \u00eencrederea \u00een evolu\u0163iile viitoare la nivel de familie este mai re\u0163inut\u0103 at\u00e2t \u00een privin\u0163a performan\u0163elor \u015fcolare ale copiilor c\u00e2t \u015fi starea de s\u0103n\u0103tate a familiei \u015fi starea general\u0103 a gospod\u0103riei. Astfel, apar\u0163in\u0103torii copiilor cu cel pu\u0163in un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate: au o probabilitate cu 11% mai mic\u0103 dec\u00e2t ceilal\u0163i responden\u0163i de a considera c\u0103 \u00een anul urm\u0103tor performan\u0163ele copiilor se vor \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i; au o probabilitate cu 8% mai mic\u0103 de a considera c\u0103 \u00een anul viitor starea de s\u0103n\u0103tate a familiei se va \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i; au o probabilitate cu 7% mai mic\u0103 de a considera c\u0103 starea gospod\u0103riei se va \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i \u00een anul urm\u0103tor. Referitor la acest aspect, ipoteza Salva\u0163i Copiii are \u00een vedere o stare de anxietate generat\u0103 de nesiguran\u0163a locului de munc\u0103 \u015fi de sentimentul vulnerabilit\u0103\u0163ii ocupa\u0163ionale care se reflect\u0103 \u015fi asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi performan\u0163ei \u015fcolare a copilului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Unul din patru copii rom\u00e2ni are sau a avut m\u0103car un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate; mama a fost plecat\u0103, \u00een medie, 3,2 ani din cei 4,5 \u00een care copilul s-a confruntat cu migra\u0163ia mamei; 58% dintre mamele plecate se \u00eentorc \u00een \u0163ar\u0103 o dat\u0103 pe an, potrivit unui sondaj realizat de Salva\u0163i Copiii. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[15278,32845,12655],"class_list":["post-215594","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-copil","tag-parinte","tag-strainatate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/215594","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=215594"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/215594\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=215594"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=215594"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=215594"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}