{"id":215542,"date":"2023-05-03T11:40:02","date_gmt":"2023-05-03T11:40:02","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=215542"},"modified":"2023-05-03T11:40:02","modified_gmt":"2023-05-03T11:40:02","slug":"bogatul-si-statul-ii-platesc-saracului-mancarea-iar-saracul-poate-alege-ce-sa-manance-atat-timp-cat-e-ceva-sanatos","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=215542","title":{"rendered":"Bogatul \u015fi statul \u00eei pl\u0103tesc s\u0103racului m\u00e2ncarea, iar s\u0103racul poate alege ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nce at\u00e2t timp c\u00e2t e ceva s\u0103n\u0103tos"},"content":{"rendered":"

\nC\u00e2nd pre\u0163urile alimentelor cresc \u00een \u00eentreaga lume, pentru \u0163\u0103rile s\u0103race pericolul cel mai mare este foametea. \u00cen economiile mai dezvoltate, riscul este reducerea accesului la o nutri\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103. Fran\u0163a \u015fi Belgia, \u0163\u0103ri  – providen\u0163\u0103 cu resurse financiare \u015fi agricole, experimenteaz\u0103 cu o form\u0103 unic\u0103 de \u201esecuritate social\u0103 pentru alimente\u201d.<\/strong><\/p>\n

\n\u00centr-o diminea\u0163\u0103 de iarn\u0103 \u00een Schaerbeek, un cartier plin de via\u0163\u0103 din nord-estul Bruxelles-ului, Marie-Christine Hache se plimb\u0103 pe culoarele supermarketului BEES Coop umpl\u00e2ndu-\u015fi c\u0103ruciorul de cump\u0103r\u0103turi cu fructe, legume, nuci, orez, legume \u015fi paste organice, scrie BBC.<\/p>\n

\nPentru Hache, povara achizi\u0163iilor de alimente \u00een mijlocul unui val de pre\u0163uri record a fost u\u015furat\u0103 prin participarea la una dintre cele dou\u0103 ini\u0163iative noi prin care se testeaz\u0103 \u201esecuritatea social\u0103 pentru alimente\u201d. Accesul la alimente este o preocupare tot mai mare pentru un num\u0103r \u00een cre\u015ftere de gospod\u0103rii din \u00eentreaga lume, deoarece oamenii se chinuie s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 celei mai mari crize a costului vie\u0163ii dintr-o genera\u0163ie sau chiar dou\u0103. Cum unele familii sunt for\u0163ate s\u0103 reduc\u0103 din consumul de alimente pentru a acoperi alte cheltuieli esen\u0163iale, insecuritatea alimentar\u0103 este \u00een cre\u015ftere \u00een \u00eentreaga lume. Ideea de securitate social\u0103 pentru alimente ar putea suna exagerat.<\/p>\n

\nDar prin proiecte recent lansate \u00een Montpellier, din Fran\u0163a, \u015fi la Bruxelles, \u00een Belgia, colectivit\u0103\u0163i \u00een plin\u0103 dezvoltare de ONG-uri, fermieri, cercet\u0103tori \u015fi cet\u0103\u0163eni de r\u00e2nd experimenteaz\u0103 cu ideea c\u0103 alimentele de calitate, hr\u0103nitoare \u015fi ecologice ar trebui s\u0103 fie accesibile tuturor, indiferent de venituri. \u201eA m\u00e2nca s\u0103n\u0103tos \u015fi a avea acces la alimente de calitate este costisitor \u015fi doar o parte mic\u0103 a popula\u0163iei \u00ee\u015fi poate permite s\u0103 fac\u0103 acest lucru\u201d, spune Margherita Via, manager de proiect la BEES Coop. Inspirate de sistemele universale de asisten\u0163\u0103 medical\u0103 precum cele din Fran\u0163a \u015fi Belgia, grupuri ale societ\u0103\u0163ii civile au propus \u00eenfiin\u0163area unei noi ramuri de securitate social\u0103 \u00een baza c\u0103reia fiecare cet\u0103\u0163ean s\u0103 primeasc\u0103 o indemniza\u0163ie lunar\u0103 care s\u0103 \u00eei permit\u0103 s\u0103 cumpere alimente ce respect\u0103 anumite criterii de mediu \u015fi etic\u0103. \u00cen esen\u0163\u0103, ideea este de a nu mai considera alimentele o marf\u0103. \u201eEste necesar\u0103 o revizuire total\u0103 a sistemului alimentar agroindustrial bazat\u0103 pe dreptul la hran\u0103\u201d, spune agronomul Mathieu Dalmais, unul din liderii mi\u015fc\u0103rii \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163area ei \u00een 2017 prin munca sa la ISF-AgriSTA, una dintre cele 11 organiza\u0163ii care lucreaz\u0103 la proiect \u00een Fran\u0163a.<\/p>\n

\nPe m\u0103sur\u0103 ce costurile sistemului alimentar industrial modern, globalizat \u2013 pierderea biodiversit\u0103\u0163ii, exploatarea for\u0163ei de munc\u0103, risipa alimentar\u0103, bolile \u2013 s-au accentuat \u00een ultimii ani, apelurile pentru transformarea acestuia s-au \u00eenmul\u0163it. Rezolvarea eficient\u0103 a acestor probleme necesit\u0103 o abordare sistematic\u0103 \u015fi aici intervine securitatea social\u0103 pentru alimente, explic\u0103 Jonathan Peuch, ofi\u0163er de advocacy pentru dreptul la hran\u0103 \u015fi nutri\u0163ie la Fian Belgium. \u00cen cadrul schemei propuse pentru Fran\u0163a \u015fi Belgia, fiecare persoan\u0103 (sau p\u0103rin\u0163ii pentru minori) ar primi automat o sum\u0103 fix\u0103 \u00een fiecare lun\u0103 prin, de exemplu, un card special. S-au propus \u00eentre 100 \u015fi 150 euro lunar pentru adul\u0163i \u015fi \u00eentre 50 \u015fi 75 euro pentru copii. La fel ca la asisten\u0163a medical\u0103, sistemul ar fi finan\u0163at prin contribu\u0163ii din partea fiec\u0103rui cet\u0103\u0163ean propor\u0163ional cu venitul acestuia. \u00cen Belgia, Fian a propus ca persoanele care c\u00e2\u015ftig\u0103 3.000 euro lunar brut s\u0103 contribuie cu 150 euro \u00een fiecare lun\u0103, cei care c\u00e2\u015ftig\u0103 mai mult contribuind cu mai mult, iar cei care c\u00e2\u015ftig\u0103 mai pu\u0163in contribuind cu mai pu\u0163in. Cu toate acestea, to\u0163i ar primi 150 euro lunar. De fapt, un astfel de mecanism ar ajuta la redistribuirea avu\u0163iei de la cei cu cele mai multe mijloace c\u0103tre cei cu cele mai pu\u0163ine. Finan\u0163area suplimentar\u0103 ar putea fi str\u00e2ns\u0103 printr-o contribu\u0163ie a statului, de exemplu din impozitele pe profitul companiilor multina\u0163ionale alimentare sau prin cre\u015fterea accizelor la produsele care pot afecta s\u0103n\u0103tatea cum ar fi alcoolul \u015fi tutunul.<\/p>\n

\n\u201eUnii oameni spun c\u0103 din punct de vedere politic ideea este utopic\u0103\u201d, explic\u0103 Peuch. \u201eNu cred c\u0103 este o utopic\u0103, este doar alegerea societ\u0103\u0163ii de a spune c\u0103 ne vom majora contribu\u0163ia \u015fi c\u0103  vrem s\u0103 punem ace\u015fti bani aici.\u201d<\/p>\n

\n

\nPresiunea alimenta\u0163iei deficitare asupra sistemelor de s\u0103n\u0103tate este semnificativ\u0103. Conform unui studiu realizat \u00een Belgia, de exemplu, costurile de asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u015fi cele ale productivit\u0103\u0163ii pierdute din cauza excesului de greutate au totalizat 4,5 miliarde de euro pe an \u00eentre 2013 \u015fi 2017.<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

\n

\nDoar produsele alimentare care \u00eendeplinesc anumite criterii \u2013 cum ar fi certificarea ecologic\u0103, salariu echitabil pentru fermieri \u015fi lucr\u0103tori \u015fi lan\u0163uri scurte de aprovizionare \u2013 ar putea fi achizi\u0163ionate cu aloca\u0163ia primit\u0103 prin astfel de programe, iar banii ar putea fi utiliza\u0163i oriunde sunt v\u00e2ndute produsele. Aceste criterii sunt menite s\u0103 sus\u0163in\u0103 o transformare mai larg\u0103 a sistemului alimentar \u00eentr-unul mai just \u015fi mai sustenabil. De\u015fi alimentele organice nu sunt mai s\u0103n\u0103toase \u00een ceea ce prive\u015fte nutrien\u0163ii, studiile arat\u0103 c\u0103 acestea expun consumatorii la mai pu\u0163ine pesticide asociate bolilor umane \u015fi bacteriilor rezistente la antibiotice. Agricultura ecologic\u0103 are un impact mai mic asupra mediului dec\u00e2t agricultura conven\u0163ional\u0103 \u015fi poate spori biodiversitatea – cresc\u00e2nd bog\u0103\u0163ia speciilor cu 30% \u015fi num\u0103rul de organisme cu 50%, potrivit analizelor comparative. Testele, care au \u00eenceput anul acesta \u00een Fran\u0163a \u015fi anul trecut \u00een Belgia, se vor desf\u0103\u015fura fiecare timp de 12 luni, iar rezultatele de p\u00e2n\u0103 acum par a fi pozitive. \u00cen cel de la Bruxelles, finan\u0163at de centrul na\u0163ional de asisten\u0163\u0103 social\u0103, participan\u0163ii din aproape 60 de familii cu venituri mici primesc 150 de euro lunar timp de un an \u2013 f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 contribuie \u2013 pentru cump\u0103r\u0103turi \u00eentr-un singur supermarket: BEES Coop. Via spune c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum participan\u0163ii au cump\u0103rat \u00een principal produse alimentare de baz\u0103, o mic\u0103 parte fiind alocat\u0103 articolelor nealimentare, cum ar fi s\u0103punul \u015fi h\u00e2rtia igienic\u0103. Hache apreciaz\u0103 c\u0103 ini\u0163iativa a dus la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea dietei \u015fi la reducerea nivelului de stres. \u201eOamenii pot cump\u0103ra fructe \u015fi legume organice \u015fi produse vrac \u00een cantit\u0103\u0163ile pe care \u015fi le doresc\u201d, spune ea. Proiectul din Montpellier, suplimentat cu granturi publice \u015fi private, se apropie mai bine de obiectivul ca participan\u0163ii mai boga\u0163i s\u0103 contribuie mai mult. Timp de un an, fiecare dintre cei 400 de participan\u0163i, dintre care jum\u0103tate tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie, trebuie s\u0103 contribuie cu o sum\u0103 voluntar\u0103 \u00eentre 1 \u015fi 150 euro lunar \u015fi prime\u015fte 100 euro lunar, indiferent de contribu\u0163ie. Pentru a preveni utilizarea abuziv\u0103 a indemniza\u0163iei, comitetul cet\u0103\u0163enesc din spatele proiectului acord\u0103 fondurile \u00eentr-o moned\u0103 local\u0103 primit\u0103 de cinci supermarketuri din ora\u015f. Emma Patterson, lector principal \u00een nutri\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103 pentru public la Institutul Karolinska din Stockholm, spune c\u0103 ini\u0163iativa este o modalitate excelent\u0103 de a aborda bariere structurale precum costul \u015fi accesibilitatea. \u201eExist\u0103 dovezi substan\u0163iale care sugereaz\u0103 c\u0103 a lucra \u00eentr-un mod structural este mai eficient dec\u00e2t doar furnizarea de informa\u0163ii oamenilor\u201d, spune ea. Cu toate acestea, Patterson avertizeaz\u0103 c\u0103 prin restric\u0163ionarea num\u0103rului de magazine \u00een care pot fi cheltuite fondurile, accesul poate r\u0103m\u00e2ne blocat. \u201ePentru a avea un impact larg, trebuie s\u0103 implica\u0163i supermarketurile obi\u015fnuite \u015fi s\u0103 pune\u0163i acest proiect la dispozi\u0163ia tuturor. \u00cen caz contrar, a\u0163i ajuta oameni care sunt deja \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 fac\u0103 drumuri suplimentare la magazine speciale. Nu a\u0163i ajunge la segmentul mai larg de popula\u0163ie care chiar trebuie ajutat\u0103.\u201d \u00cen lume este produs\u0103 suficient\u0103 hran\u0103 pentru a hr\u0103ni 10 miliarde de oameni, totu\u015fi o mare parte din popula\u0163ie nu se hr\u0103ne\u015fte adecvat \u015fi, la nivel global, foametea, insecuritatea alimentar\u0103 \u015fi malnutri\u0163ia sunt \u00een cre\u015ftere. Chiar \u015fi \u00eenainte de invazia Ucrainei de c\u0103tre Rusia, un r\u0103zboi care a dus la cre\u015fterea vertiginoas\u0103 a pre\u0163urilor la alimente, 3,1 miliarde de oameni nu \u00ee\u015fi puteau permite o diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103. \u00cen toat\u0103 Europa, din Marea Britanie p\u00e2n\u0103 \u00een Spania \u015fi din Germania p\u00e2n\u0103 \u00een Letonia, num\u0103rul de clien\u0163i ai b\u0103ncilor alimentare este \u00een cre\u015ftere. Povestea se repet\u0103 \u00een America. B\u0103ncile de alimente din Canada au raportat vizite record. Iar \u00een Argentina b\u0103ncile alimentare nu sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 satisfac\u0103 cererea. \u00cen SUA, aceste institu\u0163ii se confrunt\u0103 cu cre\u015fterea cu o treime a solicit\u0103rilor de ajutor. Peuch crede c\u0103 a fi for\u0163at s\u0103 ceri m\u00e2ncare nu este ceva demn \u015fi c\u0103 ajutorul alimentar, de\u015fi joac\u0103 un rol \u00een situa\u0163ii extreme, nu poate fi un r\u0103spuns pe termen lung la insecuritatea alimentar\u0103. \u201eUneori statul ne spune: \u00abNu avem nicio problem\u0103 cu alimentele \u00een \u0163ara noastr\u0103 pentru c\u0103 acord\u0103m ajutor alimentar\u00bb\u201d. Dar ajutorul alimentar nu este echivalent cu garantarea dreptului la hran\u0103\u201d, spune el. \u201eOfer\u0103 doar o cantitate limitat\u0103 \u015fi, c\u00e2nd vine vorba de calitate, oamenii nu pot alege cu adev\u0103rat.\u201d Patterson este de acord c\u0103 este important ca oamenii s\u0103 aib\u0103 libertatea de a-\u015fi alege propria m\u00e2ncare \u015fi ca interven\u0163iile s\u0103 fie concepute \u015fi dezvoltate cu demnitatea persoanei \u00een minte. \u00cen condi\u0163iile \u00een care insecuritatea alimentar\u0103 este o preocupare din ce \u00een ce mai mare \u00een toat\u0103 Europa, militan\u0163ii cred c\u0103 s-ar putea deschide o fereastr\u0103 de oportunitate pentru a face schimb\u0103ri. \u201eC\u00e2nd trebuie s\u0103 m\u0103n\u00e2nci alimente pe care nu vrei s\u0103 le cumperi, dar trebuie s\u0103 le cumperi pentru c\u0103 nu ai de ales\u2026 asta \u00ee\u0163i deschide ochii\u201d, spune Peuch. Studiile arat\u0103 c\u0103 venitul mai sc\u0103zut al gospod\u0103riilor este asociat \u00een mod constant cu o calitate mai slab\u0103 a dietei, deoarece dietele cu costuri reduse se bazeaz\u0103 pe alimente care dau  energie mult\u0103, dar sunt s\u0103race \u00een nutrien\u0163i. \u00cen Sco\u0163ia, medicii de familie au raportat cazuri \u00een cre\u015ftere de malnutri\u0163ie din cauza dependen\u0163ei excesive de astfel de alimente de la debutul crizei costului vie\u0163ii. Alimenta\u0163ia deficitar\u0103 este legat\u0103 de cre\u015fterea la nivel mondial a deficien\u0163elor de micronutrien\u0163i, cu obezitate \u015fi boli care pot fi prevenite precum bolile de inim\u0103, accidentul vascular cerebral \u015fi diabetul de tip 2. Insecuritatea alimentar\u0103 d\u0103uneaz\u0103 \u00een special s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, dezvolt\u0103rii \u015fi bun\u0103st\u0103rii copiilor, ale c\u0103ror cerin\u0163e nutri\u0163ionale sunt ridicate \u00eentr-o perioad\u0103 de cre\u015ftere fizic\u0103 rapid\u0103. La nivel global, malnutri\u0163ia infantil\u0103 este considerat\u0103 una dintre cele mai mari provoc\u0103ri de s\u0103n\u0103tate public\u0103.<\/p>\n

\nO analiz\u0103 a lui Jean-Fran\u00e7ois Neven, avocat de dreptul muncii \u015fi  drept social, a g\u0103sit c\u0103 instituirea securit\u0103\u0163ii sociale pentru alimente \u00een Belgia este posibil\u0103 din punct de vedere juridic \u015fi institu\u0163ional. Dar pentru a deveni realitate este nevoie de dep\u0103\u015firea unui obstacol care s-ar putea dovedi mai dificil: schimbarea modului de g\u00e2ndire. \u00cen ciuda faptului c\u0103 Belgia \u015fi Fran\u0163a sunt ast\u0103zi mai bogate dec\u00e2t atunci c\u00e2nd \u015fi-au \u00eenfiin\u0163at sistemele de securitate social\u0103, Peuch spune c\u0103 este dificil pentru mul\u0163i oameni s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 dincolo de propriile interese \u015fi s\u0103 vad\u0103 securitatea social\u0103 ca pe ceva pozitiv din care c\u00e2\u015ftig\u0103 toat\u0103 lumea. Dalmais este sigur c\u0103 schimbarea de mentalitate este \u00eengreunat\u0103 de capitalism, iar subaprecierea defectelor sistemului alimentar este, de asemenea, o piedic\u0103. Complexitatea securit\u0103\u0163ii sociale pentru alimente \u00eei sperie adesea pe oameni, care \u201eprefer\u0103 solu\u0163ii mai simplu de implementat, dar naive \u015fi incapabile s\u0103 schimbe totul\u201d. Schimbarea a fost lent\u0103 la nivel politic, spune el, de\u015fi reac\u0163ia cet\u0103\u0163enilor la teste a fost pozitiv\u0103. Testele aflate \u00een desf\u0103\u015furare \u00een Fran\u0163a \u015fi Belgia ar putea face doar progrese mici \u00eentr-un mediu cu astfel de provoc\u0103ri foarte mari. Dar cel pu\u0163in ar putea ajuta cercet\u0103torii s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103ri de baz\u0103 despre fezabilitatea unei astfel de scheme pe o scar\u0103 mai larg\u0103, cum ar fi dac\u0103 o aloca\u0163ie lunar\u0103 este suficient\u0103, dac\u0103 participan\u0163ii sunt mul\u0163umi\u0163i \u015fi ce aleg oamenii s\u0103 cumpere cu banii (\u00een aceste studii, participan\u0163ii sunt liberi s\u0103 aleag\u0103 alimentele pe care le prefer\u0103).Dincolo de aceste dou\u0103 teste, ideea prinde av\u00e2nt \u00een Europa. Dou\u0103 teste similare \u00een Toulouse \u015fi Bordeaux, tot \u00een Fran\u0163a, sunt \u00een preg\u0103tire \u015fi urmeaz\u0103 s\u0103 fie lansate \u00een urm\u0103torii doi ani. Peuch anticipeaz\u0103 c\u0103 conceptul va continua s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren \u00een Belgia, unde deja 67 de organiza\u0163ii fac parte din colectivul care promoveaz\u0103 securitatea social\u0103 pentru alimente. \u201eOamenii vor spune c\u0103 nu se poate, sunt doar vise\u201d, spune Peuch. \u201eDar c\u00e2nd vezi ce s-a \u00eenchegat \u00een spate, oferind sus\u0163inere real\u0103, ideea devine mai concret\u0103 \u015fi mai realist\u0103.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2nd pre\u0163urile alimentelor cresc \u00een \u00eentreaga lume, pentru \u0163\u0103rile s\u0103race pericolul cel mai mare este foametea. \u00cen economiile mai dezvoltate, riscul este reducerea accesului la o nutri\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103. Fran\u0163a \u015fi Belgia, \u0163\u0103ri  – providen\u0163\u0103 cu resurse financiare \u015fi agricole, experimenteaz\u0103 cu o form\u0103 unic\u0103 de \u201esecuritate social\u0103 pentru alimente\u201d. \u00centr-o diminea\u0163\u0103 de iarn\u0103 \u00een Schaerbeek, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[426,9415,21333,18254,11597,340,7541],"class_list":["post-215542","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-alimente","tag-ecologic","tag-foamete","tag-hrana","tag-mancare","tag-preturi","tag-produse"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/215542","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=215542"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/215542\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=215542"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=215542"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=215542"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}