\nAnul trecut toat\u0103 lumea era cu ochii pe dob\u00e2nzile la lei, care au crescut de trei ori \u00een mai pu\u0163in de un an, din cauza exploziei infla\u0163iei.<\/p>\n
\n\u00cen octombrie 2022, ROBOR la trei luni, indicatorul de referin\u0163\u0103 cel mai urm\u0103rit \u015fi cel mai folosit de c\u0103tre companii \u015fi persoanele fizice la stabilirea dob\u00e2nzilor la credite, a atins un maxim de 8,2%. De la acel nivel ROBOR a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103, mai ales dup\u0103 ce Banca Na\u0163ional\u0103 a sl\u0103bit politica monetar\u0103 \u015fi a l\u0103sat mai mul\u0163i lei \u00een pia\u0163\u0103 spre finalul anului, pentru ca b\u0103ncile, economia \u015fi Ministerul Finan\u0163elor, care are nevoie continu\u0103 de bani, s\u0103 nu aib\u0103 probleme. Sc\u0103derea a intervenit \u015fi ca urmare a prognozelor legate de reducerea infla\u0163iei, care urmeaz\u0103 s\u0103 se vad\u0103 mai evident \u00eencep\u00e2nd cu luna aprilie. BNR crede c\u0103 de la 16%, infla\u0163ia va ajunge \u00een decembrie la 7%, iar acest lucru a determinat Banca Na\u0163ional\u0103 s\u0103 nu mai majoreze dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103, care a ajuns la 7% la \u00eenceputul anului.<\/p>\n
\nVineri, pe 21 aprilie, ROBOR a fost cotat la 6,78%, care este un nivel al dob\u00e2nzii destul de rezonabil, av\u00e2nd \u00een vedere condi\u0163iile din pia\u0163\u0103.<\/p>\n
\nPentru c\u0103 anul trecut dob\u00e2nzile la euro erau mult mai mici dec\u00e2t cele la lei, companiile au \u00eenceput s\u0103-\u015fi treac\u0103 creditele din lei pe euro, iar stabilitatea cursului valutar leu\/euro a ajutat mult acest lucru. Plus c\u0103 b\u0103ncile locale aveau destul de mult\u0103 lichiditate \u00een euro, \u00een timp ce pe lichiditatea \u00een lei aveau deficite \u015fi trebuiau s\u0103 majoreze dob\u00e2nzile.<\/p>\n
\nDar de la finalul anului trecut \u015fi \u00eemprumuturile \u00een euro au \u00eenceput \u201cs\u0103 ard\u0103\u201d, odat\u0103 ce dob\u00e2nzile la euro au \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 sus\u0163inut. De la un minus de 0,176% \u00een iunie (acum mai pu\u0163in de un an dob\u00e2nzile la euro erau \u00een continuare negative), vineri, 21 aprilie, EURIBOR la trei luni a ajuns s\u0103 fie cotat la 3,26%, deci costul finan\u0163\u0103rii \u00een euro a crescut \u015fi el de peste trei ori.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia 70% din finan\u0163area bancar\u0103 este \u00een lei, iar 30% este \u00een valut\u0103, dintre care cea mai mare parte este \u00een euro.<\/p>\n
\nProblema este c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere nu se va opri aici: Banca Central\u0103 European\u0103 (BCE) a avertizat pie\u0163ele s\u0103 se a\u015ftepte la o nou\u0103 cre\u015ftere a dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103, de la 3% c\u00e2t este acum spre 3,25%, dac\u0103 nu chiar 3,5%, ceea ce va \u00eensemna c\u0103 EURIBOR va ajunge la 3,7%-3,8%.<\/p>\n
\nDac\u0103 infla\u0163ia \u00een Europa nu va da semne evidente de sc\u0103dere iar economia european\u0103 nu va fi \u00een recesiune (anali\u015ftii cred c\u0103 f\u0103r\u0103 recesiune infla\u0163ia nu are cum s\u0103 scad\u0103), ne putem trezi \u015fi cu o dob\u00e2nd\u0103 de referin\u0163\u0103 a BCE de chiar 4% la euro.<\/p>\n
\nAcela\u015fi lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi pe pia\u0163a american\u0103, dar acolo dob\u00e2nzile sunt deja \u015fi mai mari: dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 la Fed \u2013 Banca Central\u0103 American\u0103, este acum de 4,75-5%, iar ultimele date indic\u0103 faptul c\u0103 Fed va majora din nou dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 la 5-5,25%, av\u00e2nd chiar o perspectiv\u0103 de 5,25-5,5%.<\/p>\n
\nA\u015fa c\u0103 finan\u0163area este, dar va \u015fi deveni din ce \u00een ce mai scump\u0103. La dob\u00e2nzile de referin\u0163\u0103 ale b\u0103ncilor centrale, la dob\u00e2nzile de pe pia\u0163\u0103 \u2013 EURIBOR sau LIBOR, \u00eencep s\u0103 se adauge din ce \u00een ce mai mult tensiunile \u015fi mai ales riscurile de pe pie\u0163ele financiare. Nic\u0103ieri nu este lini\u015fte. Nici \u00een birourile bancherilor.<\/p>\n
\nCriza bancar\u0103 din America, criza bancar\u0103 din Europa, care a dus la salvarea in extremis a Credit Suisse, a doua mare banc\u0103 a Elve\u0163iei, se vede din ce \u00een ce mai mult \u00een risc \u015fi \u00een dob\u00e2nzile pe care le cer investitorii de la cei care vor s\u0103 ia bani.<\/p>\n