\nDuminic\u0103, la pr\u00e2nz, pe aeroportul din Viena, o discu\u0163ie la r\u00e2nd, a\u015ftept\u00e2nd o cafea: De unde sunte\u0163i? Din Ploie\u015fti, dar stau \u00een Germania! De c\u00e2t timp sunte\u0163i \u00een Germania? Din 2011, de c\u00e2nd m-am dus la munc\u0103, c\u00e2nd era criz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia!<\/p>\n
\nAceast\u0103 discu\u0163ie banal\u0103 are \u00eens\u0103 o semnifica\u0163ie extrem de important\u0103 pentru vremurile de ast\u0103zi.<\/p>\n
\nC\u00e2nd toat\u0103 lumea, \u00een special politic\u0103 (pentru a vedea unde duc firele), este ocupat\u0103 cu \u201eDosarul Otopeni\u201c, unde se discut\u0103 despre promisiunea unei mite de 22 de milioane de euro pentru prelungirea contractelor de \u00eenchiriere de spa\u0163ii comerciale \u00een aeroport, de nic\u0103ieri a ap\u0103rut informa\u0163ia\/subiectul c\u0103 Ministerul Finan\u0163elor trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 rapid solu\u0163ii pentru acoperirea unei g\u0103uri bugetare de nu mai pu\u0163in de 20 de miliarde de lei.<\/p>\n
\nNici bine nu a \u00eenceput anul, suntem doar \u00een T1\/2023, c\u0103 se discut\u0103 despre rectificare bugetar\u0103 \u015fi un plan de m\u0103suri de urgen\u0163\u0103 pentru acoperirea celor 20 de miliarde de lei, adic\u0103 aproape 4 miliarde de euro.<\/p>\n
\nPentru cine \u00ee\u015fi mai aminte\u015fte, \u00een 2010, \u00een mai, pentru numai 1 miliard de euro gaur\u0103 bugetar\u0103, pre\u015fedintele B\u0103sescu \u015fi guvernul Boc au trebuit s\u0103 taie salariile bugetarilor cu 25% \u015fi s\u0103 majoreze TVA de la 20% la 24%.<\/p>\n
\nDin p\u0103cate, economia, \u00een special cea privat\u0103, a fost extrem de lovit\u0103 atunci, iar sute de mii de rom\u00e2ni au plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, exact ca domnul de mai sus. Economia \u015fi-a revenit extrem de greu dup\u0103 anii 2009\/2010, fiind nevoie de 5 ani pentru recuperare.<\/p>\n
\nAcum, liderii politici spun c\u0103 acum nu se pune problema sc\u0103derii salariilor bugetarilor \u015fi nici cre\u015fterea taxelor, dar trebuie g\u0103site alte resurse pentru acoperirea acestui minus. Din p\u0103cate, nimeni nu crede c\u0103 pot fi str\u00e2nse mai multe venituri la buget prin l\u0103rgirea bazei de impozitare sau prin recuperarea banilor de la cei care nu pl\u0103tesc.<\/p>\n
\nMarcel Ciolacu, liderul PSD \u015fi cel care ar trebui s\u0103-\u015fi asume func\u0163ia de prim-ministru la celebra rotativ\u0103 guvernamental\u0103 din mai, a adus \u00een discu\u0163ie sc\u0103derea num\u0103rului de bugetari.<\/p>\n
\nCa o dat\u0103 statistic\u0103, din octombrie 2019, de c\u00e2nd PNL este la guvernare \u00een toate alian\u0163ele politice \u015fi cu primul ministru din acest partid, deci \u00eentr-un mandat liberal, num\u0103rul de bugetari a crescut cu aproape 40.000, de la 1,235 milioane la 1,276 milioane. <\/p>\n
\nVeniturile bugetare au crescut \u00een acest an, cel pu\u0163in \u00een primul trimestru, cu 7%, dar trebuie s\u0103 creasc\u0103 cu 14% pe tot anul, fa\u0163\u0103 de anul trecut.<\/p>\n
\nAnali\u015ftii cred c\u0103 veniturile bugetare au fost supraestimate \u00een bugetul pe 2023, iar cheltuielile au fost subestimate, de aceea rezult\u0103 c\u0103 \u00een realitate apare acest minus bugetar de 20 de miliarde de lei.<\/p>\n
\nCre\u015fterea economic\u0103 este la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de anul trecut, respectiv 2,5% fa\u0163\u0103 de 4,7%, infla\u0163ia este prognozat\u0103 s\u0103 scad\u0103 la jum\u0103tate, respectiv de la 16% la 8%, ceea ce nu ajut\u0103 deloc guvernul, dob\u00e2nzile mari la care se \u00eemprumut\u0103 statul apas\u0103 din ce \u00een ce mai greu, iar companiile nu se mai scald\u0103 \u00een bani.<\/p>\n
\nCondi\u0163iile de pe pia\u0163a monetar\u0103 sunt mult mai stricte, \u00eencep\u00e2nd de la dob\u00e2nzile mai mari p\u00e2n\u0103 la accesul la liniile de finan\u0163are. B\u0103ncile nu mai dau drumul at\u00e2t de repede la bani, av\u00e2nd \u00een vedere condi\u0163iile economice de pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n
\nDe\u015fi dob\u00e2nzile la lei au mai sc\u0103zut, cel pu\u0163in prin prisma evolu\u0163iei ROBOR-ului, care a sc\u0103zut de la 8,2% \u00een noiembrie la 6,8% acum, dob\u00e2nzile \u00een euro au crescut, ceea ce \u00eencepe s\u0103 se vad\u0103 at\u00e2t \u00een creditarea companiilor c\u00e2t \u015fi \u00een creditarea persoanelor fizice.<\/p>\n
\nDe\u015fi economia Rom\u00e2niei nu mai este at\u00e2t de expus\u0103 la creditarea \u00een valut\u0103, ca \u00een criza anterioar\u0103, totu\u015fi 30% din \u00eemprumuturi sunt \u00een euro sau \u00een dolari, unde dob\u00e2nzile au crescut semnificativ \u015fi vor continua s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n
\nInfla\u0163ia a ajutat destul de mult companiile anul trecut pentru c\u0103 au putut s\u0103 majoreze pre\u0163urile, dar acum trendul se schimb\u0103, mai ales c\u0103 vine \u015fi pe fondul reducerii consumului \u015fi v\u00e2nz\u0103rilor c\u0103tre popula\u0163ie.<\/p>\n
\nConstruc\u0163iile, care \u00een ultimul deceniu au sus\u0163inut cre\u015fterea economic\u0103, \u00een special pe zona reziden\u0163ial\u0103, de birouri \u015fi logistic\u0103, \u00eencep s\u0103 fac\u0103 pa\u015fi \u00eenapoi.<\/a> Cre\u015fterea semnificativ\u0103 a dob\u00e2nzilor la credite a dus la sc\u0103derea cererii de credite \u015fi reducerea v\u00e2nz\u0103rilor de apartamente, \u00een special cele noi.<\/p>\n \nA\u015fa c\u0103 dezvoltatorii, pentru c\u0103 nu au v\u00e2ndut ce au construit, nu s-au apucat de alte proiecte. Plus c\u0103 \u00een Bucure\u015fti disputa dintre dezvoltatori \u015fi primarul Capitalei Nicu\u015for Dan privind autoriza\u0163iile noi de construc\u0163ii, nu ajut\u0103 prea mult pia\u0163a de construc\u0163ii \u015fi, \u00een final, nici \u00eencas\u0103rile la buget.<\/p>\n