{"id":214727,"date":"2023-04-04T18:30:00","date_gmt":"2023-04-04T18:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=214727"},"modified":"2023-04-04T18:30:00","modified_gmt":"2023-04-04T18:30:00","slug":"allianz-trade-perspectivele-economice-ale-romaniei-s-au-deteriorat-semnificativ-de-la-inceputul-razboiului-din-ucraina-deficitul-fiscal-va-urca-de-la-5-la-7-din-pib-in-perioada-2022-2024-iar-defici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=214727","title":{"rendered":"Allianz Trade: Perspectivele economice ale Rom\u00e2niei s-au deteriorat semnificativ de la \u00eenceputul r\u0103zboiului din Ucraina. Deficitul fiscal va urca de la 5% la 7% din PIB \u00een perioada 2022-2024, iar deficitul de cont curent se va men\u0163ine la peste 6% din PIB"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\">\nRom\u00e2nia a fost un performer \u00een r\u00e2ndul economiilor emergente, de\u015fi perioadele de supra\u00eenc\u0103lzire economic\u0103 au provocat uneori \u00eengrijorare, dar perspectivele s-au deteriorat semnificativ de la \u00eenceputul r\u0103zboiului din Ucraina, arat\u0103 o analiz\u0103 a Allianz Trade.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\u00cen ultimii 20 de ani, cre\u015fterea medie anual\u0103 real\u0103 PIB-ului a fost 3,8%, mult peste mediile statelor membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, criza global\u0103 provocat\u0103 de Covid-19 a afectat \u00een mod semnificativ economia Rom\u00e2niei \u00een 2020 (-3,7% contrac\u0163ie), care a revenit puternic cu o cre\u015ftere a produc\u0163iei de 5,9 \u00een 2021.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nTotu\u015fi, anali\u015ftii spun c\u0103&nbsp; perspectivele economice ale Rom\u00e2niei s-au deteriorat semnificativ de la \u00eenceputul r\u0103zboiului din Ucraina. Acest lucru este cauzat, \u00een primul r\u00e2nd, de dependen\u0163a de importurile de energie din Rusia \u015fi de impactul sanc\u0163iunilor adoptate de Uniunea Europen\u0103 \u00eempotriva Rusiei (spre exemplu cre\u015fterea infla\u0163iei \u015fi o posibil\u0103 criz\u0103 energetic\u0103).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\u00cen 2022, activitatea economic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a rezistat mai bine dec\u00e2t se a\u015ftepta ini\u0163ial, datorit\u0103 cheltuielilor de consum, investi\u0163iilor \u015fi cererii externe solide. Totu\u015fi, impactul infla\u0163iei galopante, cre\u015fterea ratelor dob\u00e2nzilor, sl\u0103birea cererii externe \u015fi deteriorarea \u00eencrederii mediului de afaceri \u00ee\u015fi vor face pe deplin efectul \u00een 2023.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nAnali\u015ftii Allianz Trade se a\u015fteapt\u0103 la o \u00eencetinire at\u00e2t a cererii externe \u015fi interne, precum \u015fi la o cre\u015ftere a PIB-ului de aproximativ 2% \u00een 2023, urmat\u0103 de o cre\u015ftere modest\u0103 \u00een 2024.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\u00cen ceea ce prive\u015fte riscul infla\u0163iei, acesta s-a amplificat pe fondul cre\u015fterii pre\u0163urilor la energie \u015fi alimente la nivel mondial \u015fi al politicilor monetare, \u00een general relaxate, din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nPolitica monetar\u0103 a BNR bazat\u0103 oficial pe \u0163intirea infla\u0163iei (2,5% \u00b1 1pp) a fost relaxat\u0103 pentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp. Rata real\u0103 a dob\u00e2nzii, negativ\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul anului 2017, mai exact rata dob\u00e2nzii-cheie de politic\u0103 monetar\u0103 a fost sub rata infla\u0163iei, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd aceasta din urm\u0103 a fost peste intervalul \u0163int\u0103 \u00een cea mai mare parte a&nbsp; perioadei 2018-2019, pe fondul cre\u015fterii rapide, de tipul double digit a salariilor, de la jum\u0103tatea anului 2021, pe fondul cre\u015fterii pre\u0163urilor la energie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\u201d\u00centre timp, acestea din urm\u0103 au dus infla\u0163ia pre\u0163urilor de consum la valori de dou\u0103 cifre \u00een cea mai mare parte a anului 2022 \u015fi ne a\u015ftept\u0103m ca acest lucru s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u015fa cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea anului 2023. BNR a majorat rata dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 de la 1,25% \u00een septembrie 2021 la 6,75% la sf\u00e2r\u015fitul anului 2022. De asemenea, BNR a intervenit frecvent pe pie\u0163ele valutare pentru a preveni volatilitatea excesiv\u0103 a monedei &#8211; ceea ce nu este surprinz\u0103tor, deoarece regimul oficial al cursului de schimb este unul controlat, care men\u0163ine cursul de schimb al monedei na\u0163ionale destul de stabil fa\u0163\u0103 de euro\u201d, se mai arat\u0103 \u00een analiz\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nFinan\u0163ele publice interne ale Rom\u00e2niei vor continua s\u0103 se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163easc\u0103, devenind un motiv de \u00eengrijorare. Stimulentul fiscal prociclic a dus la cre\u015fterea deficitului anual la 4,3% din PIB \u00een 2019. Raportul a crescut brusc la 9,3% \u00een 2020 \u015fi 7,1% \u00een 2021 ca urmare a stimulentelor fiscale aferente pandemiei Covid-19 \u015fi a \u00eemprumuturilor de garan\u0163ii \u015fi subven\u0163ii pentru IMM-uri, precum \u015fi ca urmare a unui PIB nominal mai sc\u0103zut.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nAnali\u015ftii Allianz Trade se a\u015fteapt\u0103 la noi deficien\u0163e fiscale anuale, de la 5% la 7% din PIB \u00een perioada 2022-2024, de data aceasta din cauza veniturilor fiscale mai sc\u0103zute, precum \u015fi nevoilor mai mari de cheltuieli ca urmare a crizei declan\u015fate de r\u0103zboiul din Ucraina. \u00centre timp, tendin\u0163a descendent\u0103 a raportului dintre datoria public\u0103 \u015fi PIB, din ultimii ani, s-a inversat, \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u015ftere de la 35% din PIB \u00een 2019 la 47% \u00een 2020. Astfel, speciali\u015ftii preconizeaz\u0103 o cre\u015ftere de aproximativ 50% p\u00e2na la finalul anului \u00een 2023. De\u015fi acest lucru pare \u00eenc\u0103 modest \u00een compara\u0163ie cu alte \u0163\u0103ri din UE, dinamica tendin\u0163ei este un motiv de \u00eengrijorare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nPotrivit Allianz Trade, finan\u0163ele externe sunt un alt motiv de \u00eengrijorare. Deficitul de cont curent a crescut constant de la 0,3% din PIB \u00een 2014 la 7,1% \u00een 2021 \u015fi mai mult de 8% \u00een 2022. \u00cen perspectiv\u0103, anali\u015ftii se a\u015fteapt\u0103 ca exporturile \u015fi importurile s\u0103 creasc\u0103 mai lent, dar la ritmuri similare \u00een 2023-2024, astfel \u00eenc\u00e2t deficitele anuale de cont curent s\u0103 se men\u0163in\u0103 la peste 6% din PIB \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Acoperirea net\u0103 a a deficitelor de investi\u0163ii straine directe este probabil s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sub 50%, deoarece fluxurile de capital c\u0103tre pie\u0163ele emergente vor r\u0103m\u00e2ne reduse \u00een timpul \u00eencetinirii economice globale \u00een curs. \u00cen combina\u0163ie cu deficitele fiscale ridicate, acest lucru ar putea cre\u015fte nevoia de finan\u0163are extern\u0103 la niveluri critice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n\u00cen plus, tendin\u0163a descendent\u0103 a raportului dintre datoria extern\u0103 \u015fi PIB de la 77% din PIB \u00een 2011 la 47% \u00een 2019 s-a inversat, iar raportul a ajuns la 57% \u00een 2020 \u015fi este de a\u015fteptat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 peste 50% \u00een urm\u0103torii c\u00e2\u0163iva ani.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nia a fost un performer \u00een r\u00e2ndul economiilor emergente, de\u015fi perioadele de supra\u00eenc\u0103lzire economic\u0103 au provocat uneori \u00eengrijorare, dar perspectivele s-au deteriorat semnificativ de la \u00eenceputul r\u0103zboiului din Ucraina, arat\u0103 o analiz\u0103 a Allianz Trade. \u00cen ultimii 20 de ani, cre\u015fterea medie anual\u0103 real\u0103 PIB-ului a fost 3,8%, mult peste mediile statelor membre ale Uniunii [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[9078,411,19981,34665,7931,186,151],"class_list":["post-214727","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-allianz","tag-deficit","tag-perioada","tag-perspective-economice","tag-pib","tag-razboi","tag-ucraina"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/214727","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=214727"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/214727\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=214727"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=214727"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=214727"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}