{"id":214266,"date":"2023-03-19T15:58:24","date_gmt":"2023-03-19T15:58:24","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=214266"},"modified":"2023-03-19T15:58:24","modified_gmt":"2023-03-19T15:58:24","slug":"multe-semne-de-intrebare-putine-raspunsuri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=214266","title":{"rendered":"Multe semne de \u00eentrebare, pu\u0163ine r\u0103spunsuri"},"content":{"rendered":"

\nInfla\u0163ie record. Cre\u015fteri de dob\u00e2nzi. Sc\u0103dere a puterii de cump\u0103rare. Pruden\u0163\u0103 \u00een consum. Probleme de stocuri. Acestea sunt doar c\u00e2teva dintre provoc\u0103rile cu care s-a confruntat comer\u0163ul local \u00een 2022, un an mult a\u015fteptat, care ar fi trebuit s\u0103 fie primul de normalitate dup\u0103 criza sanitar\u0103 care a dat o lume \u00eentreag\u0103 peste cap. \u00cen realitate, de\u015fi restric\u0163iile impuse \u00een pandemie au fost ridicate, iar oamenii \u015fi-au reluat obiceiurile, anul trecut a adus cu sine un r\u0103zboi la grani\u0163a Rom\u00e2niei \u015fi multiple alte probleme care au derivat fie din acest conflict militar, fie din m\u0103surile adoptate de guverne \u015fi companii \u00een cei doi ani de criz\u0103 sanitar\u0103. Astfel, anul trecut, infla\u0163ia a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zeci de ani, salariile nu au putut s\u0103 \u0163in\u0103 pasul, iar oamenii s-au trezit la final de lun\u0103 cu mai pu\u0163ini bani \u00een buzunar. Practic, au s\u0103r\u0103cit. \u00cen acest context, 2023 pare s\u0103 fie \u00een zodia incertitudinii, de\u015fi conform zodiacului chinezesc lumea abia a intrat \u00een anul iepurelui, care ar trebui s\u0103 aduc\u0103 relaxare, echilibru \u015fi introspec\u0163ie.<\/strong><\/p>\n

\nAnul 2023, la fel ca \u015fi precedentul, va sta sub semnul infla\u0163iei, fenomen care a pus o lume \u00eentreag\u0103 pe jar. Occidentul vorbe\u015fte despre cre\u015fteri de pre\u0163uri nemaiv\u0103zute de 40 de ani, pe c\u00e2nd pentru Europa de Est aceasta este o problem\u0103 cu care regiunea s-a mai confruntat, mai ales \u00een primul deceniu de dup\u0103 comunism.<\/p>\n

\nChiar \u015fi acum, \u0163\u0103rile baltice, dar \u015fi Rom\u00e2nia, Ungaria sau Polonia au anun\u0163at niveluri superioare ale infla\u0163iei comparativ cu Fran\u0163a, Spania sau Italia. Proximitatea r\u0103zboiului, dar \u015fi o serie de al\u0163i factori \u015fi-au spus cuv\u00e2ntul.<\/p>\n

\n\u00cen cazul Rom\u00e2niei, infla\u0163ia s-a apropiat de 17% \u00een toamna lui 2022, produc\u0103torii, transportatorii, retailerii, to\u0163i vorbind \u00een cor de cre\u015fteri de pre\u0163uri pe band\u0103 rulant\u0103. Pentru 2023, ei se a\u015fteapt\u0103 ca infla\u0163ia s\u0103 continue s\u0103 fie o problem\u0103, cu efecte asupra consumului privat. Totu\u015fi, ritmul de majorare a pre\u0163urilor se va tempera.<\/p>\n

\n\u201eIntensitatea infla\u0163iei va sc\u0103dea \u00eencep\u00e2nd cu anul acesta\u201d, afirm\u0103 Daniel Gross, CEO-ul Penny Rom\u00e2nia, parte a grupului german Rewe, retailer ce de\u0163ine local 336 de unit\u0103\u0163i de tip discount.<\/p>\n

\nDe\u015fi ritmul scumpirilor se va tempera, nivelul din pandemie al pre\u0163urilor (considerat a fi cel mai redus) va fi \u2013 mult\u0103 vreme \u2013 doar o amintire. Un co\u015f zilnic de cump\u0103r\u0103turi s-a scumpit cu 30-40% \u00een doar un an, \u00een condi\u0163iile \u00een care salariile au crescut cu mai pu\u0163in de jum\u0103tate. Oamenii au ajuns astfel s\u0103 \u00ee\u015fi permit\u0103 mai pu\u0163in din acela\u015fi salariu.<\/p>\n

\n\u201eClien\u0163ii se uit\u0103 mai mult dup\u0103 produsele  marc\u0103 proprie, dup\u0103 gramaje mai mici sau articole cu un raport pre\u0163 \u2013 calitate favorabil\u201d, confirm\u0103 Daniel Gross.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen contextul cre\u015fterilor de pre\u0163uri, al major\u0103rilor de dob\u00e2nzi, al faptului c\u0103 salariile nu urc\u0103 la fel de repede precum cheltuielile \u015fi \u00een condi\u0163iile generale ale incertitudinii din pia\u0163\u0103, e normal ca consumatorii s\u0103 fie mai precau\u0163i \u015fi mai aten\u0163i pe ce \u00ee\u015fi cheltuie banii.<\/p>\n

\n\u00cenc\u0103 din toamna anului trecut executivii au observat o orientare c\u0103tre produse mai ieftine, c\u0103tre bunuri la ofert\u0103 sau c\u0103tre gramaje mai mici. Tudor Manea, CEO-ul eMAG, cel mai mare retailer din online-ul rom\u00e2nesc, spunea atunci c\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere infla\u0163ia \u015fi presiunea pus\u0103 pe bugetele familiilor, oamenii s-au orientat tot mai mult c\u0103tre promo\u0163ii.<\/p>\n

\n\u201eAm v\u0103zut \u00een ultimul trimestru de anul trecut c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 cantit\u0103\u0163ile cump\u0103rate pe fond de infla\u0163ie. E o b\u0103t\u0103lie acerb\u0103 pe fidelizarea clientului\u201d, confirm\u0103 acum \u015fi Gaetan Pacton, CEO-ul Profi.<\/p>\n

\nOamenii, \u00een general, \u00een perioadele bune, se mut\u0103 c\u0103tre produsele mai scumpe, aceast\u0103 schimbare fiind una s\u0103n\u0103toas\u0103 pentru business dat fiind c\u0103 apare \u00een condi\u0163iile cre\u015fterii puterii de cump\u0103re. La polul opus, \u00een perioadele dificile se \u00eent\u00e2mpl\u0103 invers, factorul psihologic juc\u00e2nd \u015fi el un rol important \u00een acest proces.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDat\u0103 fiind aceast\u0103 pruden\u0163\u0103 \u00een consum \u00een 2023, m\u0103rcile private vor continua s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren. Produsele ce poart\u0103 m\u0103rci precum Pilos, K-Classic sau Gusturi Rom\u00e2ne\u015fti ajunseser\u0103 la jum\u0103tatea lui 2022 (cele mai recente date) s\u0103 aib\u0103 25% cot\u0103 de pia\u0163\u0103 din v\u00e2nz\u0103rile de bunuri FMCG \u00een valoare. Principalul avantaj al acestor m\u0103rci create de retaileri \u00eel reprezint\u0103 pre\u0163ul cu p\u00e2n\u0103 la 30% mai mic dec\u00e2t al brandurilor consacrate. Pe de alt\u0103 parte, achizi\u0163iile de impuls sau de \u201er\u0103sf\u0103\u0163\u201d se vor r\u0103ri.<\/p>\n

\nTotu\u015fi, nu to\u0163i juc\u0103torii vor fi afecta\u0163i \u00een mod uniform \u015fi nu toate segmentele din comer\u0163 vor avea aceea\u015fi evolu\u0163ie.<\/p>\n

\nSpre exemplu, consumatorii de produse premium vor fi ultimii care \u00ee\u015fi vor schimba obiceiurile, acest segment de pia\u0163\u0103 fiind de fiecare dat\u0103 cel mai rezistent \u00een crize. Indiferent de e vorba de mod\u0103 de lux, de alimente premium sau de ma\u015fini scumpe, actorii din comer\u0163ul de astfel de bunuri ar putea s\u0103 ias\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103tori.<\/p>\n

\n\u201eClien\u0163ii no\u015ftri sunt copii \u015fi familii cu copii, iar \u00een acest segment sim\u0163im mult mai pu\u0163in deregl\u0103rile din pia\u0163\u0103\u201d, afirm\u0103 Alina Donici, cofondatoarea Artesana, un produc\u0103tor de lactate activ pe segmentul premium. Ea spune c\u0103 oamenii sunt mai pu\u0163in dispu\u015fi s\u0103 fac\u0103 schimb\u0103ri \u00een alimenta\u0163ia celor mici, chiar dac\u0103 infla\u0163ia le m\u0103n\u00e2nc\u0103 din puterea de cump\u0103rare.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Dochi\u0163a Zenoveiov, fondatoarea Inoveo \u015fi un executiv din industria de brading, spune c\u0103 \u015fi dac\u0103 un client de bunuri premium sau de lux \u00ee\u015fi schimb\u0103 comportamentul, el nu renun\u0163\u0103 la brand, ci se orienteaz\u0103 c\u0103tre alte produse ale aceleia\u015fi companii. Astfel, poate nu cump\u0103r\u0103 o geant\u0103, ci un portofel, iar \u00een cazul acestuia din urm\u0103 marja de profit e chiar mai mare pentru marca respectiv\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte comer\u0163ul rom\u00e2nesc, evolu\u0163ia v\u00e2nz\u0103rilor va diferi puternic \u015fi de la un sector la altul, cel mai afectate urm\u00e2nd a fi pie\u0163ele care ofer\u0103 produsele de valoare mare, v\u0103zute drept investi\u0163ii.<\/p>\n

\nOamenii de r\u00e2nd \u00ee\u015fi vor concentra aten\u0163ia pe bunurile de strict\u0103 necesitate, cum ar fi cele alimentare, de \u00eengrijire personal\u0103 sau a locuin\u0163ei, pe c\u00e2nd la electrocasnice, mobil\u0103 sau ma\u015fini vor analiza mult mai atent orice achizi\u0163ie. \u015ei \u00een timpul crizei financiare anterioare aceste pie\u0163e au suferit cele mai mari sc\u0103deri, de p\u00e2n\u0103 la 50% \u00een doi ani de zile, tocmai pentru c\u0103 puterea de cump\u0103rare a oamenilor a sc\u0103zut rapid. Acesta a fost cazul pie\u0163ei de electro-IT, care \u00eenc\u0103 de anul trecut a \u00eenceput s\u0103 simt\u0103 din nou presiunea schimb\u0103rii. Spre compara\u0163ie, \u00een pandemie, acela\u015fi sector a fost vedeta comer\u0163ului.<\/p>\n

\n\u201eRealitatea economic\u0103 de la luna iunie \u00eencoace st\u0103 sub semnul infla\u0163iei, care s-a manifestat prin cre\u015fterea pre\u0163urilor la curentul electric, prin cre\u015fterea dob\u00e2nzii pe moneda na\u0163ional\u0103 etc\u201d, spune Dan Ostahie, proprietarul Altex, liderul comer\u0163ului electroIT rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\nPentru 2023 temerile sale cele mai mari sunt legate de situa\u0163ia macroeconomic\u0103 a Rom\u00e2niei, mai exact de faptul c\u0103 este al treilea an cu deficit bugetar mare. Guvernul a construit bugetul pe un deficit de 4,4% din PIB, dar Consiliul Fiscal vorbe\u015fte chiar de 5,7% din PIB pe actuala construc\u0163ie.<\/p>\n

\n\u201eAcest deficit bugetar, \u00een mod indirect, se va r\u0103sfr\u00e2nge negativ \u00een economie. Apoi, tot legat de acest aspect (tot la capitolul temeri pentru 2023 \u2013 n.red.) ar fi efectul infla\u0163iei sau chiar o cre\u015ftere a cursului de schimb valutar.\u201d<\/p>\n

\n\u00centr-o economie sl\u0103bit\u0103, cumularea acestor factori poate duce la anumite situa\u0163ii limit\u0103, care ar putea for\u0163a guvernul s\u0103 introduc\u0103 taxe \u015fi impozite suplimentare. Asta doar dac\u0103 ar fi s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul scenariul negativ. Scenariul pozitiv ar fi o absorb\u0163ie foarte bun\u0103 a fondurilor europene, care s\u0103 ajute compensarea deficitului bugetar, care nu va putea fi compensat dec\u00e2t prin investi\u0163ii str\u0103ine directe.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eApoi, am putea avea o cre\u015ftere economic\u0103 de peste 4%. \u015ei, desigur, o stabilitate politic\u0103 este absolut necesar\u0103 \u00een aceste vremuri tulburi, cu r\u0103zboi \u015fi tot felul de conflicte la nivel european\u201d, explic\u0103 Ostahie.<\/p>\n

\nDup\u0103 doi ani de pandemie \u015fi un 2022 care a venit la pachet cu un r\u0103zboi \u00een Europa, ceva inimaginabil acum pu\u0163in\u0103 vreme, viitorul apropiat st\u0103 \u015fi el sub semnul \u00eentreb\u0103rii. Sunt multe \u00eentreb\u0103ri, dar pu\u0163ine r\u0103spunsuri.<\/p>\n

\n\u201eDe\u015fi ne dorim ca acest an 2023 s\u0103 fie unul de redresare pe toate planurile, realitatea este c\u0103 pentru o revenire este nevoie de asumare public\u0103 \u015fi privat\u0103, cu implica\u0163ii corecte \u015fi sus\u0163inute, lec\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163ate \u015fi curaj de a schimba lucrurile. Pentru \u00eenceput, exist\u0103 discu\u0163ii sus\u0163inute la nivel public despre redresarea postcriz\u0103 \u015fi gestionarea situa\u0163iei globale \u00een contextul actual\u201d, spune Julien Munch, CEO al Carrefour Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nEl adaug\u0103 c\u0103 perturb\u0103rile din zona lan\u0163ului de aprovizionare \u015fi cre\u015fterea costurilor de energie sunt elemente care \u00eenc\u0103 provoac\u0103 \u00eengrijorare \u00een industrie. Alte dou\u0103 provoc\u0103ri globale actuale men\u0163ionate de CEO-ul Carrefour sunt schimb\u0103rile climatice \u015fi exploatarea resurselor, cu impact la nivel macro asupra economiei \u015fi vie\u0163ii oamenilor. \u201e\u00cens\u0103 fiecare provocare poate fi un imbold pentru noi oportunit\u0103\u0163i \u015fi investi\u0163ii\u201d, adaug\u0103 el.<\/p>\n

\nRetailerii, mai ales cei din comer\u0163ul modern, vor continua s\u0103 deschid\u0103 magazine, \u00een special de dimensiuni mai mici. Anual, \u00een ultimii circa 10-15 ani, indiferent de contextul economic s-au deschis, \u00een medie, 250-350 de unit\u0103\u0163i noi. Marii juc\u0103tori din comer\u0163ul alimentar spun c\u0103 \u00een continuare cota de pia\u0163\u0103 a comer\u0163ului modern este mai mic\u0103 (circa 70%) dec\u00e2t \u00een regiune sau Occident (p\u00e2n\u0103 la 85%), a\u015fa c\u0103 loc de expansiune mai e, at\u00e2t \u00een urban, c\u00e2t \u015fi \u00een rural.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201e\u00cen Rom\u00e2nia am \u00eent\u00e2lnit o expresie care \u00eemi place mult \u2013 \u201etot r\u0103ul spre bine\u201d (referitor la provoc\u0103rile actuale \u015fi la cele din ultimii ani \u2013 n.red.). Pe noi, finalul de an 2022 ne-a g\u0103sit \u00een plin proces de expansiune. Am deschis recent magazinul cu num\u0103rul 1.500 din Europa chiar aici, \u00een Bucure\u015fti. Pentru 2023, avem \u00een plan deschiderea a cel pu\u0163in zece magazine \u015fi modernizarea altor zece. Consider\u0103m c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, e loc pentru 200 de hipermarketuri pe pia\u0163a local\u0103\u201d, spune Marco Hoessl, CEO al Kaufland Rom\u00e2nia \u015fi Moldova.<\/p>\n

\nTotu\u015fi, scumpirea materialelor de construc\u0163ii, temperarea consumului \u015fi orientarea rom\u00e2nilor c\u0103tre anumite formate de magazine ar putea duce la evolu\u0163ii diferite. Unii juc\u0103tori vor ap\u0103sa mai tare pedala accelera\u0163iei, pe c\u00e2nd al\u0163ii vor fr\u00e2na. Deja exist\u0103 voci care spun c\u0103 \u00een birourile executivilor din retail alimentar se refac anumite planuri de expansiune.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eP\u0103str\u0103m viteza de dezvoltare la 250 de deschideri \u015fi moderniz\u0103ri, dar c\u0103ut\u0103m cele mai profitabile op\u0163iuni de extindere, pentru c\u0103 finan\u0163area s-a scumpit de cinci ori\u201d, confirm\u0103 Gaetan Pacton, \u015feful Profi.<\/p>\n

\n\u015ei juc\u0103torii din electro-IT, mobil\u0103 sau mod\u0103 vorbesc despre dezvoltare \u015fi despre expansiune \u00een noul an, doar c\u0103 \u015fi ei spun c\u0103 ritmul dezvolt\u0103rii e dat de c\u00e2te malluri \u015fi parcuri de retail apar. \u015ei nu mai sunt la fel de multe ca \u00eenainte de pandemie.<\/p>\n

\n\u015ei asta \u00een contextul \u00een care anul trecut, dup\u0103 ridicarea restric\u0163iilor, oamenii s-au \u00eentors \u00een offline, \u00een malluri, \u00een restaurante, \u00een ora\u015f. Iar aceast\u0103 revenire la obiceiurile \u201cde alt\u0103dat\u0103\u201d s-a v\u0103zut \u00een v\u00e2nz\u0103rile comer\u0163ului online.<\/p>\n

\nSpre exemplu, \u00een 2022 (\u00een primele 11 luni, cele mai recente date), v\u00e2nz\u0103rile juc\u0103torilor pur online (care nu au \u015fi magazine fizice) au sc\u0103zut cu 5% versus aceea\u015fi perioad\u0103 din 2021, arat\u0103 datele INS. O explica\u0163ie poate fi \u015fi faptul c\u0103 baza de compara\u0163ie era deja una foarte bun\u0103 dat fiind c\u0103 \u00een pandemie oamenii au stat acas\u0103 \u015fi au comandat de pe internet. Totu\u015fi, sc\u0103derea a venit \u015fi pentru c\u0103 anul trecut, odat\u0103 cu ridicarea restric\u0163iilor, oamenii au revenit \u00een offline. Iar \u00een 2023, cele dou\u0103 medii \u2013 online \u015fi offline \u2013 va trebui s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un metod\u0103 de convie\u0163uire, un echilibru.<\/p>\n

\n\u201eMixul de cump\u0103r\u0103turi online-offline va r\u0103m\u00e2ne clar o constant\u0103 de acum \u00eencolo. Explozia tehnologiei, investi\u0163iile \u00een inova\u0163ie au devenit \u015fi ele o constant\u0103 \u015fi cu siguran\u0163\u0103 vor influen\u0163a mult tendin\u0163ele\u201d, spune CEO-ul Carrefour Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nAstfel, comer\u0163ul online se va \u00eentoarce la ritmuri de cre\u015ftere mai \u201ep\u0103m\u00e2ntene\u201d, apropiate \u00een unele cazuri de cele de dinainte de pandemie.<\/p>\n

\nAceast\u0103 schimbare de ritm i-a luat prin surprindere pe juc\u0103torii din domeniu, care sperau c\u0103 vor avea suficient v\u00e2nt \u00een p\u00e2nze s\u0103 mearg\u0103 mai departe la fel de repede ca \u00een 2020-2021. Din acest motiv, mul\u0163i retaileri pur online stau pe stocuri mari ast\u0103zi. Nu este \u00eens\u0103 doar cazul acestor juc\u0103tori, sunt \u015fi comercian\u0163i offline care au aceea\u015fi problem\u0103.<\/p>\n

\nRetailerii \u015fi produc\u0103torii de electrocasnice, de echipamente sportive sau mod\u0103 stau pe stocuri, companiile anticip\u00e2nd v\u00e2nz\u0103ri peste cele realizate \u00een 2022. Mul\u0163i juc\u0103tori au acumulat marf\u0103 \u00een depozite \u00een ultimul an \u015fi pentru a se pune la ad\u0103post de noi cre\u015fteri de pre\u0163 \u00eentr-o perioad\u0103 marcat\u0103 de infla\u0163ie. Totu\u015fi, \u00eentr-o lume guvernat\u0103 de cerere \u015fi ofert\u0103, stocurile masive coroborate cu lipsa apetitului de consum ar trebui s\u0103 duc\u0103 la o echilibrare a pre\u0163urilor.<\/p>\n

\n\u00cen 2022, au existat \u00een continuare \u015fi unele produse sau domenii unde au mai ap\u0103rut probleme pe lan\u0163ul de aprovizionare, dar redeschiderea economiei chineze reprezint\u0103 \u00een acest sens o veste bun\u0103. A\u015fa c\u0103, \u00een 2023, pare c\u0103 problema va fi prea multe, nu prea pu\u0163ine produse pe stoc. Reversul medaliei este c\u0103 tocmai de aceea, scumpirile vor fi mai lente \u015fi mai mici.<\/p>\n

\nChiar \u015fi a\u015fa, ritmul de cre\u015ftere a consumului privat va \u00eencetini puternic, dup\u0103 ce \u00een 2021 avansul a dep\u0103\u015fit 10%, iar anul trecut (\u00een primele 11 luni, cele mai recente date) plusul s-a oprit la aproape jum\u0103tate (4,5%). Pruden\u0163a oamenilor c\u00e2nd vine vorba de cum \u00ee\u015fi cheltuie banii \u015fi infla\u0163ia care va continua s\u0103 fie o problem\u0103 – chiar dac\u0103 nivelul ei va fi mai redus dec\u00e2t \u00een 2021 – vor trage \u00een jos apetitul pentru shopping.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nTotu\u015fi, chiar \u015fi c\u00e2nd sunt mai pruden\u0163i, consumatorii nu mai aleg doar \u00een func\u0163ie de pre\u0163 \u015fi brand, ci iau \u00een calcul mult mai multe elemente \u015fi sunt mult mai aten\u0163i la aspecte legate de sustenabilitate, de provenien\u0163a unui bun, de re\u0163eta lui sau de ce con\u0163ine, de modul \u00een care a fost realizat, unde \u015fi de c\u0103tre cine. \u015ei asta pentru c\u0103 \u00een ultimul deceniu puterea de cump\u0103rare a crescut \u015fi oamenii au avut acces la o palet\u0103 larg\u0103 de bunuri. \u00cen acest context, brandurile mici, chiar dac\u0103 sunt noi \u00een pia\u0163\u0103, au \u015fansa s\u0103 reziste \u015fi chiar s\u0103 ias\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103toare \u00een lupta cu numele mari, care au deja istorie.<\/p>\n

\n\u201eUn trend pe care \u00eel anticip\u0103m este ideea de Locality, care presupune localizare, ce aduce cu sine scurtarea lan\u0163urilor de aprovizionare \u015fi asigur\u0103 prospe\u0163imea. Un alt trend este preferin\u0163a consumatorilor pentru produse rom\u00e2ne\u015fti. Sustenabilitatea va c\u00e2\u015ftiga din ce \u00een ce mai mult\u0103 importan\u0163\u0103 \u2013 costurile cu energia \u00eei vor face pe rom\u00e2ni mai con\u015ftien\u0163i de importan\u0163a acestui subiect. Un alt trend important este digitalizarea\u201d, confirm\u0103 \u015fi Daniel Gross de la Penny.<\/p>\n

\nDigitalizarea a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne cuv\u00e2ntul de ordine \u00een comer\u0163. O parte dintre investi\u0163ii vor fi vizibile cu ochiul liber de c\u0103tre consumator, fiind vorba de aplica\u0163ii, de programe de loialitate, de metode diferite de plat\u0103 sau de modul \u00een care sunt afi\u015fate pre\u0163urile. Altele \u00eens\u0103, sunt investi\u0163ii \u00een
\nback-office, menite s\u0103 fluidizeze procesele, pentru un mai bun management al stocurilor sau pentru o eficientizare a personalului.<\/p>\n

\n\u201eAt\u00e2t retailul tradi\u0163ional, c\u00e2t \u015fi comer\u0163ul B2B (wholesale, angro) vor gr\u0103bi digitalizarea, dezvolt\u00e2nd tot mai multe servicii online. Se vor lansa aplica\u0163ii \u015fi capabilit\u0103\u0163i virtuale care vor fi integrate de comercian\u0163i, care vor \u00eenlocui munca fizic\u0103 \u015fi repetitiv\u0103 efectuat\u0103 de angaja\u0163i, oferind consultan\u0163ilor din aceste domenii posibilitatea de a-\u015fi concentra aten\u0163ia, mai degrab\u0103, pe analiz\u0103 \u015fi pe cercetare de pia\u0163\u0103, pe luarea unor decizii strategice de business, mai pu\u0163in pe execu\u0163ia \u00een sine\u201d, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nCre\u015fterea comer\u0163ului de proximitate, dar \u015fi dezvoltarea platformelor de tip marketplace, adoptarea rapid\u0103 \u015fi \u00een num\u0103r tot mai mare a energiei verzi \u015fi accelerarea digitaliz\u0103rii sunt principalele tendin\u0163e identificate de c\u0103tre executiv.<\/p>\n

\n\u201ePrima tendin\u0163\u0103 pe care o observ\u0103m const\u0103 \u00een cre\u015fterea comer\u0163ului de proximitate \u00een contextul macroeconomic actual marcat de scumpirea combustibilului (costul transportului) \u2013 motiv pentru care apropierea \u015fi confortul vor triumfa \u00een cazul metropolelor aglomerate.\u201d<\/p>\n

\n\u015ei Gaetan Pacton, CEO-ul Profi, afirm\u0103 c\u0103 \u00een retailul alimentar, segmentul de proximitate cre\u015fte rapid, inclusiv pe ni\u015fa de benzin\u0103rii. El face referire la parteneriatele dintre Auchan \u015fi Petrom \u015fi Carrefour \u015fi Rompetrol. Asta \u00eenseamn\u0103 o competi\u0163ie tot mai acerb\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen 2022, campionul expansiunii a fost Auchan, detron\u00e2nd Profi. Compania a accelerat puternic dezvoltarea \u00een ultimii doi ani, pariind pe deschiderea de magazine de proximitate MyAuchan \u00een interiorul benzin\u0103riilor Petrom. \u00cen 2022 retailerul a deschis \u00een total 154 de unit\u0103\u0163i, respectiv dou\u0103 supermarketuri de mari dimensiuni \u015fi 152 de magazine MyAuchan \u00een sta\u0163iile Petrom. \u0162inta e ca magazinele Auchan s\u0103 fie \u00een toate cele 400 de benzin\u0103rii Petrom.<\/p>\n

\nDe altfel, \u015fi lan\u0163urile de benzin\u0103rii, actor important al comer\u0163ului local, \u00eencearc\u0103 tot mai mult \u00een ultimii ani s\u0103 vin\u0103 cu concepte noi pentru a avea \u015fi alte surse de venit, dincolo de v\u00e2nzarea de carburant. Spre exemplu, lan\u0163ul de fast-food KFC, controlat local de grupul Sphera Group, a deschis un restaurant \u00een cadrul benzin\u0103riei Rompetrol amplasat\u0103 pe autostrada Deva-Sibiu. Acesta este, conform datelor ZF, un prim astfel de proiect de asociere \u00eentre cele dou\u0103 m\u0103rci.<\/p>\n

\nSimilar, grupul Carrefour, activ \u00een retailul cu dominant\u0103 alimentar\u0103, a semnat acum un an un parteneriat cu Rompetrol, care opereaz\u0103 o re\u0163ea de peste 1.200 de sta\u0163ii de carburan\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, astfel c\u0103 francezii au deschis o serie de magazine \u201etest\u201d \u00een cadrul benzin\u0103riilor. \u00cen func\u0163ie de rezultate, parteneriatul ar putea fi extins. Cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i nu au comunicat nimic \u00een acest sens.<\/p>\n

\n\u00cen ultimii 3-4 ani, tot mai mul\u0163i juc\u0103tori au \u00eencercat re\u0163eta parteneriatelor. Unindu-\u015fi for\u0163ele, companiile ajung la mai mul\u0163i clien\u0163i, iar \u00een final acest lucru se poate traduce \u00een v\u00e2nz\u0103ri crescute. Spre exemplu, Auchan, Coca-Cola \u015fi Petrom sunt trei companii-gigant care au creat un concept mixt de retail \u00een Rom\u00e2nia. Mai exact, retailerul francez Auchan a semnat un parteneriat cu gigantul Coca-Cola astfel \u00eenc\u00e2t \u00een magazinele de proximitate MyAuchan din cadrul benzin\u0103riilor Petrom s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 un coffee corner (un spa\u0163iu mic de preg\u0103tit cafeaua) sub brandul Costa Coffee. A\u015fa au ap\u0103rut \u015fi alte asocieri precum restaurantele fast-food Subway \u015fi benzin\u0103riile Petrom, compania de curierat Fan Courier \u015fi retailerul de carburant OMV.<\/p>\n

\nAceast\u0103 asociere are \u00een spate aceea\u015fi \u0163int\u0103: fidelizarea clien\u0163ilor deja existen\u0163i \u015fi atragerea unora noi. Iar \u00een general, comercian\u0163ii merg dup\u0103 consumatori, oriunde ar fi ei. Unii sunt \u00een benzin\u0103rii, al\u0163ii la mall, al\u0163ii \u00een stradal.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen stradal, exist\u0103 cicluri de 5-7 ani. A existat o vreme c\u00e2nd spa\u0163iile erau ocupate de chio\u015fcuri, apoi am trecut la supermarketuri. A fost era sucursalelor bancare. Acum sunt farmaciile, care cred c\u0103 vor r\u0103m\u00e2ne, \u015fi businessurile din segmentul alimentar, at\u00e2t magazine, c\u00e2t \u015fi afaceri din HoReCa. Ele vor prolifera\u201d, spune Gaetan Pacton.<\/p>\n

\nTot \u00een ceea ce prive\u015fte viitorul, o alt\u0103 tendin\u0163\u0103 o reprezint\u0103 adoptarea rapid\u0103 a energiei verzi \u015fi cre\u015fterea preocup\u0103rii pentru schimb\u0103rile climatice \u015fi efectele produse de acestea.<\/p>\n

\n\u201eMetro a investit \u00een tehnologie menit\u0103 s\u0103 duc\u0103 la economisirea de energie consumat\u0103 de echipamentele cu care sunt dotate magazinele. Vom continua aceste investi\u0163ii p\u00e2n\u0103 la implementarea \u00een toat\u0103 re\u0163eaua. Totodat\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce device-urile inteligente de economisire a energiei vor continua s\u0103 se dezvolte, le vom adopta \u00een func\u0163ie de relevan\u0163a lor pentru tipul activit\u0103\u0163ii noastre\u201d, spune Adrian Ariciu. Proiecte similare anun\u0163\u0103 mai mul\u0163i retaileri, precum Penny sau Altex care afirm\u0103 c\u0103 acesta este viitorul.<\/p>\n

\nEste dificil de prezis cu exactitate viitorul comer\u0163ului \u00eentr-o lume a inteligen\u0163ei artificiale, a robotiz\u0103rii, a online-ului \u015fi a multor al\u0163i factori, \u015fi asta mai ales pentru c\u0103 e vorba de un sector extrem de mare \u015fi de divers.<\/p>\n

\nComer\u0163ul \u00een ansamblul s\u0103u este un domeniu ce grupeaz\u0103 sub aceea\u015fi umbrel\u0103 at\u00e2t lan\u0163urile de hipermarketuri \u015fi supermarketuri, micii comercian\u0163i, farmaciile, magazinele de mod\u0103, cosmetice, mobil\u0103 sau electrocasnice, c\u00e2t \u015fi traderii agricoli, distribuitorii de medicamente sau v\u00e2nz\u0103torii de ma\u015fini. Astfel, este un domeniu care \u00een 2021 aduna aproape 220.000 de firme cu 800.000 de salaria\u0163i \u015fi cu afaceri cumulate de 775 mld. lei.<\/p>\n

\nMai bine de un sfert dintre companiile din economie (27,4%) \u015fi-au declarat ca obiect de activitate comer\u0163ul, indiferent de forma lui \u2013 cu am\u0103nuntul sau ridicata \u2013 sau de segment. Pondere e chiar mai mare la v\u00e2rful mediului de business local, unde aproape 3.800 dintre cele mai mari 10.000 de firme din Rom\u00e2nia activeaz\u0103 \u00een comer\u0163, o dovad\u0103 privind c\u00e2t de important este acest sector pentru economia local\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCei mai mul\u0163i juc\u0103tori sunt interna\u0163ionali, \u00eens\u0103 \u00eentre ei, chiar \u015fi la v\u00e2rf, \u00ee\u015fi fac loc \u015fi afaceri antreprenoriale precum Dedeman sau Catena. Num\u0103rul acestora din urm\u0103 este relativ mic, \u00eens\u0103 exist\u0103 industrii precum bricolaj, electro-IT sau retail farma unde de\u0163in pozi\u0163ii-cheie.<\/p>\n

\n\u00cen pofida faptului c\u0103 este o pia\u0163\u0103 cu circa 220.000 de juc\u0103tori, comer\u0163ul este o pia\u0163\u0103 puternic concentrat\u0103 la v\u00e2rf, primii 20 de actori au afaceri de 176 mld. lei \u00een 2021 (plus 20% fa\u0163\u0103 de anul anterior) adic\u0103 aproape un sfert din toat\u0103 industria. Pragul de intrare \u00een top 20 este de peste 4 mld. lei, un nivel pe care, \u00een alte domenii majore din economie nu \u00eel ating nici m\u0103car liderii. La v\u00e2rful pie\u0163ei sunt companii \u00een special din comer\u0163ul alimentar \u2013 opt din 20, dar \u015fi patru benzinari, doi juc\u0103tori din farma \u015fi c\u00e2te un reprezentant al industriei de tutun, bricolaj, comer\u0163 online, retail electro-IT, comer\u0163 agricol \u015fi distribu\u0163ie de bunuri electro-IT. <\/p>\n

\nDatele pe 2022 nu sunt \u00eenc\u0103 publice, dar conform estim\u0103rilor actuale, cifrele de afaceri ale celor mai multor juc\u0103tori au fost pe plus. Doar c\u0103, \u00een 2022, nu de pu\u0163ine ori, o cre\u015ftere poate avea \u00een spate doar infla\u0163ia record \u015fi nimic altceva. \u00cen ceea ce prive\u015fte profitul \u00eens\u0103, ve\u015ftile nu par tocmai bune.<\/p>\n

\n\u00cen aceste condi\u0163ii, cum arat\u0103 viitorul apropiat? At\u00e2t pentru cei foarte mari, dar \u015fi pentru cei mici, 2023 se preconizeaz\u0103 a fi un an dificil, cu multe provoc\u0103ri. \u015ei totu\u015fi, Rom\u00e2nia pare c\u0103 are ce \u00eei trebuie s\u0103 fie ceea ce a fost Polonia \u00een criza anterioar\u0103, din 2009-2010, un \u201emiracol\u201d.<\/p>\n

\n\u201eCriza pe care o vedem este una real\u0103. Ea se va manifesta mai concret \u00een prima parte a anului 2023. Totu\u015fi, cred c\u0103 lucrurile arat\u0103 bine pentru Rom\u00e2nia, economia e pe trend ascendent, avem motive de optimism moderat c\u00e2nd vine vorba de dezvoltarea businessului\u201d, conchide Dan Ostahie.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nZece tendin\u0163e \u015fi direc\u0163ii de mers identificate de compania de cercetare de pia\u0163\u0103 Euromonitor pentru comer\u0163 \u015fi consum:<\/strong><\/p>\n

\n1. Authentic automation<\/strong> – Tehnologia care va avea un element de umanitate va fi c\u00e2\u015ftig\u0103toare. Oamenii nu vor s\u0103 vorbeasc\u0103 doar cu robo\u0163i atunci c\u00e2nd au \u00eentreb\u0103ri sau probleme, ei caut\u0103 \u00een continuare contactul uman. Totu\u015fi, consumatorii vor procese automatizate, rapide, unde nu exist\u0103 probleme. Astfel, companiile trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un echilibru \u00eentre cele dou\u0103.<\/p>\n

\n2. Bugeteers<\/strong> – \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care pre\u0163urile au explodat, iar puterea de cump\u0103rare a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103, oamenii devin mai precau\u0163i. \u00cen aceste condi\u0163ii, unii consumatori decid s\u0103 economiseasc\u0103 mai mult, al\u0163ii vor c\u0103uta produse mai ieftine cum ar fi m\u0103rcile private. Exist\u0103 \u015fi aceia care se vor orienta c\u0103tre magazine cu pre\u0163uri mai mici, precum cele de discount.<\/p>\n

\n3. Control the scroll<\/strong> – Oamenii vor avea grij\u0103 c\u00e2t timp petrec pe internet \u015fi cum petrec acest timp. Astfel, afacerile vor trebui s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 modalit\u0103\u0163i prin care s\u0103 ofere experien\u0163e digitale relevante consumatorilor lor.<\/p>\n

\n4. Eco economic<\/strong> – Consumul este ra\u0163ionalizat, dar nu doar din motive financiare, ci \u015fi de risip\u0103. Oamenii sunt tot mai aten\u0163i la amprenta lor asupra planetei. Astfel de consumatori vor \u00eencerca s\u0103 reduc\u0103 pe de-o parte risipa alimentar\u0103. Apoi, vor \u00eencerca s\u0103 reduc\u0103 \u015fi consumul de energie, de ap\u0103 sau emisiile de carbon. Produsele stricate vor fi reparate, iar unele articole vor fi \u00eenchiriate mai degrab\u0103 dec\u00e2t cump\u0103rate. Totodat\u0103, op\u0163iunea de produse second hand \u015fi nu noi devine tot mai popular\u0103.<\/p>\n

\n5. Game on <\/strong>– Jocurile video sunt tot mai populare pentru consumatorii de toate v\u00e2rstele. Oamenii folosesc astfel mediul digital pentru a evada din realitatea marcat\u0103 de probleme.<\/p>\n

\n6. Here and now<\/strong> – Oamenii tr\u0103iesc tot mai mult \u00een prezent, mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u00een viitor. De\u015fi, \u00een general, consumatorii sunt pruden\u0163i \u00een achizi\u0163ii \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, \u015fi sunt aten\u0163i la modul \u00een care \u015fi cheltuiesc banii, ei \u00ee\u015fi permit un r\u0103sf\u0103\u0163 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Afacerile pot profita de acest tip de comportament \u015fi pot crea varii modalit\u0103\u0163i de loializare a consumatorilor sau pot crea campanii pentru diferite ocazii.<\/p>\n

\n7. Revived routines<\/strong> – Oamenii revin la via\u0163a lor normal\u0103 de dinainte de pandemie \u015fi \u00ee\u015fi reiau obiceiurile de atunci, de\u015fi exist\u0103 multe incertitudini \u00een jur. Astfel, oamenii vor continua s\u0103 ias\u0103 \u015fi va cre\u015fte consumul \u00een ora\u015f mai degrab\u0103 dec\u00e2t cel de acas\u0103, care a duduit \u00een pandemie. Astfel, 39% dintre consumatori au spus c\u0103 vor s\u0103 se vad\u0103 face to face cu oamenii, mai degrab\u0103 dec\u00e2t virtual, \u00een urm\u0103torii cinci ani.<\/p>\n

\n8. She Rises<\/strong> – Egalitatea de \u015fanse pentru femeile din toat\u0103 lumea este un subiect ce continu\u0103 s\u0103 fie \u00een prim plan \u00een 2023. Dup\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Iran anul trecut, aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 nu avea cum s\u0103 lipseasc\u0103 dat fiind c\u0103 exist\u0103 multe de f\u0103cut \u00een multe col\u0163uri de lume.<\/p>\n

\n9. The Thrivers<\/strong> – Oamenii sunt tot mai obosi\u0163i \u015fi mai stresa\u0163i, num\u0103rul celor care se declar\u0103 \u00een burnout e la un nivel maxim record. Companiile trebuie s\u0103 vin\u0103 cu produse \u015fi servicii de necesitate, renun\u0163\u00e2nd astfel la artificii care ar \u00eenc\u0103rca \u015fi mai mult via\u0163a consumatorilor.<\/p>\n

\n10. Young and disrupted<\/strong> – Reprezentan\u0163ii Genera\u0163iei Z sunt siguri pe ei, \u015ftiu ce vor \u015fi sunt fideli propriilor credin\u0163e \u015fi propriilor idei. Ei nu vor s\u0103 fie influen\u0163a\u0163i, ci s\u0103 influen\u0163eze, astfel c\u0103 44% dintre reprezentan\u0163ii acestei genera\u0163ii vor s\u0103 \u00ee\u015fi dezvolte brandul personal \u00een online. \u00cen lumea lor, unde con\u0163inut e foarte mult, dar aten\u0163ia e tot mai limitat\u0103, brandurile trebuie s\u0103 se eviden\u0163ieze clar pentru a rezista.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nMai pu\u0163in, mai atent,  <\/strong>mai sustenabil<\/strong><\/p>\n

\nTimp de mul\u0163i ani, consumul local a fost guvernat de un factor decisiv \u2013 pre\u0163ul. Ulterior, cu c\u00e2t puterea de cump\u0103rare a crescut, cu c\u00e2t oamenii au \"\"c\u0103l\u0103torit mai mult \u015fi au fost expu\u015fi la o mai larg\u0103 palet\u0103 de branduri, cu at\u00e2t comportamentul la shopping s-a schimbat \u015fi el. Ast\u0103zi, chiar \u015fi \u00een contextul unei infla\u0163ii record, pre\u0163ul nu mai este singurul \u2013 \u015fi nici m\u0103car principalul \u2013 argument \u00een procesul de achizi\u0163ie. Oamenii se uit\u0103 astfel la o palet\u0103 extins\u0103 de elemente, de la ingrediente la locul de fabrica\u0163ie \u015fi de la povestea brandului la sustenabilitate. Acesta din urm\u0103 este un argument care c\u00e2nt\u0103re\u015fte tot mai greu \u00een procesul de cump\u0103rare, iar asta \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care oamenii au tot mai mare grij\u0103 de ei \u00een\u015fi\u015fi, dar \u015fi de planet\u0103. Astfel, afacerile sustenabile c\u00e2\u015ftig\u0103 teren at\u00e2t \u00een comer\u0163ul alimentar, c\u00e2t \u015fi \u00een cel de mod\u0103 sau mobil\u0103.<\/p>\n

\nJuc\u0103torii din retailul cu dominant\u0103 alimentar\u0103 \u015fi actorii din HoReCa au spus \u00een mai multe r\u00e2nduri c\u0103 Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 unde risipa alimentar\u0103 reprezint\u0103 o problem\u0103 major\u0103. \u015ei nu este singura \u0163ar\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, la fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een multe alte col\u0163uri de lume.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte pia\u0163a local\u0103, ei au pus-o pe seama faptului c\u0103 \u00een capitalism, odat\u0103 cu cre\u015fterea bun\u0103st\u0103rii, oamenii au \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere tot ce \u015fi-au dorit, \u015fi poate, anterior, nu au avut cum sau de unde s\u0103 \u00ee\u015fi ia.<\/p>\n

\n\u00cen ultimii ani \u00eens\u0103, o pondere tot mai mare a popula\u0163iei a \u00eenceput s\u0103 fie mai atent\u0103 la acest tip de aspecte. Mai mult, \u00een prezent, \u00een contextul unei infla\u0163ii galopante, oamenii devin tot mai pruden\u0163i \u00een consum \u015fi, indirect, sunt mai aten\u0163i la ce \u015fi c\u00e2t cump\u0103r\u0103. Cump\u0103r\u0103 mai pu\u0163in \u015fi arunc\u0103 mai pu\u0163in. Acela\u015fi lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een alte sectoare ale comer\u0163ului.<\/p>\n

\n\u201eSustenabilitatea va c\u00e2\u015ftiga din ce \u00een ce mai mult\u0103 importan\u0163\u0103 \u2013 costurile cu energia \u00eei vor face pe rom\u00e2ni mai con\u015ftien\u0163i de importan\u0163a acestui subiect\u201d, confirm\u0103 \u015fi Daniel Gross, CEO-ul retailerului Penny.<\/p>\n

\nAstfel, produsele stricate vor fi reparate, iar unele articole vor fi \u00eenchiriate mai degrab\u0103 dec\u00e2t cump\u0103rate. Totodat\u0103, op\u0163iunea de produse second hand \u015fi nu noi devine tot mai popular\u0103, spun \u015fi anali\u015ftii companei de cercetare de pia\u0163\u0103 Euromonitor.<\/p>\n

\nPia\u0163a de articole la m\u00e2na a doua se afl\u0103 de mai mul\u0163i ani pe un trend ascendent, \u00eens\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 marcat\u0103 de infla\u0163ie pe de-o parte \u015fi de aten\u0163ia tot mai mare acordat\u0103 de consumatori temelor legate de sustenabilitate pe de alta, ea este a\u015fteptat\u0103 s\u0103 explodeze. \u00cen acest context, unii dintre cei mai mari retaileri non-food din lume, \u00een funte cu Inditex \u2013 proprietarul Zara -, H&M, Ikea sau Decathlon, \u015fi-au f\u0103cut loc pe pia\u0163a articolelor second hand, lans\u00e2nd varii ini\u0163iative care s\u0103 le asigure o felie din aceast\u0103 industrie aflat\u0103 \u00een plin av\u00e2nt \u015fi care pare c\u0103 va c\u0103p\u0103ta propor\u0163ii tot mai mari \u00een urm\u0103toarea perioad\u0103. Spre exemplu, pia\u0163a de mod\u0103 second hand, cea mai vizibil\u0103 dintre toate \u015fi totodat\u0103 cea pentru care exist\u0103 cele mai multe date, este estimat\u0103 la
\n96 mld. dolari \u00een 2021, potrivit companiei de cercetare Statista, citat\u0103 de Forbes. Din 2019 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, pia\u0163a de mod\u0103 second hand a crescut cu 55%, conform World Economic Forum care citeaz\u0103 tot publica\u0163ia american\u0103 Forbes.<\/p>\n

\nAceste cifre arat\u0103 dezvoltarea accelerat\u0103 din ultimii ani, dar reprezint\u0103 \u015fi un indicator pentru o evolu\u0163ie pozitiv\u0103 ulterioar\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care perioada actual\u0103, marcat\u0103 de infla\u0163ie, \u00eei determin\u0103 pe consumatori s\u0103 fie mai aten\u0163i la modul \u00een care \u00ee\u015fi cheltuie banii. Totodat\u0103, consumatorii \u2013 mai ales cel din genera\u0163iile Millennials \u015fi Z \u2013 sunt tot mai aten\u0163i la aspectele legate de sustenabilitate \u015fi mediu, a\u015fa c\u0103 se orienteaz\u0103 mai degrab\u0103 c\u0103tre produse prepurtate sau care au mai fost folosite. Apetitul pentru piese de mobilier, pentru echipamente sportive sau pentru haine second hand vine \u015fi \u00een contextul \u00een care consumerismul este un important factor de polulare. Spre exemplu, industria modei este una dintre cele mai poluante din lume, fiind responsabil\u0103 pentru 10% din emisiile de dioxid de carbon, conform Bloomberg.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDANIEL GROSS, CEO-UL PENNY ROM\u00c2NIA: Intensitatea infla\u0163iei va sc\u0103dea \u00eencep\u00e2nd cu anul acesta. Totu\u015fi, clien\u0163ii se uit\u0103 mai mult dup\u0103 produsele marc\u0103 proprie, dup\u0103 gramaje mai mici sau articole cu un raport pre\u0163 \u2013 calitate favorabil<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\n
\n <\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul 2023, la fel ca \u015fi precedentul, va sta sub semnul infla\u0163iei, fenomen care a pus o lume \u00eentreag\u0103 pe jar. Occidentul vorbe\u015fte despre cre\u015fteri de pre\u0163uri nemaiv\u0103zute de 40 de ani, pe c\u00e2nd pentru Europa de Est aceasta este o problem\u0103 cu care regiunea s-a mai confruntat, mai ales \u00een primul deceniu de dup\u0103 comunism.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[240,9817,470,184,340,399,54365],"class_list":["post-214266","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-comert","tag-consum","tag-cumparare","tag-inflatie","tag-preturi","tag-retail","tag-top-1-000-cele-mai-mari-companii-din-romania-2023"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/214266","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=214266"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/214266\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=214266"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=214266"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=214266"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}