{"id":213999,"date":"2023-03-11T14:42:40","date_gmt":"2023-03-11T14:42:40","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=213999"},"modified":"2023-03-11T14:42:40","modified_gmt":"2023-03-11T14:42:40","slug":"sociologul-gelu-duminica-compania-nu-poate-trai-fara-angajati-si-nici-angajatii-fara-companie-de-aceea-empatia-si-respectul-aratat-oamenilor-trebuie-sa-fie-parte-din-viitorul-muncii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=213999","title":{"rendered":"Sociologul Gelu Duminic\u0103: \u201eCompania nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 angaja\u0163i \u015fi nici angaja\u0163ii f\u0103r\u0103 companie, de aceea empatia \u015fi respectul ar\u0103tat oamenilor trebuie s\u0103 fie parte din viitorul muncii\u201d"},"content":{"rendered":"

\nOpusul stresului la locul de munc\u0103 este bun\u0103tatea, spune David Hamilton, scriitor, chimist \u015fi cercet\u0103tor care acum \u00eenva\u0163\u0103 oamenii cum pot lucra cu emo\u0163iile pentru a-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i s\u0103n\u0103tatea. Compania nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 angaja\u0163i \u015fi nici angaja\u0163ii f\u0103r\u0103 companie, de aceea empatia \u015fi respectul ar\u0103tat oamenilor trebuie s\u0103 fie parte din viitorul muncii, crede sociologul Gelu Duminic\u0103. Burnoutul vine cu epuizare, cinism \u015fi eficien\u0163\u0103 redus\u0103, iar responsabilitatea profesioni\u015ftilor din resurse umane este s\u0103 construiasc\u0103 Businessuri centrate pe oameni, crede Andra Pintican, fondatoare \u015fi trainer al \u015ecolii de HR. Astfel, \u00eentr-o vreme \u00een care tot mai multe probleme apas\u0103 pe umerii angaja\u0163ilor, se contureaz\u0103 o nevoie clar\u0103: companiile trebuie s\u0103 se concentreze pe latura uman\u0103 a resurselor umane.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Obi\u015fnuiam s\u0103 credem despre stresul la locul de munc\u0103 c\u0103 este un lucru personal, dar acum \u00een\u0163elegem c\u0103 este un fenomen global, care afecteaz\u0103 toate companiile din toate \u0163\u0103rile din lume \u015fi toate categoriile de locuri de munc\u0103. Suntem din ce \u00een ce mai motiva\u0163i s\u0103 g\u0103sim metode eficiente \u015fi inovative prin care s\u0103 abord\u0103m aceast\u0103 problem\u0103 a stresului la locul de munc\u0103\u201d, a spus David Hamilton \u00een cadrul evenimentului REsource by OLX Locuri de Munc\u0103.<\/p>\n

\nUltimii doi ani au fost foarte solicitan\u0163i pentru angaja\u0163ii rom\u00e2ni, pandemia de COVID-19 a dus la o serie de provoc\u0103ri legate de s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103 \u015fi fizic\u0103. Apoi a ap\u0103rut un r\u0103zboi la grani\u0163\u0103, care a adus propriul s\u0103u set unic de nesiguran\u0163e \u015fi anxiet\u0103\u0163i, precum p\u0103strarea unui loc de munc\u0103, stabilitatea financiar\u0103. Astfel organiza\u0163iile se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri \u00een a g\u0103si o modalitate de a crea un mediu s\u0103n\u0103tos, fericit \u015fi productiv pentru angaja\u0163ii lor \u00een acest context, contextualizeaz\u0103 el. \u201eDac\u0103 ne g\u00e2ndim la opusul stresului, mul\u0163i dintre noi ar spune c\u0103 este pacea sau calmul, \u00eens\u0103 pacea \u015fi calmul sunt absen\u0163a stresului, nu opusul lui. Opusul stresului este bun\u0103tatea. Altfel spus, opusul experiment\u0103rii stresului este experimentarea bun\u0103t\u0103\u0163ii, care creeaz\u0103 efecte opuse at\u00e2t din punct de vedere psihologic, c\u00e2t \u015fi din punct de vedere fizic, \u00een corp\u201d, crede Hamilton.<\/p>\n

\nO modalitate prin care angajatorii pot da dovad\u0103 de bun\u0103tate este s\u0103 ajute candidatul s\u0103 se exprime mai clar. De exemplu, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 lucr\u0103torii blue collar nu au un CV de obicei, nu au nici o structur\u0103 clar\u0103 \u00een minte despre cum s\u0103 se prezinte la un interviu. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu sunt buni la ce fac, dar \u00eenseamn\u0103 c\u0103 intervievatorul trebuie s\u0103 \u015ftie s\u0103 scoat\u0103 de la ei ce au mai bun \u00een interior. \u201eMajoritatea angaja\u0163ilor din categoria blue collar pleac\u0103 din companii nu din motive precum salariile, beneficii extrasalariale sau din cauza programului de lucru, ci din cauza culturii organiza\u0163ionale, a mediului \u00een care lucreaz\u0103, a modului \u00een care li se vorbe\u015fte, cum \u00eei trateaz\u0103 \u015fefii\u201d, completeaz\u0103 scriitorul.<\/p>\n

\nDespre cum putem s\u0103 cre\u0103m o cultur\u0103 a bun\u0103t\u0103\u0163ii la locul de munc\u0103, Hamilton spune c\u0103 studiile arat\u0103 c\u0103 organiza\u0163iile care includ bun\u0103tatea \u00een modul lor de lucru, \u00eencurajeaz\u0103 respectul \u015fi care apreciaz\u0103 oamenii au angaja\u0163i mai ferici\u0163i, au o rat\u0103 de reten\u0163ie mai bun\u0103 \u015fi angaja\u0163ii sunt \u015fi mai productivi. \u201eAstfel, companiile trebuie s\u0103 \u00eencorporeze \u00een practicile lor de leadership stilul de conducere prin bun\u0103tate, s\u0103 \u00eencurajeze angaja\u0163ii s\u0103 se ajute \u00eentre ei \u015fi s\u0103-\u015fi arate mul\u0163umirea c\u00e2t se poate de des pentru lucrurile pe care angaja\u0163ii le fac bine\u201d, a concluzionat el.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/em><\/strong><\/p>\n

\n\u201eCompaniile trebuie s\u0103 \u00eencorporeze \u00een practicile lor de leadership stilul de conducere prin bun\u0103tate, s\u0103 \u00eencurajeze angaja\u0163ii s\u0103 se ajute \u00eentre ei \u015fi s\u0103-\u015fi arate mul\u0163umirea c\u00e2t se poate de des pentru lucrurile pe care angaja\u0163ii le fac bine.\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\nDavid Hamilton, scriitor, chimist \u015fi cercet\u0103tor<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\n <\/p>\n

\nUn fenomen cu multe nuan\u0163e<\/strong><\/p>\n

\nAndra Pintican, founder \u015fi trainer la \u015ecoala de HR, a vorbit la r\u00e2ndul s\u0103u despre burnout, despre cum se vede el la angaja\u0163i, care sunt semnele \u015fi cum pot s\u0103 lucreze companiile cu angaja\u0163ii lor ca s\u0103 nu ajung\u0103 \u00een acest punct. \u201eWikipedia spune c\u0103 munca este o ac\u0163iune care nu determin\u0103 supravie\u0163uirea speciei \u015fi c\u0103 aceast\u0103 supravie\u0163uire este un drept universal. Rom\u00e2nia nu ne-a \u00eenv\u0103\u0163at cele mai frumoase lucruri despre munc\u0103 \u015fi despre bani. Am mo\u015ftenit cultural o defini\u0163ie a muncii destul de toxic\u0103 \u015fi nu este a fost o surpriz\u0103 c\u00e2nd datele de la Undelucram.ro au spus c\u0103 76% dintre angaja\u0163ii rom\u00e2ni au trecut prin minimum un burnout \u00een ultimii cinci ani\u201d, a punctat ea \u00een cadrul evenimentului OLX.<\/p>\n

\n\u00cen ultimii ani a venit pandemia de COVID-19 peste noi, ne-am trezit \u00een mijlocul unui r\u0103zboi, am aflat c\u0103 toate se scumpesc, iar mult\u0103 lume s-a apucat s\u0103-\u015fi fac\u0103 pa\u015faportul. Afl\u0103m c\u0103 peste 200.000 de rom\u00e2ni pleac\u0103 anual din \u0163ar\u0103, iar 47% dintre rom\u00e2nii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 16 \u015fi 35 spun c\u0103 vor s\u0103 plece din Rom\u00e2nia \u00een ultimii ani, a mai subliniat Andra Pintican. \u201e\u00cen acest ritm, p\u00e2n\u0103 \u00een 2060 mai r\u0103m\u00e2nem vreo 12 milioane de oameni \u00een Rom\u00e2nia, dintre care o treime pensionari. \u00cen plus, peste 60% dintre tineri nu vor avea competen\u0163ele necesare pentru pia\u0163a muncii \u00een 2030. Avem at\u00e2tea semne c\u0103 lucrurile nu stau cum trebuie.\u201d<\/p>\n

\nPentru angaja\u0163ii pe care \u00eenc\u0103 \u00eei mai avem, totul este o lupt\u0103 pentru supravie\u0163uire, crede Andra Pintican, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 feedbackul primit de la oamenii din zona de blue collar este c\u0103 la job sunt termina\u0163i de ore suplimentare nepl\u0103tite, de faptul c\u0103 nu au colegi care s\u0103-i \u00eenlocuiasc\u0103, nu au utilaje, nu au concedii, uneori nu se simt respecta\u0163i, comunicarea poate fi deficitar\u0103 \u015fi se pare c\u0103 cel mai enervant lucru pentru angaja\u0163i este faptul c\u0103 \u015fefii care vin peste ei nu \u015ftiu mersul lucrurilor.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eResponsabilitatea HR-ului este conservarea demnit\u0103\u0163ii umane \u00een organiza\u0163ie, s\u0103 \u00eenceteze divizarea aceasta \u00eentre blue collars \u015fi white collars ca importan\u0163\u0103 \u00een companie, s\u0103 nu cread\u0103 c\u0103 ei nu au o importan\u0163\u0103 \u00een cultura organiza\u0163ional\u0103, s\u0103 fac\u0103 un obiectiv din a le recunoa\u015fte realitatea de zi cu zi a oamenilor \u015fi ce nevoi au cu adev\u0103rat \u015fi s\u0103 nu-i judece.\u201d<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\nAndra Pintican, fondatoare \u015fi trainer \u00een \u015ecoala de HR<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\n\u201e\u0162ine de noi, ca oameni de HR, s\u0103 ajut\u0103m oamenii care sunt \u00eentr-o etap\u0103 de supravie\u0163uire \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 o con\u015ftientizeze \u015fi apoi s\u0103 le oferim resursele s\u0103 ias\u0103 de acolo. Oamenii care lucreaz\u0103 \u00een zona aceasta de supravie\u0163uire, un lucru pe care eu l-am \u00eent\u00e2lnit preponderent \u00een zona de produc\u0163ie, au de obicei dou\u0103 motoare: fie lucreaz\u0103 din iner\u0163ie, acei angaja\u0163i care nu prea mi\u015fc\u0103 lucrurile, fie lucreaz\u0103 din hiperactivitate, o dependen\u0163\u0103 ce survine ca mecanism de supravie\u0163uire. Oamenii care lucreaz\u0103 din zona asta nu aduc performan\u0163\u0103, de\u015fi pare c\u0103 fac asta. Ei se autodistrug pe din\u0103untru: nu au timp s\u0103 se duc\u0103 la doctor, nu au timp s\u0103-\u015fi ia liber, oamenii din sfera aceasta lucreaz\u0103 foarte mult din fric\u0103.\u201d<\/p>\n

\nFondatoarea \u015ecolii de HR mai spune c\u0103 burnoutul \u00eenseamn\u0103 epuizare, cinism \u015fi eficien\u0163\u0103 redus\u0103. \u201ePare c\u0103 avem acei angaja\u0163i superactivi, dar ei sunt aceia care ard cel mai repede pentru a \u00eei impresiona pe angajatori.\u201d<\/p>\n

\n\"\"Potrivit ei, sunt \u015fase factori care duc la burnout: lipsa controlului asupra rezultatelor muncii, supra\u00eenc\u0103rcarea, lipsa recompensei \u015fi validarea, ruperea ideii de comunitate, conflictul de valori \u015fi comportamentul. Realitatea \u015fi percep\u0163ia sunt lucruri foarte diferite. Angaja\u0163ii ace\u015ftia au tr\u0103it toat\u0103 via\u0163a \u00een modul de supravie\u0163uire, iar dac\u0103 angajatorii nu reu\u015fesc s\u0103-i fac\u0103 pe ace\u015fti oameni s\u0103 se simt\u0103 \u00een siguran\u0163\u0103, nu vor putea sim\u0163i valoarea real\u0103 a lucrurilor frumoase pe care le fac companiile pentru ei.\u201d<\/p>\n

\nCa s\u0103 fac\u0103 oamenii s\u0103 se simt\u0103 \u00een siguran\u0163\u0103, companiile trebuie s\u0103 ias\u0103 din zona de micromanagement, s\u0103 nu mai pedepseasc\u0103 oamenii dac\u0103 nu sunt productivi, s\u0103 nu aib\u0103 medii toxice de lucru, mai spune Andra Pintican. \u201eTrecem la abonament la sal\u0103, psiholog, cursuri de limbi str\u0103ine, se dau \u015fi ac\u0163iuni \u00een companie, dar nu astea sunt solu\u0163ia, ci solu\u0163ia este s\u0103 creeze programe personalizabile conform nevoii \u015fi tiparelor mintale ale angajatului pentru c\u0103 un angajat din IT nu va avea acelea\u015fi nevoi cu cel din controlul calit\u0103\u0163ii.\u201d<\/p>\n

\n\u00cen plus, companiile trebuie s\u0103-i fac\u0103 pe oameni s\u0103 se simt\u0103 \u00een siguran\u0163\u0103 printr-o echip\u0103 de management preg\u0103tit\u0103, prin un mediu sigur de lucru. \u201eApoi consolideaz\u0103 partea aceasta de siguran\u0163\u0103, arat\u0103-le recunoa\u015ftere, colaborare. Ingredientul secret este sensul \u00een munc\u0103, ajuta\u0163i-i pe oameni s\u0103 g\u0103seasc\u0103 acest sens \u00een munc\u0103 dup\u0103 ce \u00eei face\u0163i s\u0103 se simt\u0103 \u00een siguran\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n

\nMai mult, ea crede c\u0103 este responsabilitatea oamenilor de HR s\u0103 construiasc\u0103 companii centrate pe oameni \u015fi s\u0103 consolideze via\u0163a oamenilor nu doar la birou. \u201eResponsabilitatea HR-ului este conservarea demnit\u0103\u0163ii umane \u00een organiza\u0163ie, s\u0103 \u00eenceteze divizarea aceasta \u00eentre blue collars \u015fi white collars ca importan\u0163\u0103 \u00een companie, s\u0103 nu cread\u0103 c\u0103 ei nu au o importan\u0163\u0103 \u00een cultura organiza\u0163ional\u0103, s\u0103 fac\u0103 un obiectiv din a le recunoa\u015fte realitatea de zi cu zi a oamenilor \u015fi ce nevoi au cu adev\u0103rat \u015fi s\u0103 nu-i judece. Responsabilitatea nu este doar a celor de sus, cei care au puterea, este \u015fi a celor care \u015fi-o asum\u0103, deci oamenii de HR trebuie s\u0103 fie agen\u0163i de schimbare \u00een organiza\u0163iile lor\u201d, a concluzionat Andra Pintican.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nUn start problematic<\/strong><\/p>\n

\nGelu Duminic\u0103, sociolog, profesor la Facultatea de Sociologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, a vorbit despre formarea viitoarei genera\u0163ii de angaja\u0163i \u015fi despre cum trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 societatea \u015fi companiile pentru aceste genera\u0163ii.  \u201eNatalitatea Rom\u00e2niei este \u00een sc\u0103dere, \u00eens\u0103 jum\u0103tate dintre copiii Rom\u00e2niei sunt n\u0103scu\u0163i \u00een familii netradi\u0163ionale, nec\u0103s\u0103torite, avem un num\u0103r foarte mare de mame minore, de 18.000, \u00een cre\u015ftere \u00een fiecare an, \u015fi un num\u0103r foarte mare de mame singure, din ce \u00een ce mai multe. Ce ne spune asta? Ne spune c\u0103 structura demografic\u0103 nu ne face s\u0103 fim foarte optimi\u015fti. Astfel, ce facem ca resursa care vine din urm\u0103 s\u0103 fie mult mai bine calificat\u0103 \u015fi s\u0103 ofere valoare ad\u0103ugat\u0103 pie\u0163ei muncii?\u201d<\/p>\n

\nCirca 20% din popula\u0163ia adult\u0103 a Rom\u00e2niei are maximum opt clase absolvite, 42% din genera\u0163ia care este acum \u00een \u015fcoal\u0103 este analfabet\u0103 func\u0163ional, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu \u00een\u0163eleg ceea ce scriu \u015fi citesc. Avem cel mai mare num\u0103r de angaja\u0163i care, de\u015fi au un loc de munc\u0103, tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie extrem\u0103, afirm\u0103 sociologul. \u201eAproximativ 4 milioane de rom\u00e2ni tr\u0103iesc \u00een deprivare material\u0103 sever\u0103. Peste aceste lucruri mai ad\u0103ug\u0103m \u015fi faptul c\u0103, \u00een ultimii 10 ani, v\u00e2rsta median\u0103, indicatorul prin care verific\u0103m \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei, a crescut cu aproximativ doi ani, p\u00e2n\u0103 la 44 de ani\u201d, a ad\u0103ugat Gelu Duminic\u0103.<\/p>\n

\nAstfel, Rom\u00e2nia viitorului va ar\u0103ta cu totul \u015fi cu totul altfel, nu viitorul de peste 100 de ani, ci viitorul imediat. Peste zece \u2013 dou\u0103zeci de ani, popula\u0163ia Rom\u00e2niei va fi de 15 milioane de locuitori, iar v\u00e2rsta median\u0103 va fi la 51 de ani, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 angajatorii nu vor mai g\u0103si for\u0163a de munc\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 o aduc din afar\u0103 \u015fi\/sau dac\u0103 investesc \u00een a\u015fa-numitele zone vulnerabile \u00een momentul de fa\u0163\u0103. \u201eZonele vulnerabile din Rom\u00e2nia \u00een momentul de fa\u0163\u0103 sunt mediul rural \u015fi comunit\u0103\u0163ile cu rromi, unde \u00eenc\u0103 avem o natalitate relativ bun\u0103. \u00cens\u0103 toate cifrele despre care vorbeam mai devreme vin din aceste medii, astfel c\u0103 ne \u00eentreb\u0103m ce fel de for\u0163\u0103 de munc\u0103 white collar, blue collar sau alt\u0103 tipologie vom avea peste 10 ani \u015fi ce trebuie s\u0103 facem noi astfel \u00eenc\u00e2t lucrurile s\u0103 se \u00eentrep\u0103trund\u0103\u201d, afirm\u0103 Gelu Duminic\u0103.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eSchimbarea trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu noi \u015fi s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 societatea \u00een care tr\u0103im \u015fi cea a viitorului nu mai au nicio leg\u0103tur\u0103 cu societatea \u00een care am tr\u0103it noi. Lumea se schimb\u0103. De asemenea, trebuie s\u0103 oferim oamenilor nevoie de apartenen\u0163\u0103. Nevoia de apartenen\u0163\u0103 \u00eenseamn\u0103 respect.\u201d <\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\nGelu Duminic\u0103, sociolog<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\nCa s\u0103 atrag\u0103 noua genera\u0163ie de angaja\u0163i, adaug\u0103 el, companiile trebuie s\u0103 le ofere \u015fi altceva \u00een afar\u0103 de salarii \u015fi bonuri de mas\u0103. Foarte mul\u0163i din genera\u0163ia aceasta actual\u0103 se uit\u0103 \u015fi la valori, norme \u015fi atitudini ale companiei, la ce promoveaz\u0103 compania. \u201eAstfel, schimbarea trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu noi \u015fi s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 societatea \u00een care tr\u0103im \u015fi cea a viitorului nu mai au nicio leg\u0103tur\u0103 cu societatea \u00een care am tr\u0103it noi. Lumea se schimb\u0103. De asemenea, trebuie s\u0103 oferim oamenilor nevoie de apartenen\u0163\u0103. Nevoia de apartenen\u0163\u0103 \u00eenseamn\u0103 respect\u201d, detaliaz\u0103 sociologul.<\/p>\n

\nMai mult, angajatorii nu trebuie s\u0103 trateze angaja\u0163ii ca pe un tot pentru c\u0103 ei sunt foarte diver\u015fi.<\/p>\n

\n\u201eEmpatia, bun\u0103tatea, se materializeaz\u0103 inclusiv \u00een momentul \u00een care angajatorul vine \u015fi-\u0163i spune c\u0103 te \u00een\u0163elege, c\u0103 \u00ee\u0163i este al\u0103turi, ia-\u0163i o zi liber\u0103, dar cumva trebuie s\u0103 facem \u015fi cu acel raport. Astfel se creeaz\u0103 \u00eencredere \u00eentre tine \u015fi angajat. Compania nu poate exista f\u0103r\u0103 angaja\u0163i, iar angajatul nu poate exista f\u0103r\u0103 companie, \u00eens\u0103 ideal ar fi s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 \u00eempreun\u0103 ne dezvolt\u0103m sau descre\u015ftem\u201d, spune Gelu Duminic\u0103.<\/p>\n

\nAstfel, companiile trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 \u015fi mai mult \u00een zona aceasta socio-emo\u0163ional\u0103 dec\u00e2t \u00een productivitate, care nu vine dec\u00e2t dac\u0103 omul este fericit, dintr-un concept care se nume\u015fte stare de bine la locul de munc\u0103. \u201eStarea de bine nu o ai doar c\u00e2nd ai salariul mare, ci starea de bine o ai \u015fi c\u00e2nd via\u0163a ta privat\u0103 este \u00een\u0163eleas\u0103 de c\u0103tre locul t\u0103u de munc\u0103, c\u00e2nd \u0163i se acord\u0103 un r\u0103gaz, pu\u0163in sprijin, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 po\u0163i s\u0103 echilibrezi cele dou\u0103 paliere \u00een care tu exi\u015fti. Nu exist\u0103 burnout doar la munc\u0103, ci doar burnout, unul \u00een care e\u015fti sf\u00e2\u015fiat \u00een toate palierele vie\u0163ii tale\u201d, a concluzionat sociologul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Opusul stresului la locul de munc\u0103 este bun\u0103tatea, spune David Hamilton, scriitor, chimist \u015fi cercet\u0103tor care acum \u00eenva\u0163\u0103 oamenii cum pot lucra cu emo\u0163iile pentru a-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i s\u0103n\u0103tatea. Compania nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 angaja\u0163i \u015fi nici angaja\u0163ii f\u0103r\u0103 companie, de aceea empatia \u015fi respectul ar\u0103tat oamenilor trebuie s\u0103 fie parte din viitorul muncii, crede sociologul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,7218,512],"tags":[192,8614,373,10300,8252,7606,7203,205,10328],"class_list":["post-213999","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-angajati","tag-angajatori","tag-eficienta","tag-epuizare","tag-hr","tag-munca","tag-resurse-umane","tag-sanatate","tag-stres"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/213999","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=213999"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/213999\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=213999"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=213999"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=213999"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}