{"id":21388,"date":"2010-06-28T09:00:00","date_gmt":"2010-06-28T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=21388"},"modified":"2026-04-02T17:14:15","modified_gmt":"2026-04-02T17:14:15","slug":"smartphone-urile-atrag-aplicatii-de-miliarde-romanii-sunt-ca-si-inexistenti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=21388","title":{"rendered":"Smartphone-urile atrag aplicatii de miliarde. Romanii sunt ca si inexistenti"},"content":{"rendered":"

Candva in a doua jumatate a lui 2008, la putin timp dupa
\nlansarea magazinului App Store al Apple, doi tineri ieseni – Vasile
\nAliba (30 de ani) si Alexandru Radulescu (24 de ani) – s-au decis
\nsa puna bazele Mobile Touch, o companie care sa dezvolte aplicatii
\npentru iPhone. “Potentialul era mare, iar dezvoltatori nu erau prea
\nmulti”, explica Aliba.<\/p>\n

Cei doi s-au rezumat la aplicatii pentru piata romaneasca, la
\ncare s-au adaugat pe parcurs aplicatii pentru telefoanele mobile
\nfolosite de angajatii unor companii din Romania. Entuziasmul a fost
\ninsa mare doar la inceput. Dupa ce au publicat pe App Store cateva
\naplicatii, printre care si un convertor valutar si un dictionar –
\ncare au avut un succes moderat, fiind descarcate doar de cateva mii
\nde ori – au inceput sa publice doar ocazional si sa se ocupe mai
\nmult de aplicatiile dezvoltate la cerere, care inseamna acum trei
\nsferturi din afacere. “Li se intampla multor dezvoltatori”, spune
\nantreprenorul despre entuziasmul initial domolit de rezultatele
\nmodeste.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Exista totusi si exemple care au dat lovitura cu o singura
\naplicatie, cum s-a intamplat in cazul agentiei de publicitate
\ninteractiva MB Dragan, care a dezvoltat in vara lui 2008 Mobione
\nMaps, un serviciu gratuit de acces la Yahoo!Maps pentru posesorii
\nde iPhone, cu tot cu accesul la o harta detaliata a Bucurestiului,
\ninexistenta pe Google Maps.<\/p>\n

Dar chiar si pentru astfel de dezvoltatori veniturile se pot
\ndovedi destul de greu de obtinut, mai ales ca majoritatea
\naplicatiilor sunt gratuite. Mai exact, doar intre 5 si 15 procente
\ndintre cele cateva sute de mii de aplicatii disponibile in magazine
\nsunt contra cost, dupa calculele analistilor companiei de cercetare
\nJuniper Research, cu preturi care pornesc de la un euro si pot
\najunge chiar si la peste 1.000 de euro, daca sunt aplicatii pentru
\nmediul de business si au functii complexe. In magazinul Apple,
\naproape 75% dintre aplicatii sunt distribuite in schimbul unei
\ntaxe, insa la Android Marketplace, magazinul Google, doar putin sub
\n43% dintre aplicatii sunt contra cost. Alte magazine ofera chiar
\nmai putine aplicatii in astfel de conditii.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Putini dezvoltatori romani s-au imbogatit probabil de pe urma
\nacestui tip de aplicatii, insa la nivel mondial situatia este cu
\ntotul alta, iar batalia pentru cele cateva miliarde de euro, cat
\ninseamna domeniul aplicatiilor, devine din ce in ce mai apriga, nu
\ndoar intre dezvoltatori, ci si intre magazinele specializate. Anul
\ntrecut, posesorii de telefoane mobile inteligente din toata lumea
\nau platit in total peste 3,4 miliarde de euro (4,2 miliarde de
\ndolari) pentru aplicatii mobile, iar cifra ar urma sa ajunga anul
\nacesta la 5,5 miliarde de euro (6,8 miliarde de dolari), dupa cum
\nestimeaza analistii companiei de cercetare de piata Gartner.<\/p>\n

<\/p>\n

Unele calcule, precum cele ale Juniper Research, plaseaza piata
\nla un nivel chiar mai ridicat, de aproximativ 8 miliarde de euro
\nanul trecut, ceea ce inseamna ca piata ar putea ajunge anul acesta
\nsi la peste 10 miliarde de euro, bani pe care ii impart
\ndezvoltatorii. Cat despre ce va fi peste cinci ani, Juniper sustine
\nca piata se va tripla, pana la 26 de miliarde de euro.<\/p>\n

Perspectivele de crestere imping tot mai multi programatori
\nsa-si incerce norocul cu cate o aplicatie. Cele mai cautate sunt
\ncele ce ofera informatii despre vreme, care numara in SUA peste 18
\nmilioane de utilizatori, dupa cum reiese din studiul MobiLens
\nrealizat recent de compania de cercetare ComScore, urmate de cele
\ncare ofera harti, cu 16,8 milioane de utilizatori si cele de
\nsocializare, care au luat avant in ultimul an, avand o crestere de
\n240% in luna aprilie comparativ cu anul trecut, fiind folosite de
\n14,5 milioane de oameni, plus cei 30 de milioane care intra pe
\nretelele sociale direct din browserul de pe mobil. In ansamblu,
\nnumarul celor care descarca aplicatii din magazine specializate
\nprecum App Store al Apple, Android Marketplace sau BlackBerry App
\nWorld a fost cu 28% mai mare in ultimul an, iar tendinta are sanse
\nsa se mentina si in urmatoarea perioada. “Site-urile si aplicatiile
\nde socializare au de departe cea mai mare crestere in randul
\nactivitatilor pe telefonul mobil. Peste 20% dintre posesorii de
\ntelefoane inteligente le folosesc si ma astept ca numarul lor sa
\ncreasca”, observa Mark Donovan, vicepresedinte al ComScore in
\nsegmentul telefoanelor mobile.<\/p>\n

Problema ar fi ca majoritatea dezvoltatorilor se inghesuie sa
\ndezvolte aplicatii doar pentru echipamentele Apple: magazinul App
\nStore este in prezent cel mai vast, cu peste 225.000 de aplicatii,
\ncare au fost descarcate pana in prezent de peste 5 miliarde de ori.
\nPrin comparatie, Android Marketplace numara in jur de 70.000 de
\naplicatii, in timp ce altele precum Windows Marketplace sau
\nBlackBerry App Store nu depasesc cateva zeci de mii. Pe de-o parte,
\ninclinatia catre App Store este explicabila. Apple a fost practic
\ndeschizatorul acestei piete, odata cu lansarea din 2008 a
\nmagazinului pentru posesorii de iPhone, iar de atunci incoace nici
\nmacar Nokia, cel mai mare producator de telefoane mobile din lume,
\nn-a reusit cu al sau Ovi Store sa reproduca modelul cu succes.<\/p>\n

Pe de alta parte insa, tocmai acesta e motivul pentru care piata
\nramane limitata, mai ales ca mai mult de 99% dintre descarcarile de
\naplicatii se fac din App Store, dupa spusele analistilor de la
\nGartner. “Totusi, iPhone inseamna mai putin de 1% din numarul total
\nde telefoane mobile vandute pana acum in lume, ceea ce inseamna ca
\no mare parte din piata potentiala este ignorata”, sustine Windsor
\nHolden, analist al Juniper Research. “Daca industria cauta sa
\ndezvolte un model de business bazat pe aplicatii, atunci trebuie sa
\nse asigure ca aplicatiile sunt disponibile pentru o gama cat mai
\nvariata de telefoane mobile”, adauga Holden. Implicit, si
\ndezvoltatorii ar avea mai mult de castigat daca si-ar largi
\norizonturile si ar crea aplicatii pentru mai multe tipuri de
\ntelefoane si magazine.<\/p>\n

<\/p>\n

Ce-i drept, platformele exista deja, dat fiind ca n-au intrat pe
\npiata doar nume precum Apple, Google, Microsoft, Blackberry sau
\nNokia, care au cele mai mari magazine de aplicatii. In total exista
\nin prezent cel putin 70 de astfel de platforme pentru aplicatii,
\niar cifra este in continua crestere. Samsung a deschis la sfarsitul
\nanului trecut un magazin pentru utilizatorii din Europa, cu
\naplicatii dezvoltate de terti, disponibil in prima faza in Marea
\nBritanie, Franta si Italia si cu perspectiva de a functiona si
\npentru alte 30 de tari europene, SUA si Asia. In aceeasi situatie
\neste si producatorul de retele de telefonie fara fir Ericsson, care
\na lansat la inceputul anului o platforma software pentru operatori
\nsi dezvoltatori de aplicatii. eStore, cum este denumita platforma,
\nle permite operatorilor, spre exemplu, sa infiinteze un magazin de
\naplicatii pentru telefonul mobil, insa dezvoltatorii pot si ei
\npublica direct aplicatiile create. Sunt deja disponibile in eStore
\ncateva zeci de mii de aplicatii.<\/p>\n

Potential vad si operatorii de telefonie mobila, care au
\navantajul ca nu se adreseaza unui public constrans de anumite
\ncriterii ca tipul telefonului sau sistemul de operare, ci pot oferi
\naplicatii tuturor clientilor. Orange a lansat in mai multe tari
\neuropene un serviciu online cu cateva mii de aplicatii, jocuri si
\ntonuri de apel. Si nu in ultimul rand, aplicatiile au devenit o
\nnisa interesanta inclusiv pentru o serie de antreprenori care au
\ninceput sa dezvolte propriile magazine – in principal pentru cei ce
\nfolosesc telefoane cu sistemul Android al Google, singurul
\nproducator care le permite utilizatorilor sa descarce aplicatii nu
\ndoar de pe Android Marketplace, ci si din alte magazine. AndSpot,
\nspre exemplu, are in plan sa atraga dezvoltatori si clienti mizand
\npe una dintre hibele magazinului Google, anume dificultatea de a
\ncauta o anumita aplicatie.<\/p>\n

“Magazinul Google este destul de greoi de folosit. Ca utilizator
\nnu ramai cu impresia ca Android Marketplace este grozav, in timp ce
\nun dezvoltator se gandeste ca aplicatia lui nu va fi foarte
\nexpusa”, sustine Ash Kheradmand, unul dintre fondatorii AndSpot. Pe
\nacelasi principiu par sa mizeze atat startup-uri, printre care
\nSlideMe sau AndAppStore, dar si companii mai mari, ca Handango sau
\nGetJar, unul dintre cei mai cunoscuti furnizori de aplicatii pentru
\no gama foarte variata de telefoane, indiferent de model sau de
\nsistemul de operare folosit, cu peste 70.000 de aplicatii.<\/p>\n

Lipseste acum doar o strategie prin care atat consumatorii, dar
\nmai ales dezvoltatorii sa fie atrasi de astfel de magazine
\nalternative. Unul dintre atuuri este tocmai vizibilitatea, pentru
\nca, intr-un magazin mare, aplicatii cunoscute precum Facebook sau
\nShazam sunt destul de usor de gasit, dar pentru altele cu nume mai
\nputin rasunator sau proaspat lansate, singura sansa de
\nsupravietuire este sa ajunga in ochii publicului. “Sunt zeci de mii
\nde aplicatii in magazinul Android, dar telefoanele afiseaza doar
\ncate 50 odata. Consumatorul vede doar o mica parte din tot ce are
\nla dispozitie”, spune Vincent Hoogsteder, directorul executiv al
\nDistimo, o companie de analiza a pietei.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Un alt element pe care se bazeaza aceste magazine noi, cel putin
\npentru atragerea dezvoltatorilor, este procentul mai mare din
\nvanzari cedat. In mod normal, modelul de afacere presupune ca
\ndezvoltatorul pastreaza 70% din incasarile generate de aplicatie,
\nin timp ce platforma retine restul de 30 de procente. AndSpot insa
\nretine doar 20%, pe termen lung probabil prea putin pentru a
\nsustine magazinul. “Operam cu marje foarte mici. Consumatorii se
\nvor duce insa acolo unde sunt si aplicatiile, iar dezvoltatorii vor
\ndistribui aplicatii si in astfel de magazine, tocmai pentru ca nu
\nau nimic de pierdut”, spune Kheradmand.<\/p>\n

Cu toate acestea, riscul ca vin prea tarziu pe o piata
\naglomerata e greu de ignorat, mai ales daca este amplificat si de
\nfaptul ca operatorii de telefonie mobila vor inclina catre
\naplicatii gratuite, sustinute din publicitate. Iar daca punem la
\nsocoteala si dificultatile magazinelor mici de a atrage clienti,
\nbatalia pare de la bun inceput pierduta. Cat timp pietele emergente
\nsunt insa destul de putin explorate, iar aplicatiile pentru
\ntelefoane se diversifica pe zi ce trece, aproape orice tip de
\ncontinut fiind transpus rapid intr-o aplicatie, loc este destul. Cu
\natat mai mult cu cat vorbim deocamdata doar despre aplicatii pentru
\ntelefoane mobile, fara a pune la socoteala alte potentiale
\nechipamente care ar putea avea nevoie in viitor de aplicatii,
\nprecum e-readerele pentru carti, aparatul de fotografiat si, cine
\nstie, poate chiar si televizorul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Zeci de mii de programatori din toata lumea dezvolta sute de mii de aplicatii pentru telefoane mobile, care se traduc anual in venituri de ordinul miliardelor de euro. E un business profitabil si aparent simplu, insa nu pentru toata lumea.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4139],"tags":[263,82,7209],"class_list":["post-21388","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-it","tag-aplicatii","tag-bani","tag-itc"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21388","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21388"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21388\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41060,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21388\/revisions\/41060"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21388"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21388"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21388"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}