{"id":213824,"date":"2023-03-06T09:00:00","date_gmt":"2023-03-06T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=213824"},"modified":"2023-03-06T09:00:00","modified_gmt":"2023-03-06T09:00:00","slug":"de-ce-trebuie-citita-aceasta-carte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=213824","title":{"rendered":"De ce trebuie citit\u0103 aceast\u0103 carte"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>C<\/strong>ea mai interesant\u0103 carte pe care am citit-o \u00een 2022 a fost \u201eGorbaciov \u2013 via\u0163a \u015fi epoca lui\u201d, scris\u0103 de William Taubman, un profesor american de \u015ftiin\u0163e politice. Am citit aceast\u0103 carte cu ocazia, dac\u0103 pot s\u0103 spun a\u015fa, mor\u0163ii lui Gorbaciov. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, am citit cartea, descoperit\u0103 \u00eentr-o libr\u0103rie din Pia\u0163a Roman\u0103, \u015fi prin prisma r\u0103zboiului din Ucraina, ceea ce a f\u0103cut s\u0103 fie \u015fi mai interesant\u0103. R\u0103zboiul de l\u00e2ng\u0103 noi nu este altceva dec\u00e2t o istorie a pr\u0103bu\u015firii URSS, pe care Putin a denumit-o cea mai mare catastrof\u0103 geopolitic\u0103 a secolului trecut, \u015fi a ceea ce a urmat, respectiv eliberarea \u0163\u0103rilor foste comuniste din lag\u0103rul influen\u0163ei sovietice \u015fi trecerea de partea NATO \u015fi a UE. Pentru genera\u0163ia mea, a decre\u0163eilor, intrarea Rom\u00e2niei \u00een NATO \u015fi UE \u00een 2004, respectiv 2007, a \u00eensemnat totul, dup\u0103 ce \u00een primul deceniu de dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea comunismului am ratat aceste obiective \u015fi credeam c\u0103 am fost l\u0103sa\u0163i\/v\u00e2ndu\u0163i de americani \u00eenc\u0103 o dat\u0103 a ru\u015filor, ca \u00een anii \u201940, c\u00e2nd s-au stabilit zonele de influen\u0163\u0103. Pentru genera\u0163iile actuale, n\u0103scute dup\u0103 \u201990 \u015fi mai ales dup\u0103 2000, faptul c\u0103 Rom\u00e2nia este \u00een NATO \u015fi UE nu \u00eenseamn\u0103 nimic. Cariera lor profesional\u0103 a \u00eenceput c\u00e2nd eram deja \u00een aceste blocuri occidentale, c\u00e2nd grani\u0163ele erau deja deschise, c\u00e2nd multina\u0163ionalele \u015fi investi\u0163iile str\u0103ine erau deja \u00een Rom\u00e2nia, deci nu \u015ftiau cum a fost \u00eenainte. Pentru genera\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor mei \u015fi chiar a bunicilor, intrarea Rom\u00e2niei \u00een NATO \u015fi \u00een UE a fost \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103. Nu au beneficiat de deschiderea economic\u0103 \u015fi nici de intrarea investi\u0163iilor str\u0103ine pentru c\u0103, dup\u0103 primul deceniu extrem de dur, \u00een care mul\u0163i au fost da\u0163i afar\u0103 prin \u00eenchiderea \u00eentreprinderilor comuniste, au devenit pensionari, cu pensii mici, \u015fi nu mai puteau s\u0103 recupereze nimic. Citind cartea, care prin descrierea evenimentelor cu elemente unice aduce pu\u0163in\u0103 lumin\u0103 \u00een desf\u0103\u015furarea evenimentelor ulterioare, a\u015f putea trage c\u00e2teva concluzii:<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>1. Noi am beneficiat de o \u015fans\u0103 unic\u0103 prin c\u0103derea URSS \u015fi a sistemului sovietic \u015fi prin intrarea \u00een NATO, pe ultima sut\u0103 de metri. <\/strong>Dac\u0103 se mai \u00eent\u00e2rzia \u201eun an\u201d, Putin nu ar mai fi permis acest lucru, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2008, cu \u00eencercarea Urainei de a ob\u0163ine intrarea \u00een NATO la celebrul summit de la Bucure\u015fti. Rom\u00e2nia nu este o miz\u0103 pentru nimeni din punct de vedere politic, economic, astfel \u00eenc\u00e2t americanii, britanicii, francezii s\u0103 se bat\u0103 pentru noi. Decizia de a intra \u00een NATO a fost luat\u0103 la finalul anilor \u201990, \u00een perioada pre\u015fedintelui Emil Constantinescu, datorit\u0103 r\u0103zboiului din Iugoslavia. Putin de-abia preluase puterea, a\u015fa c\u0103 nu era la masa discu\u0163iilor.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21665368\/3\/mihail-gorbaciov.jpg?height=420&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 420px;\" \/><\/p>\n<p>\n<em><strong><span style=\"color:#3399ff;\">R\u0103zboiul de l\u00e2ng\u0103 noi nu este altceva dec\u00e2t o istorie a pr\u0103bu\u015firii URSS, pe care Putin a denumit-o cea mai mare catastrof\u0103 geopolitic\u0103 a secolului trecut, \u015fi a ceea ce a urmat, respectiv eliberarea \u0163\u0103rilor foste comuniste din lag\u0103rul influen\u0163ei sovietice \u015fi trecerea de partea NATO \u015fi a UE. Pentru genera\u0163ia mea, a decre\u0163eilor, intrarea Rom\u00e2niei \u00een NATO \u015fi UE \u00een 2004, respectiv 2007, a \u00eensemnat totul, dup\u0103 ce \u00een primul deceniu de dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea comunismului am ratat aceste obiective \u015fi credeam c\u0103 am fost l\u0103sa\u0163i\/v\u00e2ndu\u0163i de americani \u00eenc\u0103 o dat\u0103 ru\u015filor, ca \u00een anii \u201940, c\u00e2nd s-au stabilit zonele de influen\u0163\u0103.<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<strong>2. C\u0103derea URSS, respectiv a sistemului sovietic, era doar o chestiune de ani, pentru c\u0103 se pr\u0103bu\u015fea din punct de vedere economic.<\/strong> Perestroika, modelul politic lansat de Gorbaciov, respectiv socialism cu fa\u0163\u0103 uman\u0103, trebuia s\u0103 fie preluat de toate statele foste comuniste ca o supap\u0103 la tensiunile din blocul comunist \u015fi la schimbarea de genera\u0163ii. Ceau\u015fescu nu a \u00een\u0163eles acest lucru, iar dup\u0103 cum scrie William Taubman americanii nu aveau nimic \u00eempotriv\u0103 dac\u0103 ru\u015fii invadau Rom\u00e2nia ca s\u0103-l dea jos pe Ceau\u015fescu. Marile puteri \u2013 americanii (Bush), britanicii (Margaret Thatcher), francezii (Fran\u00e7ois Mitterrand) \u2013 \u00eel l\u0103sau pe Gorbaciov s\u0103 extind\u0103 Perestroika \u00een \u0163\u0103rile foste comuniste ca o alternativ\u0103 la sistemul politic de tip sovietic. Ideea era c\u0103 trebuia s\u0103 existe un singur partid, dar \u00een interiorul acestuia s\u0103 fie ceva mai mult\u0103 democra\u0163ie politic\u0103, care s\u0103 fie extins\u0103 \u015fi la nivel economic. Exact cum este modelul chinezesc actual. Nici vorb\u0103 ca americanii s\u0103 impun\u0103 modelul politic al \u0163\u0103rilor occidentale, a\u015fa cum am crezut cu to\u0163ii c\u0103 s-a luat decizia \u00een anii \u201980, odat\u0103 cu alegerea unui pap\u0103 polonez. Dar evenimentele au luat-o \u00eenainte \u015fi toate \u0163\u0103rile foste comuniste \u2013 Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Rom\u00e2nia \u2013 s-au trezit peste noapte \u00eentr-un capitalism pur \u015fi \u00eentr-o democra\u0163ie mai democrat\u0103 dec\u00e2t \u00een sistemul politic occidental. A\u015fa se face c\u0103 marile puteri occidentale nu au fost preg\u0103tite din punct de vedere politic, social \u015fi economic pentru deceniul \u201990 \u00een aceste state. FMI nu avea nicio idee cum s\u0103 gestioneze pr\u0103bu\u015firea economic\u0103 a \u0163\u0103rilor foste comuniste (\u00eentr-o discu\u0163ie la BNR, Mugur Is\u0103rescu a spus acest lucru). Dar aceste \u0163\u0103ri, \u00een frunte cu cei care au preluat puterea, un amestec \u00eentre comuni\u015fti-securi\u015fti-noii capitali\u015fti, au reu\u015fit cumva s\u0103 treac\u0103 prin anii \u201990 \u015fi s\u0103 se desprind\u0103 de URSS, care avea propriile probleme interne, mult mai mari dec\u00e2t ceea ce se \u00eent\u00e2mpla la Var\u015fovia, Praga, Budapesta sau chiar la Bucure\u015fti. A fost o \u015fans\u0103 extraordinar\u0103, mai ales c\u0103 ru\u015fii nu s-au implicat militar, a\u015fa cum cereau generalii vechi. \u015ei probabil cum ar fi f\u0103cut Putin dac\u0103 ar fi venit la putere mai devreme.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21665368\/2\/1599-480x480.jpg?height=401&#038;width=250\" style=\"width: 250px; height: 401px; margin: 10px; float: left;\" \/>3. Problema reunific\u0103rii Germaniei trebuie privit\u0103 \u00een contextul actual. <\/strong>Americanii (Bush), britanicii (Margaret Thatcher), francezii (Fran\u00e7ois Mitterrand) nu au fost de acord cu reunificarea Germaniei din motive istorice. Dar nu puteau ei s\u0103 se opun\u0103 public acestui lucru mai ales \u00een contextul evenimentelor de atunci, \u00een care toat\u0103 lumea voia libertate, democra\u0163ie, un alt sistem politic. A\u015fa c\u0103 i-au spus lui Helmut Kohl, cancelarul Germaniei, c\u0103 dac\u0103 Gorbaciov este de acord cu retragerea trupelor sovietice din RDG, ei nu s-ar opune pe termen lung acestei reunific\u0103ri, pentru c\u0103 s-au g\u00e2ndit c\u0103 niciodat\u0103 ru\u015fii nu vor fi de acord cu aceast\u0103 idee, s\u0103 plece militarii din Berlin. Dar Kohl a reu\u015fit s\u0103-l conving\u0103 pe Gorbaciov \u00een privin\u0163a reunific\u0103rii Germaniei, a\u015fa c\u0103 americanii, britanicii \u015fi francezii s-au trezit \u00een fa\u0163a unui fapt \u00eemplinit, pe care nu puteau s\u0103-l conteste public. Kohl a pl\u0103tit peste 200 de miliarde de m\u0103rci germane ca pre\u0163 pentru reunificare, plus deschiderea c\u0103tre investi\u0163iile tehnologice nem\u0163e\u015fti \u00eentr-o economie ruseasc\u0103 r\u0103mas\u0103 mult \u00een urm\u0103. Acest lucru a dus la cooperarea puternic\u0103 \u00eentre nem\u0163i \u015fi ru\u015fi din punct de vedere economic, ceea ce a ridicat Germania, aduc\u00e2nd-o la masa discu\u0163iilor, pun\u00e2nd-o fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu americanii.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<em><strong><span style=\"color:#3399ff;\">WILLIAM TAUBMAN este profesor emerit de \u015ftiin\u0163e politice la Colegiul Amherst. Biografia lui despre Hru\u015fciov, ap\u0103rut\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la Editura Meteor Publishing, a c\u00e2\u015ftigat Premiul Pulitzer \u015fi National Book Critics Circle Award. El tr\u0103ie\u015fte \u00een Amherst, statul Massachusetts.<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<strong>4. Aripa militar\u0103 din URSS, dar \u015fi Gorbaciov nu au fost de acord cu independen\u0163a Ucrainei \u015fi a fostelor \u0163\u0103ri sovietice parte din URSS.<\/strong> Gorbaciov s-a g\u00e2ndit c\u0103 ucrainenii, pe care \u00eei vedea sovietiza\u0163i \u015fi rusifica\u0163i dup\u0103 deceniile de lag\u0103r sovietic, nu vor sus\u0163ine prin referendum independen\u0163a Ucrainei. Dar votul cople\u015fitor pentru acest lucru &#8211; peste 90% dintre ucraineni au votat pentru independen\u0163\u0103 \u015fi crearea unui stat propriu &#8211; a n\u0103ruit&nbsp; modelul politic sovietic. A\u015fa se explic\u0103 de ce Putin a \u00eencercat \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eentoarc\u0103 istoria la anii \u201990, atunci c\u00e2nd Moscova controla Kievul.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Chiar dac\u0103 aceast\u0103 carte are 880 de pagini, merit\u0103 s\u0103 o citi\u0163i. <\/strong><\/p>\n<p>\nRepet, pentru noile genera\u0163ii, Gorbaciov, epoca lui \u015fi deciziile luate atunci, catastrofale din punctul de vedere al ru\u015filor dar bune pentru fostele \u0163\u0103ri comuniste, inclusiv pentru Rom\u00e2nia, nu \u00eenseamn\u0103 nimic. A\u015fa c\u0103, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, trebuie s\u0103 scoatem la iveal\u0103 aceast\u0103 istorie, pentru a nu considera intrarea \u00een NATO \u015fi \u00een Uniunea European\u0103 ca pe un dat. \u00cen orice moment lucrurile se pot schimba, iar istoria \u015fi desf\u0103\u015furarea evenimentelor s\u0103 fie \u00eempotriva noastr\u0103. Dac\u0103 Putin ar fi ajuns la Kiev \u015fi ar fi schimbat regimul politic \u015fi militar, \u00een mod cert ar fi \u00eencercat acela\u015fi lucru \u015fi cu o \u0163ar\u0103 NATO. M\u0103car ca un test, ca s\u0103 vad\u0103 p\u00e2n\u0103 unde poate s\u0103 mearg\u0103.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>(<\/strong><a><strong>cristian.hostiuc@zf.ro<\/strong><\/a><strong>)<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cea mai interesant\u0103 carte pe care am citit-o \u00een 2022 a fost \u201eGorbaciov \u2013 via\u0163a \u015fi epoca lui\u201d, scris\u0103 de William Taubman, un profesor american de \u015ftiin\u0163e politice. Am citit aceast\u0103 carte cu ocazia, dac\u0103 pot s\u0103 spun a\u015fa, mor\u0163ii lui Gorbaciov. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, am citit cartea, descoperit\u0103 \u00eentr-o libr\u0103rie din Pia\u0163a Roman\u0103, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[13794,7193,178,7236,16602,242,21222,365,528,16605,366],"class_list":["post-213824","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-americani","tag-carte","tag-cristian-hostiuc","tag-editorial","tag-gorbaciov","tag-istorie","tag-lectura","tag-rusia","tag-uniunea-europeana","tag-urss","tag-vladimir-putin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/213824","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=213824"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/213824\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=213824"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=213824"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=213824"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}