{"id":213053,"date":"2023-02-10T19:40:11","date_gmt":"2023-02-10T19:40:11","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=213053"},"modified":"2023-02-10T19:40:11","modified_gmt":"2023-02-10T19:40:11","slug":"un-obicei-excelent-pentru-a-putea-preveni-boli-precum-alzheimer-si-parkinson","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=213053","title":{"rendered":"Un obicei excelent pentru a putea preveni boli precum Alzheimer \u015fi Parkinson"},"content":{"rendered":"<p>\n<span style=\"font-size: 12px;\">Potrivit unor oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 din Noua Zeeland\u0103, exist\u0103 un lucru pe care \u00eel putem face \u00een fiecare zi, timp de c\u00e2teva minute, pentru a preveni bolile neurologice.<\/span><\/p>\n<p>\nNu exist\u0103 un remediu definitiv (deocamdat\u0103), dar bolile neurologice precum boala Parkinson \u015fi boala Alzheimer se afl\u0103 \u00een centrul muncii a mii de oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 din \u00eentreaga lume \u015fi nu trece o zi f\u0103r\u0103 ca de la un laborator de cercetare s\u0103 soseasc\u0103 o veste bun\u0103. Dac\u0103 nu tocmai leacul, descoperiri mari \u015fi mici care ne pot ajuta \u00een prevenire. Un exemplu \u00een acest sens este studiul publicat acum c\u00e2teva zile de oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 din Noua Zeeland\u0103 \u00een The Journal of Physiology: un obicei zilnic care ar putea preveni bolile Parkinson \u015fi Alzheimer.<br \/>\nPotrivit cercet\u0103torilor de la Universitatea din Otago (Noua Zeeland\u0103), 6 minute de exerci\u0163ii fizice intense pe zi ar putea preveni riscul de Alzheimer. Perioadele scurte de activitate intens\u0103 determin\u0103 produc\u0163ia crescut\u0103 a unei proteine esen\u0163iale pentru formarea creierului, \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi memorie. O molecul\u0103 care pare s\u0103 reduc\u0103 \u015fi riscul altor boli neurologice legate de v\u00e2rst\u0103, cum ar fi Parkinson: BDNF (factor neutrofic derivat din creier).<br \/>\n\u201eBDNF a ar\u0103tat o mare promisiune \u00een modelele animale, dar p\u00e2n\u0103 acum interven\u0163iile farmaceutice nu au reu\u015fit s\u0103-\u015fi valorifice \u00een siguran\u0163\u0103 puterea de protec\u0163ie la oameni. Prin urmare, am luat \u00een considerare necesitatea de a explora abord\u0103ri non-farmacologice care p\u0103streaz\u0103 capacitatea creierului pe care oamenii o pot folosi pentru a cre\u015fte \u00een mod natural BDNF, pentru a contribui la \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d, spune autorul principal al studiului, Travis Gibbons.<br \/>\nCe este proteina BDNF \u015fi cum se \u00eenmul\u0163e\u015fte<br \/>\nBDNF este o protein\u0103 care alimenteaz\u0103 neuroplasticitatea &#8211; capacitatea de a construi noi conexiuni \u015fi c\u0103i \u00een creier &#8211; \u015fi contribuie la supravie\u0163uirea celulelor creierului. Experimentele pe \u015foareci au ar\u0103tat c\u0103 BDNF \u00eencurajeaz\u0103 formarea \u015fi stocarea memoriei, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte \u00eenv\u0103\u0163area \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte performan\u0163a cognitiv\u0103 general\u0103. Acest lucru a \u00eensemnat c\u0103 \u00een ultimii ani a existat un mare interes din partea cercet\u0103torilor pentru aceast\u0103 protein\u0103 care s-a descoperit c\u0103 spore\u015fte odat\u0103 cu activitatea fizic\u0103. Cum se face asta? Potrivit echipei din Noua Zeeland\u0103, o singur\u0103 sesiune de 6 minute de ciclism viguros ar putea produce o cre\u015ftere de patru p\u00e2n\u0103 la cinci ori a BDNF din s\u00e2nge.<br \/>\nConstatarea se bazeaz\u0103 pe analiza a 12 participan\u0163i activi fizic (6 b\u0103rba\u0163i \u015fi 6 femei) cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 18 \u015fi 56 de ani. Cre\u015fterea BDNF, conform oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103, s-ar putea datora unei cre\u015fteri a num\u0103rului de trombocite (cele mai mici celule sanguine) care stocheaz\u0103 cantit\u0103\u0163i mari de BDNF.<br \/>\nConcentra\u0163ia trombocitelor circulante \u00een s\u00e2nge este puternic influen\u0163at\u0103 de exerci\u0163ii fizice, chiar mai mult dec\u00e2t pare s\u0103 fie de post \u015fi exerci\u0163ii u\u015foare, cum ar fi 90 de minute de ciclism de intensitate sc\u0103zut\u0103.<br \/>\nCe rol are postul<br \/>\nOamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 avertizeaz\u0103 c\u0103 vor fi necesare investiga\u0163ii suplimentare pentru a \u00een\u0163elege mecanismele implicate \u00een acest proces. O ipotez\u0103 ar putea fi c\u0103 \u00een timpul exerci\u0163iilor, creierul trece de la metabolizarea glucozei (combustibilul s\u0103u principal) la lactat, pentru a se asigura c\u0103 cerin\u0163ele de energie ale organismului sunt \u00eendeplinite. \u015ei trecerea de la consumul de zah\u0103r la acid organic are ca rezultat niveluri crescute de BDNF \u00een s\u00e2nge.<br \/>\nPentru a \u00een\u0163elege mai bine efectele exerci\u0163iilor de mare intensitate asupra BDNF, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 examineaz\u0103, de asemenea, efectele restric\u0163iei calorice \u015fi ale exerci\u0163iilor moderate asupra BDNF \u015fi a beneficiilor cognitive.<br \/>\n\u201eStudiem modul \u00een care postul pentru perioade mai lungi, de exemplu p\u00e2n\u0103 la 3 zile, afecteaz\u0103 BDNF. Suntem curio\u015fi dac\u0103 exerci\u0163iile viguroase de la \u00eenceputul unui post accelereaz\u0103 efectele benefice ale postului. Postul \u015fi exerci\u0163iile fizice au fost rareori studiate \u00eempreun\u0103. Dar credem c\u0103 postul \u015fi exerci\u0163iile fizice pot fi folosite \u00eempreun\u0103 pentru a optimiza produc\u0163ia de BDNF \u00een creierul uman\u201d, conchide profesorul Gibbons.<br \/>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Potrivit unor oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 din Noua Zeeland\u0103, exist\u0103 un lucru pe care \u00eel putem face \u00een fiecare zi, timp de c\u00e2teva minute, pentru a preveni bolile neurologice. Nu exist\u0103 un remediu definitiv (deocamdat\u0103), dar bolile neurologice precum boala Parkinson \u015fi boala Alzheimer se afl\u0103 \u00een centrul muncii a mii de oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 din [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[36542,13292,19125],"class_list":["post-213053","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-alzheimer","tag-boli","tag-prevenire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/213053","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=213053"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/213053\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=213053"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=213053"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=213053"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}