\nRom\u00e2nia nu este o \u0163ar\u0103 ferit\u0103 de cutremure. Vrancea este una dintre cele mai active zone seismice din Europa, care provoac\u0103 totodat\u0103 printre cele mai puternice \u015fi distructive cutremure. Rom\u00e2nia are risc seismic major \u00een privin\u0163a cutremurelor de 6-7 grade pe scara Richter, care, al\u0103turi de ad\u00e2ncimea relativ mare la care se produc, sunt extrem de periculoase, \u00een special pentru blocurile din ora\u015fele aflate \u00een raza direct\u0103 de propagare. <\/p>\n
\nStatistic, cutremure cu magnitudinea de 6 grade apar \u00een Vrancea la aproximativ 10 ani, \u00een timp ce seisme de 7 grade la fiecare 33 ani, iar cele cu magnitudinea de peste 7,5 grade la fiecare 80 de ani. Ultimul seism de peste 7 grade (7.1 grade pe scara Richter) a fost pe 30 August 1986, \u00een urm\u0103 cu 35 de ani. <\/p>\n
\nMatei Sumbasacu, inginer constructor, fondator Re:Rise<\/a> – Asocia\u0163ia pentru Reducerea Riscului Seismic<\/a>, prima organiza\u0163ie din Rom\u00e2nia dedicat\u0103 reducerii riscului seismic, ne-a r\u0103spuns la o serie de \u00eentreb\u0103ri, de la c\u00e2t de sigure sunt blocurile din Bucure\u015fti, p\u00e2n\u0103 la cele mai bine construite imobile \u015fi ce trebuie s\u0103 faci \u00een caz de cutremur. <\/p>\n \n \n <\/p>\n \nMatei Sumbasacu: Problema este c\u0103 nu \u015ftim exact c\u00e2t de vulnerabili suntem. \u015etim c\u0103 avem aproximativ 350 de cl\u0103diri \u00eencadrate \u00een clasa I de risc seismic, cu pericol de colaps \u00een cazul unui cutremur major. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, mai sunt cele din clasa RS II – cl\u0103diri care ar putea suferi avarii structurale importante – tot cam 350 la num\u0103r. Acestora li se adaug\u0103 cele aproximativ 1.600 de cl\u0103diri expertizate \u00een anii \u201890 \u015fi g\u0103site vulnerabile, care au fost \u00eencadrate \u00een categorii de urgen\u0163\u0103 – U1, U2, sau U3. Dup\u0103 calcul, 99% dintre acestea intr\u0103 \u00een clasa RS I, adic\u0103 bulin\u0103 ro\u015fie.<\/p>\n \nTotu\u015fi, \u00een mod oficial, ele sunt cl\u0103diri despre care nu \u015ftim nimic – trebuie reexpertizate ca s\u0103 \u201edescoperim\u201d (din nou, dup\u0103 peste 20 de ani de c\u00e2nd am descoperit prima oar\u0103) c\u00e2t de vulnerabile sunt, din cauz\u0103 c\u0103 sistemul de clasificare s-a schimbat \u00een 1996.<\/p>\n \nA\u015fadar, avem aproximativ 2.200 de cl\u0103diri despre care avem deja h\u00e2rtii (expertize) c\u0103 sunt periculoase. Pe l\u00e2ng\u0103 ele, mai sunt nu \u015ftim c\u00e2te cl\u0103diri care nu au fost niciodat\u0103 expertizate \u015fi care sunt \u015fi ele periculoase. Estim\u0103rile noastre, foarte grosiere, vorbesc despre cam 3.500 de cl\u0103diri cu adev\u0103rat periculoase. Poate acest num\u0103r e chiar optimist, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 unele raport\u0103ri de dup\u0103 1977 vorbesc despre 6.000 de cl\u0103diri care ar fi necesitat lucr\u0103ri de interven\u0163ie de urgen\u0163\u0103 – imobile avariate major la seismul din 4 martie 1977.<\/p>\n \nTotu\u015fi, preg\u0103tirea nu const\u0103 doar \u00een starea cl\u0103dirilor – este un \u00eentreg ecosistem – interven\u0163ie, comunitate, autorit\u0103\u0163i, leadership, fond construit, con\u015ftientizare, etc. Spre exemplu, noi, la Re:Rise, lucr\u0103m acum cu DSU pentru crearea primei baze de date digital\u0103 cu utilajele disponibile \u00een mediul privat pentru interven\u0163ie post-seism. Proiectul se nume\u015fte #ReDU \u015fi este prima component\u0103 a unui proiect mult mai mare \u015fi mai ambi\u0163ios prin care vrem s\u0103 \u00eei ajut\u0103m pe cei care intervin s\u0103 ajung\u0103 mai repede la cei care au nevoie de ei – cei prin\u015fi sub d\u0103r\u00e2m\u0103turi.<\/p>\n \nDe asemenea, derul\u0103m proiectul Antiseismic District, \u00eempreun\u0103 cu ARCEN – primul proiect de abilitare a unei comunit\u0103\u0163i urbane pentru a face fa\u0163\u0103 cutremurului. Ne \u00eent\u00e2lnim cu oamenii \u00een spa\u0163ii accesibile din cartierul lor, \u00eei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m ce e de f\u0103cut \u00een caz de cutremur, pa\u015fii pentru consolidare, trusa pentru seism \u015fi, \u00een special, \u00eei ascult\u0103m \u015fi pornim aceast\u0103 conversa\u0163ie \u00een comunitatea lor. D\u0103m startul unei conversa\u0163ii despre preg\u0103tire \u015fi supravie\u0163uire \u015fi implic\u0103m \u00eentreaga comunitate \u00een ea.<\/p>\n \n <\/p>\n \nMatei Sumbasacu: Pe m\u0103sur\u0103 ce timpul a trecut, cuno\u015ftin\u0163ele inginere\u015fti despre cutremure s-au l\u0103rgit \u015fi am \u00eenceput s\u0103 proiect\u0103m cl\u0103diri din ce \u00een ce mai bune. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1978, s-a introdus codul de proiectare seismic\u0103 P100 – cod care a devenit din ce \u00een ce mai strict o dat\u0103 cu trecerea timpului. \u00cens\u0103 nu doar proiectarea d\u0103 siguran\u0163a unei cl\u0103diri, ci \u015fi execu\u0163ia sau, mai bine zis, con\u015ftiinciozitatea \u00een execu\u0163ie. Din acest punct de vedere, cred c\u0103, \u00een mod firesc, nivelul cel mai mare de con\u015ftiinciozitate \u00een execu\u0163ie a fost \u00een anii imediat urm\u0103tori marelui cutremur din 1977. Atunci toat\u0103 lumea avea proasp\u0103t\u0103 \u00een minte tragedia adus\u0103 de cutremur \u015fi nimeni nu \u00ee\u015fi permitea s\u0103 mai fac\u0103 rabat \u00een ceea ce prive\u015fte sistemul structural al cl\u0103dirilor.<\/p>\n \n <\/p>\n \nMatei Sumbasacu: Diferen\u0163a dintre blocurile de diverse \u00een\u0103l\u0163imi nu e dat\u0103 de \u201erezisten\u0163a\u201d lor ci, mai degrab\u0103, de fenomenul care d\u0103r\u00e2m\u0103 cl\u0103diri la cutremur – rezonan\u0163a. Cutremurele sunt sume de oscila\u0163ii \u015fi, \u00een func\u0163ie de unele caracteristici, aceste oscila\u0163ii sunt de perioad\u0103 mai lung\u0103 (adic\u0103 mai lente, unduioase) sau mai scurt\u0103 (adic\u0103 mai dese). Cutremurele vr\u00e2ncene, datorit\u0103 faptului c\u0103 sunt cutremure de medie ad\u00e2ncime (provin de la 70-170km ad\u00e2ncime), produc oscila\u0163ii de perioad\u0103 mai lung\u0103 dec\u00e2t majoritatea cutremurelor din lume.<\/p>\n \nAcestea tind s\u0103 afecteze mai r\u0103u cl\u0103diri mai \u00eenalte – undeva \u00eentre 6-12 etaje, ca regim de \u00een\u0103l\u0163ime, gorsier vorbind. Majoritatea cutremurelor din lume sunt cutremure de suprafa\u0163\u0103 \u015fi tind s\u0103 afecteze cl\u0103diri joase \u015fi rigide – case din zid\u0103rie cu regim de \u00een\u0103l\u0163ime maxim P+1. Vorbind despre standardele (normativele) de proiectare, trebuie men\u0163ionat c\u0103 ele au \u00eenceput s\u0103 fie corect adaptate la cutremurele vr\u00e2ncene \u00eencep\u00e2nd cu anul 1978.<\/p>\n \nE foarte important de \u015ftiut faptul c\u0103, de pild\u0103, \u00eentre 1963 \u015fi 1978 a func\u0163ionat un normativ de proiectare care considera c\u0103 \u015fi noi avem parte de cutremure de suprafa\u0163\u0103, deci care afecteaz\u0103 cl\u0103diri scunde \u015fi rigide – \u00een consecin\u0163\u0103, \u00een acea perioad\u0103, cl\u0103dirile scunde au fost mult mai temeininc proiectate aseismic dec\u00e2t cele \u00eenalte. Astfel, multe cl\u0103diri vulnerabile de ast\u0103zi (afectate \u00een 1977 \u015fi l\u0103sate neraparate) sunt fix acele blocuri cu regim mare de \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi proiectate \u00een acea perioad\u0103 – blocuri care, de\u015fi nu au picat \u00een 1977, au fost grav afectate.<\/p>\n \n <\/p>\n \nMatei Sumbasacu: Discu\u0163ia este despre 2 componente – nivelul proiect\u0103rii \u015fi asigurarea calit\u0103\u0163ii \u00een execu\u0163ie (sau con\u015ftiinciozitatea). Din punct de vedere al proiect\u0103rii, blocurile noi sunt cel mai bine preg\u0103tite din istoria noastr\u0103 – ne preg\u0103tim cl\u0103dirile pentru cel mai mare cutremur pentru care le-am preg\u0103tit vreodat\u0103.<\/p>\n \nTotu\u015fi, calitatea \u00een execu\u0163ie (adic\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 ceea ce exist\u0103 \u00een proiect se transpune \u00een realitate) depinde de foarte mul\u0163i factori – dinamica pie\u0163ei, capacitatea statului de a controla, capacitatea companiilor de execu\u0163ie, implicarea personalului calificat, etc.<\/p>\n \nDe obicei, atunci c\u00eend exist\u0103 un \u201eav\u00e2nt\u201d \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi c\u00e2nd se construie\u015fte mult \u015fi repede, calitatea tinde s\u0103 scad\u0103. Totu\u015fi, normele sunt at\u00e2t de stricte acum \u00eenc\u00e2t e pu\u0163in probabil ca o cl\u0103dire nou\u0103 s\u0103 fie nesigur\u0103 din punct de vedere structural (nu imposibil, \u00eens\u0103).<\/p>\n \nCalitatea slab\u0103 \u00een execu\u0163ie, precum \u015fi dorin\u0163a dezvoltatorilor de a mai economisi ni\u015fte bani, se reflect\u0103, de obicei, \u00een nivelul finisajelor sau al instala\u0163iilor, dar nu \u00een siguran\u0163a structural\u0103 a cl\u0103dirii. Situa\u0163ia este pe dos pentru cl\u0103dirile dinainte de 1978, unde con\u015ftiinciozitatea execu\u0163iei, sau m\u0103iestria constructorilor \u015fi a proiectan\u0163ilor (pentru cele pre-1940), au f\u0103cut ca ele s\u0103 reziste p\u00e2n\u0103 azi – cele care au rezistat. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt sigure.<\/p>\n \n <\/p>\n \nMatei Sumbasacu: Concep\u0163ia din proiectarea structural\u0103 s-a schimbat total \u00eentre timp. Blocurile noi nu sunt pe cadre ci, aproape exclusiv, pe cadre \u015fi pere\u0163i de forfecare – pere\u0163ii sunt cel mai important element de preluare a eforturilor seismice \u00een proiectarea din prezent, iar ei erau aproape inexisten\u0163i \u00eenainte de 1978.<\/p>\n \nMagazinele (sau parc\u0103rile!) la parter sunt, \u00eentr-adev\u0103r, periculoase pentru c\u0103 dau na\u015ftere la fenomenul de parter flexibil – fenomen ce a dus la pr\u0103bu\u015firea blocului Lizeanu \u00een 1977, de exemplu.<\/p>\n \nDac\u0103 ar fi s\u0103 aleg 2 lucruri periculoase pe care le v\u0103d \u00een construc\u0163ia cl\u0103dirilor noi de la noi, acestea ar fi acest parter flexibil (p\u0103strarea spa\u0163iului f\u0103r\u0103 pere\u0163i la parter pentru a amenaja parcare sau magazin) \u015fi folosirea plan\u015feelor post-tensionate, de tip \u201edal\u0103\u201d (deci f\u0103r\u0103 grinzi).<\/p>\n \nGrinzile, pe l\u00e2ng\u0103 rolul structural, au \u015fi rolul secundar ca, dac\u0103 totu\u015fi se produce colapsul cl\u0103dirii, s\u0103 mai existe un spa\u0163iu de 40-60 cm \u00eentre plan\u015feele pr\u0103bu\u015fite – spa\u0163iu care se poate dovedi vital pentru cei prin\u015fi sub d\u0103r\u00e2m\u0103turi. <\/p>\n \n <\/p>\n \nMatei Sumbasacu: Funda\u0163ia este element structural \u015fi se supune acelora\u015fi exigen\u0163e ca restul structurii. Ea este proiectat\u0103 \u015fi verificat\u0103 de persoane abilitate, iar execu\u0163ia ei este destul de temeinic supravegheat\u0103. De asemenea, exist\u0103 mai multe tipuri de funda\u0163ii – izolate, radier general, funda\u0163ii indirecte (pe pilo\u0163i), etc.<\/p>\n \nMajoritatea blocurilor noi pe care le \u015ftiu eu \u015fi au un a\u015fa regim de \u00een\u0103l\u0163ime sunt fundate ori indirect (pe pilo\u0163i fora\u0163i), ori au niveluri de subsol \u015fi radier general de 1-1.5m grosime. Nu cred c\u0103 la nivelul funda\u0163iilor ar trebui s\u0103 ne uit\u0103m dup\u0103 probleme.<\/p>\n \n <\/p>\n \nMatei Sumbasacu: Acea hart\u0103 ar trebui s\u0103 ia \u00een considerare ceea ce se nume\u015fte amplificarea dinamic\u0103 local\u0103. Adic\u0103 cu c\u00e2t este amplificat\u0103 mi\u015fcarea seismic\u0103 de p\u0103m\u00e2ntul de sub cl\u0103dire. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul de sub cl\u0103dire se comport\u0103 ca un fel de egalizator din studiourile muzicale – amplific\u0103 anumite frecven\u0163e \u015fi le atenueaz\u0103 pe altele.<\/p>\n \nAstfel, mi\u015fcarea poate fi drastic modificat\u0103 – acela\u015fi cutremur se poate resim\u0163i cu totul diferit de la o strad\u0103 la alta. Totu\u015fi, harta despre care vorbi\u0163i este ceva foarte incipient, bazat pe mult prea pu\u0163ine date pentru a fi luat\u0103 \u00een calcul.<\/p>\n \nPentru a putea emite astfel de ipoteze, e nevoie de studii ce includ mii de foraje pentru a avea o imagine de mult mai mare rezolu\u0163ie a stratifica\u0163iei p\u0103m\u00e2ntului de sub Bucure\u015fti. Acest procedeu se nume\u015fte microzonare seismic\u0103 \u015fi, din p\u0103cate, \u00eenc\u0103 nu avem o microzonare relevant\u0103 pentru Bucure\u015fti. Oricum, cutremurul cel mare se va sim\u0163i tare peste tot – doar c\u0103 diferit.<\/p>\n \n <\/p>\n \nMatei Sumbasacu: Recomand\u0103rile de acum spun c\u0103 cel mai bine este s\u0103 ne ghemuim sub o mas\u0103 solid\u0103, s\u0103 ne \u0163inem bine \u015fi s\u0103 ne acoperim ceafa. Pentru mai multe indica\u0163ii, recomand tuturor s\u0103 studieze ghidul pentru cutremur de pe site-ul www.fiipregatit.ro<\/a> – este portalul unde Departamentul pentru Situa\u0163ii de Urgen\u0163\u0103 pune cele mai relevante informa\u0163ii pentru astfel de ipostaze.<\/p>\n \n <\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/21578055\/2\/matei.jpg?height=620&width=620\")
<\/p>\n\nZF: C\u00e2t de preg\u0103tit este Bucure\u015ftiul pentru un seism major? <\/h2>\n
\nZF: Care sunt cele mai sigure blocuri din Bucuresti? <\/h2>\n
\nZF: Este vreo diferen\u0163\u0103 de rezisten\u0163\u0103 la cutremur \u00eentre blocurile de 4, 8 sau 10+ etaje? Dar \u00eentre blocurile construite \u00eenainte de ’77 \u015fi cele dup\u0103 cutremur? <\/h2>\n
\nZF: C\u00e2t de sigure sunt blocurile noi?<\/h2>\n
\nZF: Majoritatea cladirilor care au “c\u0103zut” \u00een 1977 erau cu structuri pe cadre, cu magazine la parter. Sunt mai sigure blocurile cu structur\u0103 de zid\u0103rie?<\/h2>\n
\nZF: Majoritatea blocurilor noi au o funda\u0163ie de 1,5 metri ad\u00e2ncime. Este suficient pentru o construc\u0163ie de peste 10 etaje?<\/h2>\n
\nZF: \u015etim ca exist\u0103 o hart\u0103 seismic\u0103 a Bucure\u015ftiului, unde unele zone sunt mai expuse \u00een caz de cutremur. C\u00e2t de mult conteaz\u0103 dac\u0103 e\u015fti \u00een Berceni (considerat\u0103 o zona foarte bun\u0103) sau \u00een B\u0103neasa, o zon\u0103 ro\u015fie?<\/h2>\n
\nZF: Ce ar trebui s\u0103 faci \u00een caz de cutremur? \u00cen general \u00een spa\u0163iul urban toat\u0103 lumea merge sub o grind\u0103 de rezisten\u0163\u0103 sau sub tocul u\u015fii. Este o practic\u0103 bun\u0103 sau un mit urban?<\/h2>\n
\nZF: Exist\u0103 la nivelul autorit\u0103\u0163ilor locale un portal \u00een care s\u0103 po\u0163i vedea \u00een ce an au fost construite blocurile? <\/h2>\n